Tur de șantier casă pasivă - săptămâna #2

În două săptămâni de la începerea construcției, Casa de lângă pădure, casa pasivă care se ridică lângă București a evoluat rapid. Alin Nistor, beneficiarul casei, face un tur de șantier cu Mihai Timu, de la Litarh-Case de lemn, care-i prezintă stadiul lucrărilor la viitoarea lui casă pasivă.
Vezi episodul 1 - • Prima săptămână de con...
Vezi proiectul integral pe drumulsprecasa.ro - drumulsprecasa.ro/
Urmărește Revista din lemn pe TH-cam aici / @revistadinlemn
Mai multe despre Revista din Lemn pe revistadinlemn.ro revistadinlemn.ro/
Contactează Litarh-Case de Lemn aici litarh.ro/contact/

[@mihailfelixdumitresc]

Fascinatia lui ''repede''.....dupa ce se termina casa de construit, ''repede'' dispare, devine istorie. Ce ramane este casa, nu ''repede''. Ce nu inteleg eu sunt urmatoarele: 1) presupunand ca OSB-ul este clasa de umiditate minim 3 (ideal 4), oricum nu rezista mai mult de 2 saptamani la umiditate; 2) n-am vazut rosturi de dilatare intre placi, ceea ce inseamna ca o sa se umfle; 3) nu vad ca scandura ar fi tratata. In Germania se aplica 6 straturi de tratamente: 2 impotriva insectelor, 2 impotriva umiditatii si 2 impotriva focului. De aceea solutia de case pe lemn este comparabila la costuri cu solutia pe beton, pentru ca tratamentele sunt scumpe. Aici vad scandura CHIOARA. 4) In America, timber frame houses sunt normate 20 de ani. Asta nu inseamna ca, casa se va darama dupa 20 de ani, dar uzual necesita reparatii majore, in sensul de reparatii strucurale, caci umezeala facuta sandwich 20 de ani va eroda riglele. Adica peretii la interior se jupuiesc, se fac reparatiile acolo unde este cazul, si se refac peretii. Ca sa nu vorbesc de furnici, gandaci, rozatoare, care odata intrate in pereti, good luck ! Cum afli pe unde intra, ca sa poti sa astupi ? Jupoi topti peretii ? Jupoi si acoperisul ? . Plus ca daca , DOAMNE FERESTE, ar exista vreodata vreo problema electrica......nici nu vreau sa ma gandesc. Avand in vedere toate aceste riscuri pe termen mediu si lung, de ce ar vrea un om sa faca o casa de genul asta ? Pentru ca se face mai repede, si implicit manopera si materialele costa mai putin ? (cel putin asta este teoria) . Repede si mai ieftin acum inseamna pagube majore de-a lungul existentei casei. Stramosii nostri faceau case din lemn de esenta tare, care este cu toooootul alta treaba ; polizaharidele din lemnul de esenta moale care se ''evapora'' prin uscare subrezesc lemnul. Lemnul de esenta tare in trecut, inainte de a se baga la gater, bustenii se tineau in apa niste saptamani, tocmai ca procesul de topire a polizaharidelor sa transforme structura celulozei in timp intr-o structura care sa ramana dura si dupa ce arborele a fost taiat, deci cand lemnul nu mai este aprovizionat cu ceea ce comun numim ''seva''. In felul asta, anumite esente tari de lemn se osificau in timp (nu mai intra nici cuie in el dupa niste zeci de ani). Cine este curios, la Muzeul Satului exista astfel de barne osificate. Dar lemnul moale folosit in riglele din acest videoclip ? Fara nici o legatura cu durabilitatea in timp a lemnului de esenta tare. NU sunt hater si n-am nimic cu nimeni, as vrea sa-i mearga bine beneficiarului si sa se simta bine in casa lui, caci (vreau sa cred ca) omul amuncit banii, n-a dat la nimeni in cap. Dar zau ca trebuie intrebati si niste arhitecti si in special despre dezavantaje. Am niste prieteni care si-au facut casa de lemn, cu stalpi si grinzi din lemn stratificat (deci lemn scump, modelul de casa se numeste ''Isoleta''). Numai probleme au avut cu ea (curs apa prin acoperis, pe langa ferestre, soareci in structura, viespii la greu, vopsit /lacuit la 2 ani, scartait de podele si pereti cand se inchid/dechid ferestre, etc, etc. Asa ca, aviz amatorilor. Cine vrea musai o casa din lemn, cea mai buna varianta este casa pe busteni, pentru ca bustenii sunt grosi si plini. Orice altceva, in opinia mea, este un hazard si o decizie care nu are legatura cu ratiunea ci doar cu visele.

