Wikipedistul Kun Kipcsak (Grigore Vida?), după audierea unui capitol din Mistica Platonică (Slobozia, 1999), -volum considerat de un universitar din Argentina „o mică bijuterie”-, scrisese că - inregistrarea despre „Preludii la Platon” (th-cam.com/video/Ymn_iwOOO1E/w-d-xo.html ) -, el (Grigore Vida?) ar cita-o „în probleme ce țin de irascibilitatea de după menopauză” (Kun Kipcsak, 5 febr. 1023, 09:41). Fără să-și dea seama, prin cele scrise la discuții pe tema indepărtării scriitoareai Isabela Vasiliu-Scraba din Wikipedia, el s-a auto-deconspirat ca analfabet funcțional, incapabil de a urmări argumentația autoarei despre care iată ce scria profesorul universitar Alexandru Husar: „...Mânuind un condei care e când penel, când floretă, pe alei nebănuite, Isabela Vasiliu-Scraba „rătăcește” printre gânditori români și străini cu degajare și dezinvoltură, adesea cu grație. În Isabela Vasiliu-Scraba (unind o pasiune de hermeneut cu o acribie de filolog avizat), gânditorul său preferat Platon își află unul din cei mai profunzi și mai subtili interpreți în cultura noastă”. Pe 24 martie 2023, ora 10:55, Pafsanias (/g, liiceanu?) a scos din Wikipedia în mod abuziv prezentarea Isabelei Vasiliu-Scraba. Motivul invocat de el a fost că mulțimea de cărți și de teze de doctorat din țară și din afara României care menționează scrierile Isabelei Vasiliu-Scraba n-ar fi, vezi Doamne, verificabile si independente de subiect (Pafsanias, 23martie 2023). Alt motiv de ștergere, invocat de wikipedistul Giku, a fost că publicarea cărților scriitoarei s-a făcut la Slobozia, www.worldcat.org/search?q=isabela+vasiliu+scraba. Acest wikipedist (de cca treizeci de ani?) a mai reproșat autoarei - îndepărtată fără motiv din wikipedia pe 24 martie ora 10:55 - că nu a avut catedră universitară ca să se poată loga cu e-mailul instituției în Google Academic, unde el -Giku -, „nu a găsit decât mențiuni, oarecum la subiect ce-i drept” (Giku vorbe fapte, 22 dec. 2022). Pe 31 ianuarie 2023 (octogenarul?) Pafsanias, consultând blogul lui Ion Coja a aflat următoarele dintr-un e-mail din 16 dec. 2021, 16:39, copiat și postat de universitarul Coja pe 17 dec. 2021: Copiez mai noj nota 5 din comentariul Isabelei Vasiliu-Scraba la nuvela DAYAN de Mircea Eliade: „Cei care au trăit în comunism își amintesc probabil de apariția la ușa apartamentului Monicăi Lovinescu de la Paris a doi securiști trimiși oficial din „Statul concentrațional comunist” care au sunat, au întebat-o dacă este chiar ea si au bătut-o de au băgat-o în spital. O intâmplare oarecum similară (din fericire, numai în partea ei de început) mi s-a întâmplat în 8 decembrie 2020, dimineața, pe la ora 11:30. Atnci m-a sunat la ușă un individ necunoscut vorbind românește cu un pronunțat accent unguresc. Mi-a înmânat un pliant și mi-a zis că Ambasada Ungariei oferă pachete. I-am spus că nu-mi trebuie și am închis repede ușa. Nici n-am apucat să mă uit pe pliant că necunoscutul a început să vocifereze de după ușă să i-l restitui. Ceea ce am și făcut. La zece minute după aceea, m-am dus la vecinii de palier și la vecinii de sus și de jos să-i întreb dacă la ușa lor nu a sunat un ins de la Ambasada Ungariei ca să-i îmbie cu oferta lui de pachete de sărbători. Răspunsul a fost la toți negativ. Patru zile de la această ciudată „vizită” la domiciliul meu, în Wikipedia românească utilizatorul „Kun (/Kunok) Kipcsak” a cenzurat „sursele neutre, independente, verificabile, care vorbesc despre subiect”, adică despre scriitoarea Isabela Vasiliu Scraba, îndepărtând Reperele bibliografice (-5335 octeți, 12 decembrie 2020, 13:06, isabelavs2.wordpress.com/isabelavs_referintestiintifice/). Dacă ușa locuinței a blocat rapid adevăratele intenții ale trimisului Ambasadei Ungariei pe 8 dec. 2020, o evidentă „agresiune” s-a derulat nestingherită în spațiul virtual al wikipediei. In năpustirea colectivă (a wikipediștilor Donarius, Sîmbotin, Accipiter Gentilis, Bătrânul) ce a urmat îndepărtării abuzive a celor 12 teze de doctorat și a celor 44 de volume în care apar citate scrieri ale Isabelei Vasiliu-Scraba (i.e. „sursele neutre care vorbesc despre subiect” cenzurate pe 12 dec. 2020 de Kun Kipcsak (Grigore Vida?), s-a putut invoca cu impertinență chiar și „problema notabilității” spre a propune ștergerea totală a prezentării în wikipedia, „curățind” simultan și poza din „caseta de scriitor” (Accipiter Gentilis/ g. liiceanu?, 16 ian. 2021)” Vezi, isabelavs2.wordpress.com/mircea-eliade/isabela-vasiliu-scraba-dayan-transparenta-matematica-a-realitatii/ (vezi blogul lui Ion Coja, postare din 17 dec. 2021). După aflarea întâmplării din 8 dec. 2020 din acest blog, iată ce concluzii trage Pafsanias (g.liiceanu?) în 31 ian. 2023 în pagina de discuții: „...episodul de la ușă a devenit subiect de citare multiplă. Cred că printr-un mecanism asemănător se explică și celelalte mențiuni ale numelui autoarei în lucrările invocate drept argument de notabilitate.” Pafsanias (discuție) 31 ian. 2023 01:37. La optzeci de ani, câti probabil are Pafsanias (/g.liiceanu?), i-a fost poate greu să-și mai dea seama de anterioritatea în timp a celor 2-3 duzini de volume în care apar citate scrieri ale Isabelei Vasiliu-Scraba, - ca de ex, volumul lui Handoca, „Mircea Eliade- Bibliografie, IV, 2007 (p. 117, p.144, p.155, p. 156, p.203, p.205, p.320 ), lucrarea lui Titus Lateș, „Tabloul receptării Scrisorilor despre logica lui Hermes. După treizeci de ani de la publicare. Academia Română- Institutul de filosofie, 2016, volumele „C-tin Noica-Repere bibliografice, de Stan V. Cristea, 2009, ed. II-a completată, 2011 și „Studii de istoria filosofiei românești-Mircea Vulcănescu”, vol. 8, 2012, carte scoasă tot de Institutul de Filosofie din cadrul Academiei. Inainte de „episodul”de la ușa locuinței scriitoarei, numele ei notoriu poate fi citit si în „Dicționarul analitic de opere literare românești”, vol.I-II, de Prof. Univ. Dr. Ion Pop, 2007, precum și în Istoria critică a literaturii române de Nicolae Manolescu din 2008. Toate aceste „surse independente de subiect” se adaugă articolelor despre unele dintre volumele Isabelei Vasiliu-Scraba, articole „care tratează în detaliu bibilografia acesteia” (cum scrie Pafsanias pe 23 martie 2023, făcându-se că nu le vede), surse independente și verificabile din care cităm doar trei, întrucât, în nov. 2022, wikipedistul Sîmbotin, ca să nu șteargă fișa scriitorului Florin Mihăescu, 1923-2014, solicitase numai două surse independente de subiect. Iată cele trei surse verificabile care se ocupă în detaliu cu volume despre Platon scrise de Isabela Vasiliu-Scraba. Cu referire Mistica Platonică a participării la divina lume a Ideilor (Slobozia, 1999), prima este Dialogul „Parmenide”. O nouă hermeneutică, de D. Dumitrașcu, din în rev. „Steaua”, Cluj. Nr.5-6 din 2000, p.31. A doua sursă este articolul din 2012 intitulat „Înapoi la Platon” de prof. Univ. Dr. Petru Ursache, din „Convorbiri literare” si din rev. „Conta”. A treia sursă independentă este articolul „În acroamatică, la Platon”, de Aurel Brumaru, din rev. „Viața Românească”, nr. 4-5/ 1998, scris după apareiția volumului Filosofie acroamatică la Platon (Slobozia, 1997). Posterioritatea în timp a „evenimentului din 8 dec. 2020” impiedică funcționarea „aceluiași mecanism” (Pafsanias) într-o duzină de teze de doctorat despre Mircea Eliade, Nae Ionescu și Mircea Vulcănescu susținute în 2016, 2014, 2013, 2011, 2010, 2009, etc., unde apare numele Isabelei Vasiliu-Scraba în dreptul scrierilor ei citate de doctoranzi din țară și din străinătate.
