#fizicapovestita
āļāļąāļ
- āđāļāļĒāđāļāļĢāđāđāļĄāļ·āđāļ 5 āļĄ.āļ. 2021
- ðē Devino membru âšbit.ly/35Q8vXC
ðē Sustine-ne âš / cristianpresura
Urmareste aici toata seria "Fizica povestita - Lectia de fizica" din care acest video face parte:
âĒ Fizica Povestita - Lec...
âDiscord âš / discord
âInstagram âš / cristianpresura
âFacebook âš / presura
âFacebook page âš / posts
âDistribuie pe Instagram! joinsnippet.com/
ð Spotify Podcast âš spoti.fi/3dbvYo6
ð MixCloud Podcas âš www.mixcloud.com/StiintaClub/
ð Carte âš "O calatorie prin Univers": bit.ly/3pdOfGp
ð Cartea âš "Fizica Povestita": bit.ly/2YsKaAc
ð Carte âš "Care e diferenČa dintre un copil Či un laptop?" bit.ly/3h4auLZ
#teoriarelativitatii
Fluidscape de la Kevin MacLeod este licenČiatÄ ÃŪn baza unei licenČe Creative Commons Attribution 4.0. creativecommons.org/licenses/...
SursÄ: incompetech.com/music/royalty-...
Artist: incompetech.com/ - āļ§āļīāļāļĒāļēāļĻāļēāļŠāļāļĢāđāđāļĨāļ°āđāļāļāđāļāđāļĨāļĒāļĩ
Domnule Profesor, dvs. pe acest canal predaČi mai multÄ Fizica decÃĒt se predÄ ÃŪntr-un an ÃŪn toate scolile din RomÃĒnia. Ar trebui sÄ faceČi cÃĒteva clipuri pe manualele de FizicÄ pt fiecare an de scoalÄ, ca sÄ ajutati elevii sÄ ÃŪnČeleagÄ materia asta cÃĒt mai bine.
Aveti mare dreptate
Pentru unu care nunare scoala, rÄmÃĒne cu asteasta parere...ce spune Cristian presura..tot la ČcoalÄ a invatat
Desi am terminat liceu non-real, tocmai din cauza ca nu-mi placea mate-fizica, dar cred ca daca v-as fi avut ca profesor, fizica era preferata marerie, tocmai de aceea va multumesc ðpentru timpul acordat, in ideea de a intelege fizica pe cat posibil.....urmaresc cu drag si interes materialele postate ð! Un an mai bun si plin de realizari sa aveti!
De abia asteptam un nou episod! respect maxim domnule cristian!
Este uimitor cum explica domnul Presura. Pacat ca nu v-am descoperit mai devreme. Incerc sa urmaresc cat pot de mult aceste lectii, dar... din pacate nu prea am timp. Oricum sunteti singurul pe care il mai urmaresc. Foarte multa calitate, efort, timp si cunostinte bagate in fiecare video. Sa ne traiti, domnule Profesor.
Mii de mulČumiri,mare om ,mare caracter.
Acuma vroiam sa las un comentariu in legatura cu fizica povestita. Iti multumesc din suflet ca abordati acest subiect.ð
Explicati perfect multumim!
VÄ rog continuaČi sÄ ne educaČi pe noi RomÃĒnii
Extraordinar de simplu pare dupÄ explicaČiile dvs!!! MulČumesc pentru cÄ mÄ iluminaČi!!! FelicitÄri pentru iniČiativa!!
Bravo dn profesor asa intege lumea cum o povestiti dnv.!
O prezentare foarte bunÄ Či bine explicatÄ a teoriei relativitÄČii a lui Einstein . Asemenea explicaČie ar trebui introdusÄ Či ÃŪn Čcoli dar din pÄcate orele de religie le vor ÃŪnlocui pe cele de fizicÄ ÃŪn actualul sistem de ÃŪnvÄČÄmÃĒnt Či al acČiunii bisericii ortodoxe romÃĒne.
Asemenea explicaČii ale cunoaČterii materiei Či a fenomenelor, vor mai putea fi gÄsite doar pe canalele de popularizare a ČtiinČei. FelicitÄri domnule PresurÄ, pentru neobosita atitudine de a transmite fizica tuturor celor care vor sÄ o descopere.
Ãn totdeauna pentru un oltean timpul se dilatÄ fiindcÄ se miČcÄ mai repede, dar de obicei ardeleanul o lasÄ mai ÃŪncet cÄ sa-l ajungÄ olteanul din urmÄ!! ðð
Forte bine explicat ð
SunteČi o persoana incredibil de placuta, cu un mod de a explica atat de atrÄgÄtor ÃŪncÃĒt e o placere sa va urmÄrim.
Oricum mÄ ÃŪnclin ÃŪn faČa ta Či ÃŪČi mulČumesc pentru aceste informaČii unice pe piaČa din RomÃĒnia
cum se spunea in tineretile mele: m-ai spart :) superb explicat ceva super complicat, multumesc
Este o placere sa va ascult, domnule Cristian!
Ma simt ca un copil care se bucura de frumusetea vietii.
MULTUMESC !
Foarte frumos!
MulČumim, de abia aČtept urmatorul episod
Ce ÃŪmi place sÄ aflu lucruri despre spaČiu
VÄ mulČumesc
Daca distanta e de 300.000 km, diametrul cercurilor este de 1km, nu de 1m ? 3:41
corect, mi-a scapat ::)
Multumim!
