Episodul 36. Jean-Jacques Rousseau - Aduce știința progres moral?
ฝัง
- เผยแพร่เมื่อ 16 มิ.ย. 2024
- Evident că știința e minunată, dar aduce ea progres moral? Jean-Jacques Rousseau este unii din primii critici ai iluminismului care a îndrăznit să pună la îndoială asumpția că plutim cu toții într-un univers moral mai bun datorită științei. Ca mai tot ce a scris Rousseau, eseul de care ne ocupăm e crash-boom-bang! Dar are dreptate? Invitați speciali: Robert Merton, Jerry Kravitz pardon Ravetz, cinci copii, Autan, John Cena și Diderot.
____
Capitole:
0:00 Introducere - știință și moralitate
4:39 Ce aduce știința
5:32 Se mai poate critica știința?
6:45 Mulțumiri și natură
7:37 EXTRA Dacă m-a mâncat în *…
8:21 JJ Rousseau - Viața partea 1
16:44 JJ Rousseau - Viața partea 2
24:03 Lucrări
29:19 Istoria Discursului
35:11 Știință și vanitate
42:51 Știință și utilitate
45:59 Știință și educație
51:19 Concluzie și outro
____
Link-uri utile:
☞ Dacă vreți să susțineți acest podcast, puteți dona pe episod aici: / octavpopa
☞ Facebook: / podcastuldef. .
☞ Instagram: / podcastulde. .
☞ Aveți link-urile de Spotify, Apple Podcasts etc. aici: podcastfilosofie.buzzsprout.com
_____
Câte ceva despre JJ.
Rousseau a fost un filosof și scriitor elvețian din secolul al XVIII-lea, cunoscut pentru contribuțiile sale semnificative în domeniul filozofiei politice și sociale. Filozofia sa se axează pe ideea că societatea civilă corupe și încalcă libertatea și egalitatea naturale ale omului.
Rousseau a argumentat că omul este bun în starea sa naturală, dar este corupt de influențele societății. El a susținut că proprietatea privată și inegalitatea sunt principalele cauze ale nefericirii și conflictelor umane. În lucrarea sa cea mai cunoscută, "Contractul social", Rousseau a propus o teorie a suveranității populare, susținând că autoritatea statului trebuie să se bazeze pe consimțământul liber și voluntar al cetățenilor.
Rousseau a promovat conceptul de "volonté générale" (voința generală), care reprezintă voința comună a întregului corp social. El susținea că acest concept este esențial pentru funcționarea unei societăți juste și democratice. Rousseau a criticat monarhia absolută și a pledat pentru o formă de guvernare republicană, în care cetățenii participă activ la procesul decizional.
Un alt aspect important al filozofiei lui Rousseau este educația. El a susținut că educația ar trebui să fie centrată pe dezvoltarea naturală și liberă a individului, în armonie cu natura și mediul înconjurător. Acesta a argumentat că educația ar trebui să promoveze dezvoltarea intelectuală și morală a individului, în loc să se concentreze exclusiv pe învățarea formală.
Filosofia lui Rousseau a avut un impact semnificativ asupra gândirii politice și sociale ulterioare. Ideile sale despre egalitate, libertate și suveranitatea populară au influențat mișcările revoluționare și dezvoltarea democrației moderne. Deși unele dintre ideile lui Rousseau au fost criticate și contestate, contribuția sa la filosofia politică și la înțelegerea naturii umane rămâne de actualitate și este studiată și discutată și în prezent. - บันเทิง
Foarte faină introducerea din pădure....
😇 era doar un mic părculeț
Ai un umor special. Sper ca nu doar pentru asta te urmaresc :))))
🙂
Asta îmi aminteste ce povestea un istoric al artei britanic pe numele Kenneth Clark în cadrul seriei documentar "Civilisation" în 1969, despre o experiență pe care Rousseau a trăit-o : În 1765, el părea stabilit în siguranță într-un mic principat, Mötier. Dar parohul local a stârnit oamenii împotriva lui și au aluncat cu pietre. I-au spart geamurile. S-a refugiat pe această insulă din lacul Bienne. Și acolo, a avut o experiență atât de intensă, încât aproape s-ar putea spune că a provocat o revoluție în sentimentul uman. Ascultând fluxul și refluxul acestor unde, el ne spune că a devenit complet una cu Natura. Și-a pierdut toată conștiința unui sine independent, toate amintirile dureroase din trecut sau anxietățile legate de viitor, totul, cu excepția sentimentului de a fi. "Îmi dau seama", spuse el „că existența noastră nu este altceva decât o succesiune de momente percepute prin simțuri”. Simt deci sunt. O descoperire curioasă care a fost făcută la mijlocul Epocii Rațiunii.