[@dragosz0r]

Poate ar trebuie sa mai citesti cum se realizeaza o casa pe structura timber frame, in State se foloseste folie impotriva vaporilor, ca si aici, deci nu o sa ai probleme cu umiditatea. Lemnul folosit este lemn de constructii, adica a fost uscat si tratat, nu este ce gasesti in magazine de bricolaj. Nu stiu ce informatii ai, dar structura tip timber frame este mult mai scumpa ca o structura traditionala din beton + zidarie. Materiale sunt mai scumpe dar ai la final un produs net superior unei case pe structura din zidarie+beton, doar ca nu orice muncitor stie sa faca astfel de structuri. Durabilitatea este aceeasi la toate cladirile din RO, adica minim 50 de ani. Iar legat de case din busteni, mi se pare o solutie total depasita si un consum imens de material, solutia fiind nesustenabila, poate doar daca ai impuneri de design.

[@mihailfelixdumitresc]

@@dragosz0r Ce inseamnă "....se folosește folie impotriva vaporilor, deci nu o să ai probleme..." ? Unde se duc acei vapori ? Se "topesc" așa in neant ? Sunt foarte curios, luminează-mă te rog......

[@RevistadinLemn]

Credem că un video foarte bun din care se înțelege contribuția foliei barieră de vapori la casele din lemn este cel realizat de echipa Șoflete.ro.. Îl găsești în linkul următor th-cam.com/video/Yr6IrArelsw/w-d-xo.html

[@mirceadeaconescu2563]

Ești hater.. cu păreri insuficient documentare

[@mihailfelixdumitresc]

@@RevistadinLemn Dragilor, Soflete e baiat bun dar citeste prin carti si vine si ne spune pe ecran ce zic aia prin carti. Plus ca vorbeste incredibil de mult off topic. E simpatic, dar cam atât. Sunt si eu inginer ca și Șoflete si n-am nevoie de cineva să-mi spună că apa curge se sus in jos. Stiința adevarată vine din experiment. Fizica din clasa a 7-a si a 8-a ne spune ca atunci cand o cameră se incălzește (cand creste temperatura) se mareste si presiunea particulelor care alcatuiesc mediul din acea camera iar presiunea impinge caldura spre inafara camerei. Ce anume impinge caldura ? Diferentialul de presiune. Afara este mai frig, deci presiune atmosferica mai mică; inauntru e mai cald, deci presiunea atmosferica mai mare. Diferenta dintre cele 2 presiuni determina aerul cald sa migreze prin pereti cărând cu el si vaporii de apă care se afla inevitabil in aer. Viteza cu care se ciocnesc particulele de apa este mai mare la temperatura mai mare (in camera), iar vaporii de apa se ciocnesc unii de altii si ricoseaza. Cand ajung in perete, unde devine gradual mai rece, viteza de ciocnire a particulelor scade, facand ca atunci cand se ciocnesc vaporii de apa intre ei sa nu mai ricoseze unul din celălalt, ci ADERĂ unul la celălalt. Asa se formeaza picaturile de apă, așa numitul condens. Bariera de vapori este in fundament o sită, prin care trec molecule care au doar o anumită viteza si până la un anumit diametru. Stiintă condensului este o stiintă a experimentului, iar multinationalele fac experimente si ne spun din ele doar ce le convine lor. De exemplu, cum rezolva barier de vapori aceeasi problema vara, cand e mai cald afara si mai frig inauntru iar caldura tinde sa intre in casă CU TOT CU vaporii de apa ? Este exact reversul problemei din iarnă. Iar folia cu "2 fețe" este din nou o vrajeala corporatistă. Stiința termotehnicii in privinta zidurilor/acoperisurilor caselor, nu este o stiinta usoara. Ea are nevoie de o parametrizare corecta si de experimente multiple, care costă bani, iar multinationalele nu sunt proaste sa cheltuie si să impartă rezultatele cu noi ceilalti. Ceea ce este fair, căci cine pune banii pune si conditiile, dar oamenii ar trebui sa fie mult mai circumspecti cu bull-shit-urile din pliantele firmelor mari . Firmele de vata bazaltică spun ca vata este net superioara polistirenului, dar uita sa mentioneze ca particulele inhalate din vata duc la cancer. Doar un exemplu de bullshit corporatist.