Când ești constrâns de vremurile astea vitrege, pandemia, viruși și efectele lor asupra condiției umane, efectele lor distrugătoare, ne apărăm într-un fel, ne reantoarcem către noi, în profunzimea noastră către Spiritul divin, trebuie doar sa ai dragoste de înțelepciune, de a descifra problemele gnoseologice, problemele existențiale , metafizica, dimensiunea transcedentala cu ajutorul unor filozofi de marca M. Eliade, Cioran, iubiții mei geniali, plecăciuni pentru Kant, Nietzsche, Schopenhauer , mai caut și acum traduceri în lb. romana din scrierile lui Schopenhauer, unul dintre izvoarele de baza în filozofia lui M. Eminescu, îmi dau mari bătăi de cap traducerile astea și cred ca și altora în lucru cu sinele divin, în nevoia stringenta de a cerceta,... Acum v-am descoperit cu aceste discuții deosebit de interesante, informații uluitoare, deja ma simt acasă ascultandu-va, simt un confort spiritual, magna cum laude (?!), mulțumiri și felicitări pentru postările spectaculoase, informații inedite, briliante.
Yuval Noah Harari afirma ca filosofia o sa devina din ce in ce mai practica. Da exemplu cu programarea moralitatii masinilor automate (daca masina are de ales intre a ucide un copil sau a isi ucide propietarul, ce ar trebui sa faca?), astfel incat, marile companii o sa aiba nevoie de filosofi.
Pentru mine filosofia e facerea unui inventar a conditiei umane, te nasti, esti efemer, constient,influentat evolutionist sa ai anumite valente de bine si rau, de moralitate, de preferabil si regretabil ( de exemplu daca nu ai putea muri sau nu ai avea un instinct de auto-prezervare toate alternativele ar fi echivalente, ca un robot care nu mananca dus la piata sa aleaga fructe, de undeva pornim cu niste axiome avem niste baze care predispun inspre anumite directii si fatete ale realitatii), si mai apoi transcedem aceasta conditie influentata biologic, si devenim ceva superior strict uman; descoperirea frumosului,universalului, a jocurilor si tragediilor din spatiul interpersonal,cantarirea suferintei si analizarea daca merita efortul de a o duce,sau alternativa, suicidul, vazand viata ca o afacere impusa asupra ta, fara consimtamant si care nu e rentabila . Alta dimensiune ar putea fi realizarea ca esti,incercarea de a deveni altceva si revenirea,regasirea propriei persoane,a unui echilibru dinamic interior,exprimarea in doze unice, specifice fiecaruia intre "cerebralitate "si sentiment; si mai apoi faptul ca murim si ne dezintegram inspre un vid absolut sau transcedem intr-un taram spiritual in functie de ce crede fiecare,Ernest Becker zicea ca majoritatea culturilor si comportamentelor umane vin dintre tensiunea de a avea ca cea mai mare valoare ( sa ramai in viata) si de a sti de inevitabilitatea mortii,tensiunea dintre cele doua creeaza comportamente si raportari.
Fără LIBERTATEA gândirii (th-cam.com/video/cxZWklJqg9I/w-d-xo.html) si exprimării nu este posibilă filozofia. DANA JALOBEANU cenzurează intrebări după ce le „solicită” ca la ședințele aranjate in prealabil in comunism: vorbește Popescu, urmează Ionescu. Are o bună școală a cenzurii de la cei pe care îi admiră si îi promovează. Azi am pus de 3 ori o intrebare pt dl R. Vancu invitat de DANA JALOBEANU si cred ca o să dispară iarăși. In link cenzurarea lui Mircea Vulcănescu.
![Genshin Impact | กาชา Clorinde ไวฟุนั้น ควร C6 [เทสตัวละครต่อ]](http://i.ytimg.com/vi/SOVaBvL7K20/mqdefault.jpg)
Mulțumesc mult pentru postare, temă, invitați!