Super interesant. Ma gandesc ca noi percepem timpul de 2 microsecunde atat cat stim ca este - 2 microsecunde pamantesti, datorita vitezei cu care ne deplasam noi oamenii impreuna cu planeta noastra Pamant prin Univers. Ma gandesc imediat ca, la fel ca si in filmul Interstellar, in unele zone din Univers timpul trece mai repede sau mai incet.
Totusi, nu am putea sa beneficiem de o viata mai lunga, daca ipotetic ne mutam intr-o zona a universului unde timpul se scurge mult mai lent, pentru ca metabolismul ar fi tot la fel, deci avantajul ar fi doar relativ la cei ce i-am lasat pe Pamant, dar nu ar fi nici un avantaj fata de noi insine.
Aici se naste intrebarea sau intrebarile: de ce avem acelasi metabolism indiferent cum trece timpul? Daca este din cauza ca viteza noastra fata de noi insine este 0 constant, atunci de unde vine constanta cu care timpul trece peste noi asa cum trece, nici mai repede nici mai incet? Ma gandesc la entropia universului, dar nu ar trebui ea sa fie constanta oriunde in Univers?
Multumesc.
Va felicit din toata inima .
Superb
Tare paralela asta cu ardeleaul si incetinirea vorbei lui! ð
Foarte bun clipul, as dori sa vad mai multe calcule Či demonstraČii matematicað
Bravo Cristi !!! DatoritÄ Čie, am ÃŪnČeles ceva din teoria relativitÄČii.
La mulČi anii!
Imposibil domle !
Puteti face un clip si despre exploziile in spatiu, in vid? Ar fi mult mai puternice decat aici pe pamant unde avem atmosfera?
acum ÃŪnČeleg gluma de la 26:33. Ardeleanul se vede pe el cÄ merge normal, dar cei din afara trenului ÃŪi spun cÄ ÃŪi ÃŪncet
Am tresarit la "mai Cristi!" :))
Muzica de pe fundal e fluidscape, favorita mea!
Am invatat ca:
1) Ardelenii vorbesc incet
2) Ardelenii sunt in miscare :)
Buna ziua domnule Cristian Presura respectele mele pentru cea ce faceti.
Intrebarea mea este urmatoarea distanta pana la cel mai apropiat sistem solar este de 4, ceva ani lumina, daca am avea o nava care ar pute calatori cu viteza lumine, (teoretic vorbind ca stiu ca un obiect cu masa nu poate atinge viteza lumine dar teoretic vorbint) din punct de vedere al navetei distanta sar micsora si timpul aproate ca ar sta pe loc, deci ar trebui sa ajungem la sistemul solar ÃŪntr-un timp mai scurt, dar din punct de vedere al Pamantului timpul si distanta sunt normale?
Salut Cristi, deci am elucidat misterul. Tare imi era frica sa inventenz masinaria care merge cu viteza luminii. Teama era ca eu merg cu viteaza luminii, iar in cazul in care aprind farurile sau dat âflashâ unuia care vine pe contrasens sa nu imi intre mie lumina in ochi de la propriile faruri.
La mulČi ani pe 2021 Cristian!
Putem calcula expansiunea universului,calculÃĒnd miČcarea de rotaČie a PÄmÃĒntului faČÄ de Soare?
Coste Viorel Tiberiu
Venind in intampinarea subiectelor (paradoxale) ale constantei vitezei luminii, ale comprimarii distantelor si dilatarii timpului, permiteti-mi sa va prezint un experiment ceva mai complex ale carui rezultate pot fi inregistrate prin timpii diverselor cronometre implicate.
Va recomand sa va inarmati cu putin rabdare si folositi reprezentarea grafica pentru a intelege experimentul.
Experiment
Sa ne imaginal doua statii interplanetare: una fixa (F) fata de Pamant , situata la 5 ore lumina distanta si a doua statie mobila (M) care, plecand din dreptul statiei F (sau trecand pe langa aceasta cu viteza v (fata de sistemul de referinta inertial Pamant - satie F) se indreapta spre Pamant pe aceeasi directie F-Pamant.
De pe fiecare statie, F si M, in momentul in care F si M sunt alaturate, se lanseaza catre Pamant cate o raza de lumina alba.
Pe fiecare dintre cele trei o obiecte, F, M, Pamant, exista cate un cronometru comandat astfel:
Cronometrele de pe F si Pamant sunt declansate de catre doua raze laser care pleaca de la mijlocul distantei dintre ele (pentru a defini corect âsimultaneitateaâ lor). Sa presupunem ca statia M, in drumul spre Pamant, trece pe langa F si isi porneste cronometrul , exact in momentul in care ceasul de pe F este declansat
Cronometrele sunt oprite astfel:
- Cronometrul de pe Pamant este oprit atunci cand M ajunge la Pamant.
- Cronometrul de pe M este oprit atunci cand M ajunge la Pamant.
- Cronometrul de pe F este oprit de o raza laser care pleaca de pe Pamant (cu viteza luminii) in momentul opririi celorlate doua cronometre. Indicatia cronometrului M va fi scazuta cu 5 ore (cat dureaza ca semnalul de oprire sa parcurga distanta Pamant - statie F).
Nota: cele trei cronometre reprezinta perceptia timpului pentru trei observatori legati de Pamant, statia F si, respectiv statia M.
