ฝัง
- เผยแพร่เมื่อ 11 ต.ค. 2024
- Astăzi pătrundem în inima celui mai cunoscut cartier din România: Ferentari. 🎥 Alături de istoricul Răzvan Voinea, explorăm transformările acestui cartier legendar, dezvăluindu-i poveștile ascunse și evoluția sa, de la marginea orașului București la un simbol al istoriei urbane.
Documentarul nostru începe la intersecția Căii Ferentari cu Șoseaua Sălaj, unde, odinioară, trecea granița între casele vechi și sistematizarea impusă în 1985. Aici, Răzvan Voinea ne povestește cum această zonă a traversat multiple etape istorice. Oprim să descoperim istoria denumirii cartierului, de la Câmpul Veseliei la actualul nume, care apare în documentele oficiale după 1950. Ne întoarcem însă în timp și aflăm cum denumirea „Ferentari” provine de la trupele auxiliare de ferentari din armata romană, cei care deschideau bătăliile, un detaliu necunoscut multor locuitori care folosesc adesea eronat denumirile „Felentari” sau „Filentari.”
Continuăm plimbarea pe strada Veseliei, unde, la începutul secolului XIX, gara Filaret a fost deschisă în apropiere. Surprinzător însă, această proximitate nu a adus o dezvoltare semnificativă Ferentariului, zona fiind populată mai degrabă de muncitori și lipsită de planuri urbanistice clare. Podgoriile și cramele ce aparțineau Mitropoliei se întindeau pe terenurile actualului cartier, dar în lipsa unei legături cu marile drumuri comerciale, Ferentari a rămas o zonă sărăcăcioasă. Răzvan ne arată cum haosul urbanistic al acelor vremuri, alături de casele sărăcăcioase construite la întâmplare, a contribuit la formarea percepției asupra acestui cartier ca fiind unul al sărăciei.
Cu toate acestea, Ferentariul nu a fost complet uitat. În anii ’30, la strada Veseliei nr. 3 se afla una dintre primele baze sportive din București, iar în 1939, Nicolae și Elena Ceaușescu s-au cunoscut aici, în timpul manifestațiilor de la 1 Mai. Numele străzii Veseliei provine de la atmosfera veselă a numeroaselor cârciumi care existau în zonă, un detaliu inedit dezvăluit de ghidul nostru.
Un alt punct important din istoria cartierului sunt celebrele blocuri din cărămidă roșie, construite între 1946 și 1954 pe locul numit „Câmpul Veseliei.” Aceste blocuri, inițial destinate muncitorilor bucureșteni, au fost construite cu mare fast și folosite drept propagandă în fața delegațiilor comuniste internaționale. Primele apartamente au fost date în folosință în număr de 138, chiar de sărbători importante, precum 1 Mai și 23 August. Apartamentele erau inițial închiriate, locuite de câte două familii, și au fost achiziționate după căderea regimului comunist în 1989.
Răzvan Voinea ne dezvăluie însă și o fațetă mai puțin cunoscută a acestor locuințe. Blocurile aveau toate utilitățile moderne pentru acea vreme - curent electric, gaze și încălzire centralizată - alimentate de o centrală termică proprie. Însă, cu toate acestea, locuitorii blocurilor nu aveau acces la locuri de muncă în zonă, pentru că Ferentariul nu a cunoscut dezvoltare industrială, ceea ce a perpetuat statutul de cartier modest.
Finalizăm turul nostru cu vizitarea fostului cinematograf Ferentari, o relicvă a vremurilor trecute, care odinioară aducea comunitatea împreună. Prin ochii lui Răzvan Voinea, descoperim că Ferentariul este mult mai mult decât imaginea simplistă ce i-a fost atașată de-a lungul anilor. Este un cartier cu o istorie complexă, cu legături strânse cu trecutul orașului și cu comunități care au contribuit la modelarea identității sale.
Vă invităm să ne urmăriți în această călătorie captivantă prin Ferentari și să descoperiți o poveste fascinantă din istoria Bucureștiului.