Wikipedistul Kun Kipcsak (Grigore Vida?), după audierea unui capitol din Mistica Platonică (Slobozia, 1999), -volum considerat de un universitar din Argentina „o mică bijuterie”-, scrisese că - inregistrarea despre „Preludii la Platon” (th-cam.com/video/Ymn_iwOOO1E/w-d-xo.html ) -, el (Grigore Vida?) ar cita-o „în probleme ce țin de irascibilitatea de după menopauză” (Kun Kipcsak, 5 febr. 1023, 09:41). Fără să-și dea seama, prin cele scrise la discuții pe tema indepărtării scriitoareai Isabela Vasiliu-Scraba din Wikipedia, el s-a auto-deconspirat ca analfabet funcțional, incapabil de a urmări argumentația autoarei despre care iată ce scria profesorul universitar Alexandru Husar: „...Mânuind un condei care e când penel, când floretă, pe alei nebănuite, Isabela Vasiliu-Scraba „rătăcește” printre gânditori români și străini cu degajare și dezinvoltură, adesea cu grație. În Isabela Vasiliu-Scraba (unind o pasiune de hermeneut cu o acribie de filolog avizat), gânditorul său preferat Platon își află unul din cei mai profunzi și mai subtili interpreți în cultura noastă”.
Pe 24 martie 2023, ora 10:55, Pafsanias (/g, liiceanu?) a scos din Wikipedia în mod abuziv prezentarea Isabelei Vasiliu-Scraba. Motivul invocat de el a fost că mulțimea de cărți și de teze de doctorat din țară și din afara României care menționează scrierile Isabelei Vasiliu-Scraba n-ar fi, vezi Doamne, verificabile si independente de subiect (Pafsanias, 23martie 2023).
Alt motiv de ștergere, invocat de wikipedistul Giku, a fost că publicarea cărților scriitoarei s-a făcut la Slobozia, www.worldcat.org/search?q=isabela+vasiliu+scraba. Acest wikipedist (de cca treizeci de ani?) a mai reproșat autoarei - îndepărtată fără motiv din wikipedia pe 24 martie ora 10:55 - că nu a avut catedră universitară ca să se poată loga cu e-mailul instituției în Google Academic, unde el -Giku -, „nu a găsit decât mențiuni, oarecum la subiect ce-i drept” (Giku vorbe fapte, 22 dec. 2022).
Pe 31 ianuarie 2023 (octogenarul?) Pafsanias, consultând blogul lui Ion Coja a aflat următoarele dintr-un e-mail din 16 dec. 2021, 16:39, copiat și postat de universitarul Coja pe 17 dec. 2021:
Copiez mai noj nota 5 din comentariul Isabelei Vasiliu-Scraba la nuvela DAYAN de Mircea Eliade:
„Cei care au trăit în comunism își amintesc probabil de apariția la ușa apartamentului Monicăi Lovinescu de la Paris a doi securiști trimiși oficial din „Statul concentrațional comunist” care au sunat, au întebat-o dacă este chiar ea si au bătut-o de au băgat-o în spital. O intâmplare oarecum similară (din fericire, numai în partea ei de început) mi s-a întâmplat în 8 decembrie 2020, dimineața, pe la ora 11:30. Atnci m-a sunat la ușă un individ necunoscut vorbind românește cu un pronunțat accent unguresc. Mi-a înmânat un pliant și mi-a zis că Ambasada Ungariei oferă pachete. I-am spus că nu-mi trebuie și am închis repede ușa. Nici n-am apucat să mă uit pe pliant că necunoscutul a început să vocifereze de după ușă să i-l restitui. Ceea ce am și făcut. La zece minute după aceea, m-am dus la vecinii de palier și la vecinii de sus și de jos să-i întreb dacă la ușa lor nu a sunat un ins de la Ambasada Ungariei ca să-i îmbie cu oferta lui de pachete de sărbători. Răspunsul a fost la toți negativ. Patru zile de la această ciudată „vizită” la domiciliul meu, în Wikipedia românească utilizatorul „Kun (/Kunok) Kipcsak” a cenzurat „sursele neutre, independente, verificabile, care vorbesc despre subiect”, adică despre scriitoarea Isabela Vasiliu Scraba, îndepărtând Reperele bibliografice (-5335 octeți, 12 decembrie 2020, 13:06, isabelavs2.wordpress.com/isabelavs_referintestiintifice/). Dacă ușa locuinței a blocat rapid adevăratele intenții ale trimisului Ambasadei Ungariei pe 8 dec. 2020, o evidentă „agresiune” s-a derulat nestingherită în spațiul virtual al wikipediei. In năpustirea colectivă (a wikipediștilor Donarius, Sîmbotin, Accipiter Gentilis, Bătrânul) ce a urmat îndepărtării abuzive a celor 12 teze de doctorat și a celor 44 de volume în care apar citate scrieri ale Isabelei Vasiliu-Scraba (i.e. „sursele neutre care vorbesc despre subiect” cenzurate pe 12 dec. 2020 de Kun Kipcsak (Grigore Vida?), s-a putut invoca cu impertinență chiar și „problema notabilității” spre a propune ștergerea totală a prezentării în wikipedia, „curățind” simultan și poza din „caseta de scriitor” (Accipiter Gentilis/ g. liiceanu?, 16 ian. 2021)” Vezi,
isabelavs2.wordpress.com/mircea-eliade/isabela-vasiliu-scraba-dayan-transparenta-matematica-a-realitatii/
(vezi blogul lui Ion Coja, postare din 17 dec. 2021).