Ce inregistreaza cei trei observatori?
I Prima ipoteza: statia mobila M se misca spre Pamant cu viteza v = Â― c (jumatate din viteza luminii)
a. Observator ul de pe Pamant:
- inregistreaza aprinderea simultana a razelor de lumina (venind de la F si M), atunci cand cronometrul sau indica ora 5 ( confirmand ca âlumina se misca cu aceeasi viteza indiferent daca sursa sa este fixa sau mobila fata de receptorâ); raza sosita de la F este alba; raza sosita de la statia M are culoarea albastra (deplasarea spre albastru);
- inregistreaza sosirea statiei M (vazand-o ca si âcomprimataâ pe directia miscarii - contractia Lorenz) la ora 10.
b. Observatorul de pe statia M:
- âpercepeâ Pamantul mai aproape, adica la cca 3:40 ore lumina, si venind spre ea sub forma comprimata pe directia miscarii.
- vede propria raza de lumina indreptandu-se spre Pamant cu viteza c= 300.000 Km/s
- inregistreza sosirea la Pamant la ora 8:40;
c. Observatorul de pe statia F
- vede propria raza de lumina indreptandu-se spre Pamant cu viteza c= 300.000 Km/s
- primeste comanda laser de oprire a cronometrului la ora 15 din care scade 5 ore: indicatia finala: ora 10.
In final, cele trei cronometre, aduse pe Pamant, indica urmatoarele durate ale experimentului
- Pamant si statia F: 10 ore
- statia M: 8:40 ore (confirmarea ca âpe sistele in miscare timpul incetinesteâ)
II A doua ipoteza: statia mobila M se misca spre Pamant cu viteza v â c (extrem de aproape de viteza luminii)
a. Observatorul de pe Pamant:
- inregistreaza aprinderea simultana a razelor de lumina (venind de la F si M), atunci cand cronometrul sau indica ora 5 ( confirmand ca âlumina se misca cu aceeasi viteza indiferent daca sursa sa este fixa sau mobila fata de receptorâ); raza sosita de la F este alba; raza sosita de la statia M este o radiatie âinspre violetâextrem de inalta;
- inregistreaza sosirea statiei M (vazand-o ca si total âcomprimataâ pe directia miscarii - contractia Lorenz) la ora 5, imediat dupa inregistrarea razei de lumina plecata de pe M.
b. Observatorul de pe statia M:
- âpercepeâ Pamantul chiar in fata sa, adica la cca zero ore lumina, si venind spre ea sub forma total comprimata pe directia miscarii.
- vede propria raza de lumina indreptandu-se spre Pamant cu viteza c= 300.000 Km/s dar durata experimentului este practic zero ore
- inregistreza sosirea la Pamant la ora 0:00 (confirmand âoprirea timpuluiâ pe sistemele care se deplaseaza cu viteza c);
c. Observatorul de pe statia F
- vede propria raza de lumina indreptandu-se spre Pamant cu viteza c= 300.000 Km/s
- primeste comanda laser de oprire a cronometrului la ora 10 din care scade 5 ore: indicatia finala: ora 5.
In final, cele trei cronometre, aduse pe Pamant, indica urmatoarele durate ale experimentului
- Pamant si statia F: 5 ore
- statia M: 0:00 ore (âpe sistemele in miscare cu viteza lumiii timpul se opresteâ)
Observatii:
- Pentru observatorii care se misca cu viteza luminii (in varful spotului luminos) timpul nu mai curge si orice eperiment nu mai are durata.
- Pentru a nu inregistra deformarea cercului cronometrelor din cauza contractiei Lorentz, acestea vor fi pozitionate perpendicular pe directia de miscare (cu fata spre Pamant). Cronometrele se subtiaza dar raman de forma curculara.
Se poate imagina si experimentul simetric in care statia M se indeparteaza de Pamant. Raza sa de lumina va ajunge la Pamant simunltan cu cea plecata de pe statia fixa F, dar va fi perceputa de culoare rosie (deplasarea spre rosu). Schimbarea semnului lui v nu modifica Contractia Lorentz.
Nota: La destinatie, statia mobila M âtrece pe langa Pamantâ dar nu il izbeste.