Dar cu câțiva ani mai devreme, filozoful scoțian Hume ajunsese la aceeași concluzie prin mijloace logice. A fost o bombă cu ceas intelectuală care, după ce a sfârâit timp de aproape 200 de ani, tocmai a explodat, dacă în avantajul civilizației pare acum destul de îndoielnic. A avut un anumit efect în secolul al XVIII-lea,
și a devenit parte a noului cult al sensibilității. Dar nimeni nu pare să fi realizat cât de departe ne-ar putea duce abandonul la senzație sau ce divinitate discutabilă s-ar putea dovedi a fi Natura.
Textul original in engleză:
In 1765, he seemed safely established in a small principality, Mötier. But the local parson stirred up the people against him and they stoned him.
They broke his windows. He took refuge on this island in the lake of Bienne. And there, he had an experience so intense that one could almost say it caused a revolution in human feeling. In listening to the flux and reflux of these waves, he tells us he became completely at one with Nature. He lost all consciousness of an independent self, all painful memories of the past or anxieties about the future everything except the sense of being. "I realise," he said
"that our existence is nothing but a succession of moments perceived through the senses."
I feel therefore I am. A curious discovery to have been made in the middle of the Age of Reason.
But a few years earlier, the Scottish philosopher Hume had reached the same conclusion by logical means. It was an intellectual time bomb which after sizzling away for almost 200 years, has only just gone off, whether to the advantage of civilisation now seems rather doubtful.
It had a certain effect in the 18th century,
and became part of the new cult of sensibility.
But no-one seems to have realised how far abandonment to sensation might take us
or what a questionable divinity Nature might prove to be.
nu știam de povestea asta altfel aș fi menționat-o!
🤣🤣🤣frate ești beton in toate ,intelect de te joci în metafore ❤
Thanks!
yooo! sărumâna! :_)
Adevăr!
,,Nu vă voi da eu răspunsul,, dar pare că răspunsul la întrebarea din titlul episodului dansează de nebun pe muzica răscolitoare din fundal. Excelentă alegere!
*acum 1 minut* click instant :)
damn that was fast
Pare ca lui Rousseau i-ar prinde bine mai multa gandire critica. Sunt curios cum si-ar fi exprimat gandurile daca nu era asa fixat pe ideea ca "binele" e bine si e absolut...recunoscut de toti in mod egal.
Urmarind podcastul pana acum (ne avand tangente cu filosofia anterior) incep sa cred ca cea mai semnificativa ipoteza stiintifica este teoria evolutiei care aduce un realism transant atat in biologie cat si in filosofie.
Nu cred că e suficient să privim știința critic numai ca instituție sau îndeletnicire. E necesar să o privim critic și din alte puncte de vedere, cum ar fi metoda de lucru și rezultatele; ar trebui să fie "accountable", să dea socoteală cuiva atunci când o dă în bară. Din păcate, asta nu prea se întâmplă. th-cam.com/video/f9A_qFM9IAk/w-d-xo.html
adevărat. cred că ți-ar plăcea articolul ăsta scris de un anume Eugen Octav Popa link.springer.com/article/10.1007/s13347-022-00585-5
Cred ca Voltaire din cauza cafelei era agitat si a facut o criza, din cauza asta la înjurat.
e de înțeles. după un espresso eu mă cert cu toată scara
Sa mori tu că știai de Uncle Roger 🤣🤣🤣
nimic nu-mi scapa 🥹🥹🥹
16:43 văd că esti fan Neamțu și tu😂
idolu' meu
@@podcastuldefilosofie he's ahead of his time 👀
Jordan Peterson ar vrea să fie ca el
@ cred si io. pai cine n-ar vrea?! th-cam.com/video/GGy7Yp0MnSA/w-d-xo.html