După aflarea întâmplării din 8 dec. 2020 din acest blog, iată ce concluzii trage Pafsanias (g.liiceanu?) în 31 ian. 2023 în pagina de discuții: „...episodul de la ușă a devenit subiect de citare multiplă. Cred că printr-un mecanism asemănător se explică și celelalte mențiuni ale numelui autoarei în lucrările invocate drept argument de notabilitate.” Pafsanias (discuție) 31 ian. 2023 01:37.
La optzeci de ani, câti probabil are Pafsanias (/g.liiceanu?), i-a fost poate greu să-și mai dea seama de anterioritatea în timp a celor 2-3 duzini de volume în care apar citate scrieri ale Isabelei Vasiliu-Scraba, - ca de ex, volumul lui Handoca, „Mircea Eliade- Bibliografie, IV, 2007 (p. 117, p.144, p.155, p. 156, p.203, p.205, p.320 ), lucrarea lui Titus Lateș, „Tabloul receptării Scrisorilor despre logica lui Hermes. După treizeci de ani de la publicare. Academia Română- Institutul de filosofie, 2016, volumele „C-tin Noica-Repere bibliografice, de Stan V. Cristea, 2009, ed. II-a completată, 2011 și „Studii de istoria filosofiei românești-Mircea Vulcănescu”, vol. 8, 2012, carte scoasă tot de Institutul de Filosofie din cadrul Academiei. Inainte de „episodul”de la ușa locuinței scriitoarei, numele ei notoriu poate fi citit si în „Dicționarul analitic de opere literare românești”, vol.I-II, de Prof. Univ. Dr. Ion Pop, 2007, precum și în Istoria critică a literaturii române de Nicolae Manolescu din 2008.
Toate aceste „surse independente de subiect” se adaugă articolelor despre unele dintre volumele Isabelei Vasiliu-Scraba, articole „care tratează în detaliu bibilografia acesteia” (cum scrie Pafsanias pe 23 martie 2023, făcându-se că nu le vede), surse independente și verificabile din care cităm doar trei, întrucât, în nov. 2022, wikipedistul Sîmbotin, ca să nu șteargă fișa scriitorului Florin Mihăescu, 1923-2014, solicitase numai două surse independente de subiect. Iată cele trei surse verificabile care se ocupă în detaliu cu volume despre Platon scrise de Isabela Vasiliu-Scraba. Cu referire Mistica Platonică a participării la divina lume a Ideilor (Slobozia, 1999), prima este Dialogul „Parmenide”. O nouă hermeneutică, de D. Dumitrașcu, din în rev. „Steaua”, Cluj. Nr.5-6 din 2000, p.31. A doua sursă este articolul din 2012 intitulat „Înapoi la Platon” de prof. Univ. Dr. Petru Ursache, din „Convorbiri literare” si din rev. „Conta”. A treia sursă independentă este articolul „În acroamatică, la Platon”, de Aurel Brumaru, din rev. „Viața Românească”, nr. 4-5/ 1998, scris după apareiția volumului Filosofie acroamatică la Platon (Slobozia, 1997).
Posterioritatea în timp a „evenimentului din 8 dec. 2020” impiedică funcționarea „aceluiași mecanism” (Pafsanias) într-o duzină de teze de doctorat despre Mircea Eliade, Nae Ionescu și Mircea Vulcănescu susținute în 2016, 2014, 2013, 2011, 2010, 2009, etc., unde apare numele Isabelei Vasiliu-Scraba în dreptul scrierilor ei citate de doctoranzi din țară și din străinătate.