Viorel Tiberiu Coste (0766443781)
Domnule profesor, din ce-mi aduc aminte de la cursul din anul intai de facultate, teoria relativitatii ramane totusi o teorie. Pentru ca nu indeplineste cele 2 conditii obligatorii pentru ca o teorie sa devina lege: 1. sa fie demonstrata matematic si 2. sa fie dovedita experimental. Matematic nu este dovedita pentru ca asta ar insemna sa explici in primul rand ce este spatiul (adica haul asta in care exista toata adunatura asta de planete, stele, galaxii, stele neutronice, etc si cum s-a format el, cat e de mare, din ce-i facut, etc), apoi trebuie demonstrat si aratat ce este TIMPUL (stiti bine exista o terorie mai noua cum ca timpul practic nici nu exista-nu poate fi pipait, gustat, mirosit, vazut, simtit, si este doar o conventie a noastra a oamenilor pentru a putea trai si a nu o lua razna cu capul) si mai ales ce este gravitatia (asta fiind probabil cel mai simplu de explicat dar total neexplicata pana acum).Exista intr-adevar niste microexperimente care arata niste diferente extrem de mici de timp intre 2 ceasuri perfect sincronizate zic ei, stiti povestea...In cazul asta s-a procedat cumva invers, intai au venit niste mici dovezi observate in spatiu, pe care apoi s-a emis si un model matematic, suprapus apoi peste acele microexperimente de care vorbesc mai sus. O dovada experimentala clara ar fi cea de exemplu care apare in filmul Interstellar, scena cu cei trei care pleaca 3 ore pe planeta si se-ntorc pe statia pentru care trecusera 21 de ani pentru cel ramas acolo. Din punctul meu de vedere teoria asta nu se va dovedi pe deplin niciodata pentru simplul motiv ca noi ca omenire nu ne vom putea apropia niciodata suficient de mult de o gaura neagra de exemplu, pentru a face vreun experiment si nici nu cred ca vom putea calatori vreodata cu viteze comparabile cu viteza luminii. In ce priveste demonstratia, sau asa zisa demonstratie a dvs(de fapt a lui Einstein) am o problema peste care nu pot trece. Demonstratia asta foloseste tot conceptele newtoniene de explicare a miscarii, pe care apoi le detroneaza. Nu poti detrona o teorie folosind argumentele aceleiasi teorii pe care vrei sa o demontezi, legile miscarii ale lui Newton fiind doar cazuri particulare ale conceptelor relativiste. Ceva este totusi ciudat, fenomenele de dilatare temporala probabil exista, dar teoria asta a lui Einstein eu cred ca este doar o mica parte dintr-un adevar mai mare, sau o parte de adevar absolut care doar se potriveste cumva cu misterul creatiei.Posibil sa gresesc si nu fi fost eu suficient de atent la cursuri, dar teoria asta eu cred ca mai mult ridica semne de intrebare decat sa lamureasca. Sunt deschis la criticile dvs. Cu stima!
Putem da timp timpului sau timpului timp? Referindu-ne la ceea ce inseamna timp, fara interpretÄri.
superba seria! aveti in plan videoclipuri noi?
Interesant, dar mie mi se pare mai interesantÄ cealaltÄ enigmÄ a universului: femeia ð
Wow sincer cam greu de urmÄrit ,dar aČa de interesant SI educativ.Felicitari!!!
Cristi ,ce genereazÄ mionul ?
De fiecare data cand intalnesc teoria timpului si a vitezei luminii, ma gandesc daca de cele mai mult ori nu suntem victime ale unor proprii confuzii: ca timpul este altul doar ca efect al fizicii mecanice asupra unor ceasuri/ atomi / chiar oameni in acele teorii ca daca un om ar circula cu viteza luminii dus-intors ar fi mult mai batran decat cel care a stat pe loc.
Sigur e timpul ori e vorba de efectul fortelor?
Domnule Cristian dacÄ lumina are faČÄ de noi mereu 300.000km /s, nu cumva suntem blocaČi ÃŪn cele trei dimensiuni Či ne deplasam prin univers doar cu ajutorul gravitaČiei?
Indiferent de viteza atinsa sau de variatia timpului si spatiului ceasul fiziologic al arganismului nu se modifica.Indiferent ce am face cu viteza nu putem sa devenim iar copii,din pacate!In rest este cea mai buna explicatie la aceasta teorie.
Či totuČi de ce nu putem explica paradoxul vitezei luminii folosindu-ne numai fie de modelul contracČiei spaČiului fie de modelul dilatÄrii timpului? De unde rezultÄ cumulul ambelor fenomene Či de ce doar unul singur nu ar fi satisfÄcÄtor?
Conform teoriei, un corpuscul de lumina, un foton, care are un anumit diametru, el fiind rotund, atunci cand are viteza c, se turteste pana devine o linie. Asta ar avea implicatii in teoria functiei de unda din mecanica cuantica?
Salut Cristi ! Te urmÄresc constant Či imi place fizica Či astrofizica ( la mod de ator ) . Dar mionul nu ÃŪntÃĒlneČte atmosfera , atunci ce se ÃŪntÃĒmplÄ ? Continua sÄ ne mai faci clipuri din acestea interesante ! MulČumesc!!!
Am un regret enorm ca nu erati pe aici, pe internet cand baiatul meu ca si multi alltii poate, a fost foarte interesat de fizica in anii scolari dar pentru ca a avut niste profoare idioate i-a pierit cheful de-a invata dar interesul am observat ca i-a ramas. Tardiv si dramatic!
Din pacate sunt fisuri grave de logica ce decurg din neintelegerea timpului, ca mecanism de descriere a proceselor, ca o umbra a realitatii! Se confunda realitatea( ce nu se deformeaza) si infinitatea umbrelor sale, total diferite, ce suporta procese "dilatare-contractie"! Astfel, nu "realitatea cercului" se "contracta sau se dilata" dupa bunul plac al observatorului ci ...DOAR UMBRELE ACESTUIA!