🎥 Nu uitați să dați like, să comentați și să vă abonați pentru a nu rata niciun documentar interesant!
Facebook-ul Comunității lui Andrei Voinea și Studio Zona
/ asociatiastudiozona
Alătură-te acestui canal pentru a primi acces la beneficii:
/ @giuclea
Ținem să reamintim că aceste materiale sunt făcute de către echipa Giuclea din resursele proprii, din plăcerea de a promova, conserva și arăta istoria noastră, a românilor.
Superb superb superb. Foarte bine explica acest tânăr. Vă pupă tata la caras direct din Ferentari. Mânca-v-aș peleul!!!!
Este foarte interesant sa cunosti si sa intelegi povestea din spate. Daca s-ar mediatiza mai des sau mai multe povesti ca astea, cred ca am fi mai intelegatori unii cu altii in orasul asta 😊 Multumim! 👍
Felicitări pentru material!
Îți mulțumim din suflet pentru felicitări și pentru sprijinul tău continuu ca membru al canalului nostru! 😊🙏 Ne bucurăm că ți-a plăcut materialul și promitem să aducem și mai multe povești interesante. Rămâi alături de noi pentru următoarele episoade captivante! 🎬🙌
Haaaa! Ferentari era! Eram convins ca Pajura. Dar acum realizez ca deja ati facut un clip acolo, cu Mihai! Va mulțumim.
Haha, foarte tare! 😄 A fost o provocare bună! Ne bucurăm că ți-ai dat seama și da, deja avem un material și despre Pajura cu Mihai! Mulțumim că ești cu noi și rămâi alături pentru și mai multe surprize! 🎬👏
Foarte interesant si binevenit ca faceti materiale despre cartiere mai periferice deoarece despre zonele centrale deja exista si incep sa se repete informatiile. Mi-a placut mentiunea de la inceput cum ca romanii din zona erau toti "arhitecti" deoarece isi construiau casele dupa capul lor..cam acelasi lucru se poate vedea si azi doar ca saracia de odinioara a fost inlocuit de kitch..insa e usor sa judeci din exterior
Îți mulțumim mult pentru acest comentariu și pentru sprijinul continuu ca membru al canalului nostru! 😊 Ne bucurăm enorm că ai apreciat perspectiva pe care am adus-o asupra unui cartier mai puțin explorat. Ai dreptate, e fascinant cum evoluează lucrurile și cum, în timp, schimbările de stil reflectă și schimbările sociale. Vom continua să documentăm aceste aspecte importante. 🙌🙏 Rămâi aproape pentru mai multe materiale captivante!
Prelungirea Ferentari nu facea parte din cartierul Ferentari. cred cä trebuia vorbit cu mult mai multi dintre cei care au locuit acolo, altfel nu existau bazaconii gen scoala 135 pe Iacob Andrei la Z-turi.- scoala 135 era in ansamblul blocurilor “rosii”, cinematograful era la intersectia Cäii Ferentari cu Popa Nae si Brezoi, lîngã scoala 133, in spatele cãreia s-au construit si acolo blocuri in anii ‘65-66, in capatul celalt al Armistitiului, pe Bachus era cea mai mare scoala din Bucuresti - 148, etc etc
una dintre glumitele cele mai dure a celor din Ferentari era: “mutã-te la bloc”, pe Calea Ferentari chiar erau case frumoase. nu trebuia mizeria de asfalt, era macadam ca pe Kiseleff, parcul Ferentari a existat si in anii ‘30, în timpul primului bombardament aliat al Bucurestiului, o bombã a cãzut in pãrculet.
nu era industrie? pãi intreprinderea Autobuzul unde era? mai erau mici - Intrep de Morarit si Panificatie, Industria Iutei, si la doua statii de tramvai de Veseliri - Vulcan si Electromagnetica.
Acum in Ferentari sunt romii arhitecti Construiesc ce vor,fara autorizatie.Ulterior sunt pusi in legalitate de primarie,pe baza de spaga.Acolo legile sunt valabile numai pentru romani.