Când ești constrâns de vremurile astea vitrege, pandemia, viruși și efectele lor asupra condiției umane, efectele lor distrugătoare, ne apărăm într-un fel, ne reantoarcem către noi, în profunzimea noastră către Spiritul divin, trebuie doar sa ai dragoste de înțelepciune, de a descifra problemele gnoseologice, problemele existențiale , metafizica, dimensiunea transcedentala cu ajutorul unor filozofi de marca M. Eliade, Cioran, iubiții mei geniali, plecăciuni pentru Kant, Nietzsche, Schopenhauer , mai caut și acum traduceri în lb. romana din scrierile lui Schopenhauer, unul dintre izvoarele de baza în filozofia lui M. Eminescu, îmi dau mari bătăi de cap traducerile astea și cred ca și altora în lucru cu sinele divin, în nevoia stringenta de a cerceta,... Acum v-am descoperit cu aceste discuții deosebit de interesante, informații uluitoare, deja ma simt acasă ascultandu-va, simt un confort spiritual, magna cum laude (?!), mulțumiri și felicitări pentru postările spectaculoase, informații inedite, briliante.
V-aș recomanda si, th-cam.com/video/aO8XfnMZEA0/w-d-xo.html
Yuval Noah Harari afirma ca filosofia o sa devina din ce in ce mai practica. Da exemplu cu programarea moralitatii masinilor automate (daca masina are de ales intre a ucide un copil sau a isi ucide propietarul, ce ar trebui sa faca?), astfel incat, marile companii o sa aiba nevoie de filosofi.
Râsul răsului.
@@ZobGheorghe ?
Sa isi dea shutdown, asta ar trebui sa faca.😂
SUNT MĂRGINIT DE MARGINEA FEȚEI DE MASĂ ÎN RAPORT DE MARGINEA MESEI ...
Pentru mine filosofia e facerea unui inventar a conditiei umane, te nasti, esti efemer, constient,influentat evolutionist sa ai anumite valente de bine si rau, de moralitate, de preferabil si regretabil ( de exemplu daca nu ai putea muri sau nu ai avea un instinct de auto-prezervare toate alternativele ar fi echivalente, ca un robot care nu mananca dus la piata sa aleaga fructe, de undeva pornim cu niste axiome avem niste baze care predispun inspre anumite directii si fatete ale realitatii), si mai apoi transcedem aceasta conditie influentata biologic, si devenim ceva superior strict uman;
descoperirea frumosului,universalului, a jocurilor si tragediilor din spatiul interpersonal,cantarirea suferintei si analizarea daca merita efortul de a o duce,sau alternativa, suicidul, vazand viata ca o afacere impusa asupra ta, fara consimtamant si care nu e rentabila .
Alta dimensiune ar putea fi realizarea ca esti,incercarea de a deveni altceva si revenirea,regasirea propriei persoane,a unui echilibru dinamic interior,exprimarea in doze unice, specifice fiecaruia intre "cerebralitate "si sentiment;
si mai apoi faptul ca murim si ne dezintegram inspre un vid absolut sau transcedem intr-un taram spiritual in functie de ce crede fiecare,Ernest Becker zicea ca majoritatea culturilor si comportamentelor umane vin dintre tensiunea de a avea ca cea mai mare valoare ( sa ramai in viata) si de a sti de inevitabilitatea mortii,tensiunea dintre cele doua creeaza comportamente si raportari.
Fără LIBERTATEA gândirii (th-cam.com/video/cxZWklJqg9I/w-d-xo.html) si exprimării nu este posibilă filozofia. DANA JALOBEANU cenzurează intrebări după ce le „solicită” ca la ședințele aranjate in prealabil in comunism: vorbește Popescu, urmează Ionescu. Are o bună școală a cenzurii de la cei pe care îi admiră si îi promovează. Azi am pus de 3 ori o intrebare pt dl R. Vancu invitat de DANA JALOBEANU si cred ca o să dispară iarăși. In link cenzurarea lui Mircea Vulcănescu.
Felicitări. Ceva despre teoria platonică a ideilor, în PROLOGUL dialogului Parmenide, th-cam.com/video/ZZ_sWu7LAWo/w-d-xo.html
Ideile centrale ale povestirii eliadești IVAN, th-cam.com/video/1xvE2bcPfmI/w-d-xo.html
Noica, la 110 ani de la naștere, th-cam.com/video/F9yjr9OKgBQ/w-d-xo.html
Pierre Hadot (th-cam.com/video/WUawnxvSNPA/w-d-xo.html), față de Nae Ionescu, „nici n-a existat”, ca să-l parafrazez pe genialul Petre Țuțea.