Domnule Presura, cand ati dat exemplul cu ceasurile ati spus ca parafrazez: " cercurile care acum sunt ceasuri vor avea secundare care se vor misca mai incet decat ceasul de la mana mea, iar mai tarziu in explicatie ati spus ca ceasul daca este in misare va avea o miscare incetinita a secundarului " eu cam asa am inteles si sunt confuz. Se poate o explicatie va rog? am inteles eu gresit? Multumesc
Ca sÄ vÄ citez, âDeci Cristi, tu ai zis cÄ un ceas care se deplaseazÄ cu o vitezÄ apropiatÄ de viteza luminii aproape cÄ stÄ pe loc. PÄi tu ai fÄcut cea mai ortodoxÄ afirmaČie. De ce? PÄi dacÄ ceasul se deplaseazÄ cu viteza luminii, ÃŪnseamnÄ cÄ ceasul stÄ pe loc. Asta ÃŪnseamnÄ cÄ ceasul acela este veČnic, sau un âprezent continuuâ aČa cum descria Fericitul Augustin veČnicia. Revenind, ce spune Evanghelia dupÄ Ioan? cÄ Dumnezeu este Lumina, âCuvÃĒntul era Luminaâ (Ioan 1, 9). Deci practic tu ai afirmat veČnicia lui Dumnezeu!â
SunteČi cel mai tare, iar eu sunt foarte fericit descoperind cÃĒt de ortodox sunteČi!
SÄ aveČi o zi bunÄ!
Da,Sigur Či foarte adevÄrat pt ca Či ai bazat "calculatia" ÃŪn raport cu un ceas cu cadran Či ace,Dar ce se ÃŪntÃĒmplÄ dacÄ Ceasul nu e cel clasic (de la bunicul tau) ci e un ceas electronic lol ? Ca doar 01:00=un tur decerc complect al Minutarului de pe ceasul tÄu, Sau ....nu?ca apoi electroni ,electronic ,parca seamana
Toate efectele astea prezise de relativitate sunt generate de factorul beta din formulele relativiste. Dar acest factor beta, dupa mine este un factor metafizic, care face ca toata relativitatea sa fie doar metafizica. Fiindca nu se poate face comparatie intre viteza relativa dintre sisteme v (viteza care nu este translatia reala a niciunuia dintre sisteme) si viteza luminii c , care este o translatie reala absoluta.
Am o dilema. De ce particulele se comporta diferit atunci cand sunt observate? Multumesc!
Pentru cÄ sunt timide. ðą
Probabil pt ca intra in contact cu alte particule si se "distruge" superpozitia cuantica. Daca vezi o particula inseamna ca cel putin un foton a intrat prima data in contact cu particula respectiva distrugand superpozitia dupa care ajunge la observator
Pai, stimata Caty, teoria se numeste a RELATIVITATII, deci, nu a ABSOLUTULUI (relativ si absolut fiind antonime). Deci, este normal ca aceasta Teorie a Relativitatii sa contina limite, iar una dintre limite este chiar aceasta efemeritate a particulelor cuantice. Viitoarea Teorie a Absolutului sau a IntegralitÄÅĢii, daca vom vrea s-o numim asa (sper s-o putem atribui chiar domnului Presura :), nu va mai contine deloc abstractiuni si paradoxuri, ci doar observatii concrete si coeziune din partea fizicienilor :). Ca m-am saturat sa tot aflu ca nu Einstein, ci doar Chuck Norris stie ce se gaseste intr-o gaura neagra (se zice ca a si ÃŪnfundat o gaura neagrÄ, din greÅealÄ :).
@@remuscotunoaea7755 20:34
Tu ai dilema asta? Asta e o problema veche din mecanica cuantica ð interesant ca o fata aČa drÄguČa ca tine ÃŪČi pune astfel de ÃŪntrebÄri.
v-am vazut intr-o filmare la TV, mi-a placut , si am intrat aici..DAr, incep sÄ pun interbÄri ....la min 4 si ceva, spuneti ca obs. ce trece pe langa 600 000 cercuri cu D=1m, le vede turtite (doar i se par, desi ele nu sunt ?!) si crede ca sunt (tot ele si tot cu D=1) pe o L=300 000km ???!!!...Turtirea imaginarÄ a fÄcut sÄ parÄ cÄ injumÄtÄtesc spatiul folosit, dar nr. lor e acelasi, deci si spatiul !!!!!.... Cat de nestiutor ar fi obs. sÄ nu tinÄ cont de acest lucru ???!!! SAu el nu stie ca i s-a creat o imagine falsÄ ??
la min. 14, daca eu si ceasul de la mana mea, care se afla in acelasi sistem de referinta ca si mine arata 2 secunde, nu inseamna asta ca eu nu am mers decat cu viteza c/2 ? Si mai mult, timpul meu, cel care ma deplasez cu viteza mare, nu incetineste conform teoriei relativitatii ? faptul ca arata trecerea a 2 secunde in loc de una inseamna ca timpul s-ar accelera, nu ?
AvÃĒnd ÃŪn vedere zvonul inventÄrii de cÄtre ardeleni a ÃŪncetinitorului de particule (cu ajutorul cÄruia cicÄ or descoperit particula care numa' ČÄde)... ðĪĢðĪĢðĪĢ
Am Či eu o uČoarÄ dilemÄ ÃŪn privinČa exemplului cu trenul, ÃŪn sensul cÄ: valoarea maximÄ a unghiului fiind de doar 45 de grade (deoarece viteza trenului nu depÄČeČte viteza luminii), n-ar rezulta oare cÄ raportul dintre timpul mÄsurat de oltean Či timpul mÄsurat de ardelean nu tinde spre infinit, neputÃĒnd avea alte valori decÃĒt cele cuprinse ÃŪntre 1 (cÃĒnd trenul stÄ pe loc) Či 1,4142.. (dacÄ trenul se apropie de viteza luminii)... ?!? ð§âĻ
Fizica PovestitÄ e fascinantÄ, Či tot ceea ce faceČi... FelicitÄri Či mulČumiri, cu deosebit respect!
