Justiția memoriei | Adrian Papahagi - CREȘTINISM VS. COMUNISM, SAU LECȚIA PROFESORULUI WOLAND
ฝัง
- เผยแพร่เมื่อ 17 ก.พ. 2023
- Ciclul de conferințe „Justiția memoriei”, organizate de Fundația Academia Civică - Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței și Fundația Spandugino, coordonate și moderate de Cristian Pătrășconiu, propune idei și dezbateri în jurul unor teme de ardentă actualitate, reliefând rolul și importanța memoriei în evocarea și înțelegerea faptelor petrecute în perioada comunismului, sistemul politic ce a provocat cele mai multe victime din întreaga istorie a umanității.
Care este adevărata esență a comunismului? De ce cuvintele „comunism” și „crimă” au devenit inseparabile? De unde provine răul și cum este acesta posibil într-o lume creată de un Dumnezeu bun și atotputernic? Sub ce metamorfoze sau tipuri de gnoză se poate reîntoarce astăzi răul reprezentat de comunism? Care sunt actualele pericole ale diferitelor tipuri de scindare în schema creștină a dragostei? În ce constă, de fapt, ambiguitatea lecției profesorului Woland? Ce ipostaze ale ideologiei moderne ilustrează personajele Mihail Alexandrovici Berlioz și Ivan Bezdomnâi, având în vedere tendința lor de a nega divinitatea și/sau umanitatea lui Iisus Hristos? În cadrul seriei de conferințe „Justiția memoriei”, prelegerea profesorului și eruditului eseist Adrian Papahagi, intitulată „Creștinism vs. comunism, sau lecția profesorului Woland”, susținută în 19 ianuarie 2023, în Spațiul expozițional permanent al Memorialului Victimelor Comunismului la București, constituie o pasionantă și originală incursiune în simbolistica romanului „Maestrul și Margareta” de Mihail Bulgakov, reliefând valoarea discernământului și a clarității morale, singurele forme prin care omul se poate opune crimei, minciunii, anestezierii simțului moral, distrugerii și, în general, oricăror consecințe ale progresismului ateist și ideologizat.
Abonează-te la canalul nostru pentru a fi la curent cu noutățile: bit.ly/Spandugino-Aboneaza-te
genial dl Papahagi
Există rele mai mari decât crima. Legile făcute strâmbe și judecătorii care le folosesc.
În orice meserie, daca ceva nu merge bine, trebuie sa raportezi angajatorului (pentru judecători este statul). E ciudat ca judecătorii și procurorii nu au obligația de a raporta dacă o lege e strâmbă deși ei le aplica.
@@vladdumitrica849 nu e ciudat, e definitoriu pentru o structură de tip mafiot.
Deci Gabriel Liiceanu este asemănat de Papahagi cu Berliozo. Este considerat mai rău decât dracu pentru că nu crede în divinitatea lui Isus iar dracu cel puțin crede în divinitatea lui Isus.
Am tot respectul pentru poziția dlui Papahagi în raport cu situația din Ucraina și susțin ceea ce spune despre claritatea morală. Dar cred în raport cu Liiceanu procedează așa cum proceda inchiziția. Să condamni atât de dur un om pentru faptul ca crede altfel sau că nu crede mi se pare greșit.
Domnul Papahagi spune că trebuie lucrurile sa fie numite pe nume și apoi spune că a crede și a cunoaște e tot una. Ceea ce nu este adevărat. Dracu nu crede în Dumnezeu, el știe ca Dumnezeu există. Și asta o spune ulterior chiar domnul Papahagi. Iar Liiceanu face diferență clară între a crede și a cunoaște. Ceea ce afirmă el mi se pare total pertinent și rațional.
Dacă Liiceanu poate fi asemănat cu Berliozo atunci Papahagi îl poți asemăna cu Bezdomnâi în faza când a luat o icoană și o lumânare și alerga cu ele cerând o motocicletă cu mitralieră. El nu putea explica cum îl poate ajuta icoana și lumânarea dar se ținea de ele.
Îmi pare rău sa văd un intelectual ca Papahagi care încearcă atât de stângaci și speculativ să-l desființeze pe un alt intelectual. Avem prea puțini intelectuali ca să ne permitem ca ei să se plefturească public unul pe altul.
E jalinc Papahagi. Efectiv mi-e scarba.
As spune ca a fost prea bland si elegant cu acea lichea comunista!
@@mariang.8246, tu poți spune orice de Liiceanu ca și despre alții. Ai spus că e lichea comunistă și atât. Fără explicații. CIneva, cândva a spus ceva despre el si lumea în detestă. Așa a pățit și Patapievici și, de fapt, orice mare intelectual român a fost bârfit și huiduit de români. De aia mulți au emigrat și au murit prin diferite țări.
Dar de la Papahagi aștept altceva. Dacă are ceva cu Liiceanu atunci să facă o postare unde să explice cu subiect și predicat de ce îl detestă. Dar să semeni și mai multă ură împotriva unui om pe motive de credință este descalificant.
Pai cam așa a procedat și Sfântul Nicolae, când a reacționat la hula lui Arie, precum relatează istoria bisericii, chiar cu "violență", dandu-i chiar un dos de palmă, deci nu numai printr-o "corectare" verbală. Se pare că nu a procedat chiar "diplomatic" sau politic corect...a procedat în mod "bădărănesc" cum ar gândi un ipocrit progresist politic corect și "tolerant". Oare sfântul Nicolae, nu avea deloc "claritate morală" ? Eu cred că avea mai mult de atât, avea harul Duhului Sfânt și totuși... vorbim de un trăitor al credinței și practicant al învățăturii lui Hristos care apropo nu încurajează violenta nici verbală nici fizică dar când se încalcă în mod deliberat dogmele fundamentale pe care este bazată întreaga lucrare de mântuire a lumii (pt că doar un simplu om fără fire divină, supus morții stricăciunii și greșelii, nu ar fi putut să facă ce a făcut Hristos) este absolut firesc să ai o reacție ca a sfântului ierarh! Deci da, se pare că reacția creștinului când îi este atacata sau batjocorită credința pe care se bazează întreaga lui existența, este absolut justificată.
@@andreibuda165, nu mă apuc să comentez ce a făcut Sf. Nicolae pentru ca nici nu știu dacă chiar a făcut și nici cum a fost.
Dar dacă este justificat să reacționezi "dur" atunci când este atacată dogma în care crezi, atunci erau justificate cruciadele, era justificat nazismul german și este justificat putinizmul.
Scuze, dar cred că este justificat să acționezi dur doar atunci când e vorba de apărarea a vieții și libertății.
Cand eram student, colegii mei erau fascinati de nazism nu de marxism.
Bazat, bravo lor
Și nazismul și comunismul tot oligarhii au fost și au dat în dictatura pt ca nu tolerau mai multe partide (interese, pareri)