ðððŧâĻ
exista incetinitor de particule se numeste decelerator
Cand vine episodul 12?
Te as ruga de ce bicicleta ÃŪn miČcare ÃŪČi menČine echilibrul .multumesc
Vreau sa va ajut eu si sper sa nu gresesc. In primul rand ati precizat corect "bicicleta aflata in miscare". O bicicleta care sta pe loc nu are echilibru, deci tinde sa cada. Cauza este atractia gravitationala a pamantului. Echilibrul bicicletei aflate in miscare se datoreaza tot gravitatiei care tinde sa o traga in jos, deci sa o rastoarne, iar secretul consta in forma furcii care sustine roata din fata. Axul furcii care pivoteaza stanga-dreapta la prinderea pe cadrul bicicletei nu este orientat perpendicular pe sol ci are o inclinatie spre spate (partea cu ghidonul). Bicicleta impreuna cu biciclistul au o greutate suficienta pentru a orienta furca cu roata fata, datorita acestui unghi al prinderii furcii, spre fata, deci spre locul unde masa bicicletei (cadrul si biciclistul) sunt mai aproape de sol. Aceasta pozitie coincide chiar cu pozitia in care furca rotii fata este orientata spre fata, deci roata fata este dreapta (aliniata cu cadrul bicicletei), deci bicicleta va tinde sa mearga drept. Aici desigur conteaza si dexteritatea si antrenamentul biciclistului, ca sa nu mai vorbim de cazul in care acesta e in stare de ebrietate... :) Sper ca m-am facut inteles. Oricine ma poate corecta sau completa. Numai bine!
@@mikeseba7817 explicaČie credibilÄ mersi.
Buna ziua. Multumim pentru lectie. Foarte interesanta.
Intrebare: Daca miuonul percepe ca a calatorit 600m in atmosfera, in loc de 20km, asta imseamna ca el calatoreste cu de ~30 ori viteza luminii?
raspunsul in video: nu, inseamna ca in alt sistem de referinta sunt 20Km, pentru el sunt 600m
@@presura Multumesc pentru raspuns.
@@presura Daca o nava spatiala calatoreste spre sistemul Alpha Centauri cu viteza luminii, din perspectiva calatorilor din nava spatiala, timpul va dura mai putin de 4,3 ani? Sau daca ar fi sa calatorim de la un capat la altul al galaxiei cu c ar dura mai putin de 100.000 ani?
@@remuscotunoaea7755 Din perspectiva celor din nava, atat timpul cat si distanta sunt nule!
"Ceasul intern" nu incetineste indiferent cu ce viteza te misti. Viteza e relativa (spoiler in titlu). Intotdeauna esti in repaus fata de tine si toate sistemele de referinta inertiale sunt echivalente. Perceptia celorlalti e diferita de a ta si nu e niciun paradox la mijloc. Timpul de viata al miuonilor masurat de pamantenii "stationari" e mai lung decat cel "intern". Nu timpul "intern" se dilata, ci timpul masurat de cei fata de care te misti. Persoana din tren nu vorbeste mai lent in tren decat pe peron.
Aceste cercuri, implicit spaČiul, se dilata strict datoritÄ percepČiei noastre asupra lor, fapt datorat fizionomiei noastre, sau ele se dilata oricum indiferent de oricine Či orice le ar percepe? Adica este o regula universal valabilÄ in tot universul neinfluientabila de entitatea care o percepe?
Foarte frumoasÄ Či amuzantÄ demonstraČia cu ardeleanul Či olteanul...cu o singurÄ obiecČie... CÃĒnd ai vÄzut tu un ardelean ÃŪn miČcare faČÄ de un oltean stand pe loc?ððð
Stim ca pentru animale timpu trece diferit(perceptia timpului).La unele chiar mult mai lent decat la noi,cum ar fi porumbeii.Intreb,cum percepe un porunbel viteza luminii ?
de unde stim asta??
@@brb4903 Deja de ceva timp.Am vazut la teleenciclopedia,pe tvr 1.Deja sunt cel putin 20 de atunci
Domnule cristian, daca iau 2 ceasuri care funcČioneazÄ perfect amÃĒndouÄ si unul il tin in camera mea iar celÄlat il dau fratelui meu care e pilot de avion. DupÄ o lunÄ de zile sÄ zicem, ČinÃĒnd cont cÄ e vorba de modificari mici. DupÄ o lunÄ de zile al meu din camera va arata cu cateva secunde sau minute mai mult?
Da, exista deja un experiment pe baza asta, doar ca au fost folosite ceasuri atomice care au o precizie foarte foarte mare, si in scenariul descris de tine diferenta va fi mai mica si decat secunde. Poti citi despre experiment aici: en.wikipedia.org/wiki/Hafele%E2%80%93Keating_experiment
@@MrEdward2775 multumesc de rÄspuns.
paradoxul gemenilor, va urma
Altfel de unde a Čtiut atÃĒtea informaČii
AdicÄ dacÄ noi ne miČcÄm toatÄ viaČa, timpul trece mai greu si murim mai tÃĒrziu? Hmm!? ðŪðĪ
Ãn percepČia ta nu, dar teoretic da. CeilaČi vor ÃŪmbÄtrÃĒni mai mult(cu foarte puČin).
No. si daca apare si moldoveanul ce priveste de pe lune sau din spatiu pe cei doi mai sus enumerati, ce ne facem?
Ok! Intrebare... Daca eu merg cu viteza luminii si aprind o lanterna ÃŪndreptatÄ in acelasi sens de mers, ce se intampla cu viteza luminii? Am aceeaČi viteza cu lumina si de fapt nu vad nimic sau viteza luminii are o viteza dubla fata de viteza mea? Ar trebui sa avem aceasi viteza.
ai raspunsul in acest video :) doar trebuie sa fii atent ca se schimba perceptia timpului si a spatiului
ð Multumesc!
Raspunsul nu se poate da din acest filmulet.Raspunsul corect ti-l da doar formula de compunere relativista (scrisa vectorial) a vitezelor. Din acea formula, vei constata ca viteza luminii fata de tine va fi tot "c".
like
si daca stim ca exista galaxii in univers care se indeparteaza de noi cu viteza luminii inseamna ca acolo timpul curge mult mai incet? pentru ca se deplaseaza fata de noi? sau la noi curge timpul mai incet pentru ca ne deplasam fata de ei? :))
Deci la o viteza foaaaaaarte apropiata de viteza luminii, pamantul este plat pentru observatorul aflat in miscare, nu?
ðĪ·ðð
Mionii sunt o altÄ denumire pentru "mezonii pi"? Eu unul aČa tin minte explicaČia din liceu (acum 26 de ani)
Haha, misto explicatie pt de ce vorbesc ardelenii mai incet. Se deplaseaza cu viteza luminii, cica. :-)
pai daca si pamantul se deplaseaza catre 'mion' explicatia poate fii fizica clasica nu ? ð in fine glumesc inteleg ideea explicatiile, f bune
Ma scuzati dar nu am inteles ceva, la 25:46 ati zis ca Vt / C = Gamma, dar de unde atunci ultimul egal al primei ecuatii de sus; si nu ar rezulta de acolo ca C = Vt * Gamma?
cum adica ''de unde ultimul egal''
@@brb4903 Folosind valorea lui Gamma inteleg de unde e, dar nu vad ca Vt / C sa fie egal Gamma
Ce bine am adormit pe dilatarea timpului
Multumesc!
Acum o sa-l reiau, ca nu mai sunt asa obosit
Či toate astea se ÃŪntÃĒmplÄ din cauza" observatorului.
adica pt. cei care se deplaseaza suficient de repede, timpul este vesnic. Acesta este Dumnezeu,cred.
PÄi in teorie putem cÄlÄtorii spre stele ,si putem trai milioane de ani in comparaČie cu unul de pe pÄmÃĒnt, daca gÄsim o modalitate de deplasare cat mai aproape de viteza lumini.deci in teorie vom cÄlÄtori miloane de ani pentru cei de pe pamant si pentru cei de pe nava sa treaca doar 2 ani ,wste un exemplu,deci se poate parcurge distanČe uriase adica distanta pana in centeul galaxiei de cateva milioane de ani intrun tim scurt pentru cei de pe navÄ .zic si eu
nu ÃŪnČeleg ÃŪncÄ...
Buna seara, este eronat ceea ce prezentati, unul dintre motive vi-l spun, ceea ce descrieti cu olteanul si ardeleanul nu poate exista dpdv cuantic si stiti la ce ma refer. Este ca si cand comparam lumina unei lumanari cu cea de la bec..... Ambele sunt fascinante pana cand ai vazut becul si ai spus ca e magie...:)... Sunt de acord ca nu toti urmaritorii au cunost. avansate si ca aveti un real talent de a prezenta si informa, pentru care va felicit cu drag!
Poti detalia?
@@alexaxy3328 da, variabila in cauza este tahionul negativ. Iar ceea ce nu spune @Cristian Presura inca este ca nu face nicio referire la matematica cuantica, doar un exemplu, in mat cua 1! nu este egal cu 0. ;) Cum nici 0! Nu are valoare pe care ne o comunica in scoala...
Cam asta e problema in scolile din Romania.....invata formule ca ...da nu iti si explica cum sa ajuns acolo si asa o inveti o retii 2 luni si ,pa".."pa"...
cu energia gÄurilor negre ,se poate teleporta?
Mda..... Si pt baiatu' cu ardelenii! LA TÄČI NI GREU DA NU LA FEL!
Poate 30 mil de cercuri.300 de mii de cercuri Ã1 metru=300.000m/s adica de 10.000 de ori mai putin
stai, cercurile aveau un metru in desenul meu? trebuia 1 km :)
@@presura am niste intrebari foarte interesante la care nu am gasit raspuns.Daca ati avea timp,si credeti ca nu sunt prea exagerat,v-as cere parerea
TIMPUL ESTE O FUNCČIE MATEMATICÄ.
FUNCČIILE MATEMATICE NU SE DILATÄ ČI NICI NU SE CONTRACTÄ.
REZULTATUL :
L E G E
TIMPUL NU SE DILATÄ ČI NICI NU SE CONTRACTÄ.
Explicatii gresite. Spre viteza luminii atomii se transforma in fotoni. Toate componentele atomului capata o energie suplimentara, inclusiv electronii. Viteza electronilor nu incetineste ci din contra. De fapt creste spre directia inainte si incetineste spre inapoi, altfel atomul ar pierde electronii. Explicatia se poate da numai daca se foloseste teoria vortexiala a atomilor si fotonilor in eter. Toate componentele atomului (nucleului) sunt niste fotoni de mare energie, X si Gamma care se invart in cerc, in circuit inchis. Tot ce este accelerat spre viteza luminii se descompune in fotoni. Se descompune putin inainte de viteza luminii apoi capata viteza lumii deoarece au devenit fotoni. Ardelenii gandesc mai incet dar mai bine, oltenii se reped si gresesc.
Atentie! Ardeleanu din tren vorbeste mai incet (ca si viteza nu ca volum!) decat olteanul, doar din punctul de vedere al olteanului!
Pentru ca, din punctul de vedere al ardeleanului si al tururor celor din tren, olteanu de pe peron de fapt se misca cu viteaza v, deci el (olteanul) este cel care vorbeste mai rar/incet !
Si folosind aceasta metoda de schimbare a punctului de observare, realizam ca asa-zisul 'paradox al gemenilor' nu prea poate avea loc.
(Cel putin asta este parerea mea.)
Iata de ce:
Din punctul de vedere al celui de pe Pamant, in nava ce se deplaseaza cu viteza lumnii (sau aproape de ea) timpul se scurge mult mai lent.
Deci, isi va 'percepe' fratele geaman din nava ca ar imbatrani mai lent (daca ar avea cum sa il perceapa.. ca de fapt el departandu-se cu o viteaza aproape de viteza luminii, ce particule sa vina dinspre nava catre pamant astfel incat sa poata avea loc 'perceptia'?).
Dar fix acelasi lucru ar 'percepe' si geamanaul din nava despre cel de pe Pamant ! Caci, pentru el, Pamantul se departeaza cu viteza luminii, deci acolo pe Pamant timpul s-ar scurge mai lent si cei de pe Pamant ar imbatrani mai lent.
Asa ca dupa 10 ani, la intoarcerea fratelui plecat cu nava, care dintre cei doi frati gemeni pare mai tanar ?!
Dle Presura, care este parerea d-voastra despre acest aspect?
corect, am spus asta si voi continua in episodul urmator cu paradoxul gemenilor!
Efectul Doppler are legatura cu subiectul acesta?
M-ai omorÃĒt!
Dar daca Ardeleanul se invarte in jurul olteanului cu viteza luminii .Cum il va vedea olteanul ? Eu cred ca i se va parea ca sta pe loc.
Îģ=1/â(1-v^2/c^2 )Îģ= 1/â(1-ã300000ã^2/ã300000ã^2 ) Îģ= 1/â(1-1) Îģ= 1/â0 care nu are sens. Totul e frumos pÃĒnÄ la factorul gama care atunci cÃĒnd v se apropie de viteza c nu mai are sens. Putem ÃŪnČelege intuitiv cÄ viteza luminii este limita acestui univers Či cÄ orice corp cu masÄ accelerat la viteza luminii dispare adicÄ ajunge sÄ se contracte pÃĒnÄ dispare de tot dar ÃŪntr-un timp care ajunge Či el tot la zero adicÄ niciodatÄ nu ajunge sÄ se contracte pÃĒnÄ dispare. Acest factor gama se bazeazÄ pe pe sin Či cos din ce? Mai exact logica matematicÄ a ardeleanului din tren se distorsioneazÄ Či ea faČÄ de logica matematicÄ a olteanului de pe peron. Practic olteanul nu poate calcula deloc ce e cu ardeleanul. PÃĒnÄ cÃĒnd ÃŪn fizicÄ nu apare o lege intuitivÄ a energiei independentÄ de materie care e o funcČie de timp nu rÄmÃĒne decÃĒt o colecČie de legi locale. Atunci cÃĒnd ceva este ilogic acel ceva aparČine unei logici de ordin superior la care noi nu avem acces. NU vreau sÄ spun cÄ este greČit doar cÄ este ceva ÃŪn neregulÄ. Mie mi-a plÄcut fizica tare mult mai ales la liceu doar cÄ am simČit cÄ este ceva foarte ÃŪn neregulÄ cu ea ÃŪncepÃĒnd exact din acest moment care implicÄ viteza luminii ÃŪn ecuaČie. Nu Čtiu ce e ÃŪn neregulÄ deoarece aparatul matematic de care dispun nu-mi permite sÄ exprim acestÄ neregulÄ. Fizica cuanticÄ abundÄ de matematicÄ indigestÄ care nu exprimÄ nimic concret ci doar ipoteze adÃĒncind Či mai mult prÄpastia dintre fizica particulelor Či cosmologie. E lÄudabil efortul pe care-l faceČi pentru a explica doar cÄ c a ÃŪncetat sÄ mai fie o funcČie de timp pe cÃĒnd v este o funcČie de timp deci nu are sens v/c. Practic secunda care trece pentru oltean cÃĒnd v=c pentru ardelean este o eternitate Či atunci ce sens mai are calculul?
harry potter
Astept raspuns de la oricine: De ce se vede LuceafÄrul (Venus) pe cer in fiecare noapte avÃŪnd ÃŪn vedere faptul cÄ e siutuat intre pÄmÃŪnt si soare si se ÃŪnvÃŪrte si mai repede?