Indiferent de negarile documentate,, M. Eliade rămâne pe un loc prioritar în inima mea, în formarea și creșterea spirituala nu numai a mea cât și atâtor generații,, admirație, recunoștință, respect, vii mulțumiri pentru discuțiile expresive, interesante, aflam
Opțiunea mea cu aprecieri pentru trei scrieri fantastice de M. Eliade,, Sarpele",,, Domnișoara Cristina ",,, Nunta în cer" sau Maitrey... A fost un scriitor prolific, mea culpa, spre rușinea mea mai am destule scrieri încă necitite, mulțumiri admirație, recunoștință cu o deosebita prețuire pentru discuțiile interesante. Îmi doresc cu ardoare și poate ma puteți ajuta, va rog umil acest lucru, un rezumat, o analiza sau o critica e prea mult, a unei opere a lui Nietzsche,,, Asa grăit-a Zarathustra", e uluitoare, senzațională, mai mult m-a incitat prezentarea ei, nu am reușit sa finalizez căutarea. Mulțumiri și felicitări pentru postările inedite, educative va ascult cu placere când am timp, o zi superba tuturor.
Dacă (th-cam.com/video/QIE8q9Ycj-c/w-d-xo.html) se repeta si verbal „ucazurile” de interpretare a lui Mircea Eliade trecute in WIKIPEDIA nu inseamnă ca si-a dat careva cu părerea, Ci doar ca are memorie. In link exegeza povestirii NOPȚI LA SERAMPORE, propusă de Isabela Vasiliu-Scraba.
Dacă (th-cam.com/video/hI4TSV8E3uU/w-d-xo.html) esti amorezat de MENDEBILUL lui Cartarescu, n-ajungi niciodată la nivelul de a-l aprecia de marele savant MIRCEA ELIADE ca scriitor.
Observ cenzurarea tot mai frecventă pe fb a exegezelor propuse de scriitoarea ISABELA VASILIU-SCRABA, th-cam.com/video/WCyM39bIJsg/w-d-xo.html, despre romanul PE STR: MANTULEASA
Cum poate (th-cam.com/video/VQRNiju-EaU/w-d-xo.html) dl R. Vancu să DECRETEZE ca acad. Mircea Eliade n-ar fi un scriitor mare, după ce inșiră atatea prostii din care se vede că n-a citit beletristica lui Eliade decat in diagonală si ca din ea n-a ințeles mai nimic. In link exegeza nuvelei „Pelerina”.
Nu m-am inșelat. Azi de 3 ori (th-cam.com/video/VQRNiju-EaU/w-d-xo.html) DANA JALOBEANU mi-a cenzurat intrebarea pusă lui R. Vancu, după ce acesta spusese că Eliade in beletristica sa prelucrează mituri. Intrebasem „Ce mit transpune Eliade in PELERINA?”. In link exegeza acestei nuvele propusă de scriitoarea ISABELA VASILIU-SCRABA.
Wikipedistul Kun Kipcsak (Grigore Vida?), după audierea unui capitol din Mistica Platonică (Slobozia, 1999), -volum considerat de un universitar din Argentina „o mică bijuterie”-, scrisese că - inregistrarea despre „Preludii la Platon” (th-cam.com/video/Ymn_iwOOO1E/w-d-xo.html ) -, el (Grigore Vida?) ar cita-o „în probleme ce țin de irascibilitatea de după menopauză” (Kun Kipcsak, 5 febr. 1023, 09:41). Fără să-și dea seama, prin cele scrise la discuții pe tema indepărtării scriitoareai Isabela Vasiliu-Scraba din Wikipedia, el s-a auto-deconspirat ca analfabet funcțional, incapabil de a urmări argumentația autoarei despre care iată ce scria profesorul universitar Alexandru Husar: „...Mânuind un condei care e când penel, când floretă, pe alei nebănuite, Isabela Vasiliu-Scraba „rătăcește” printre gânditori români și străini cu degajare și dezinvoltură, adesea cu grație. În Isabela Vasiliu-Scraba (unind o pasiune de hermeneut cu o acribie de filolog avizat), gânditorul său preferat Platon își află unul din cei mai profunzi și mai subtili interpreți în cultura noastă”. Pe 24 martie 2023, ora 10:55, Pafsanias (/g, liiceanu?) a scos din Wikipedia în mod abuziv prezentarea Isabelei Vasiliu-Scraba. Motivul invocat de el a fost că mulțimea de cărți și de teze de doctorat din țară și din afara României care menționează scrierile Isabelei Vasiliu-Scraba n-ar fi, vezi Doamne, verificabile si independente de subiect (Pafsanias, 23martie 2023). Alt motiv de ștergere, invocat de wikipedistul Giku, a fost că publicarea cărților scriitoarei s-a făcut la Slobozia, www.worldcat.org/search?q=isabela+vasiliu+scraba. Acest wikipedist (de cca treizeci de ani?) a mai reproșat autoarei - îndepărtată fără motiv din wikipedia pe 24 martie ora 10:55 - că nu a avut catedră universitară ca să se poată loga cu e-mailul instituției în Google Academic, unde el -Giku -, „nu a găsit decât mențiuni, oarecum la subiect ce-i drept” (Giku vorbe fapte, 22 dec. 2022). Pe 31 ianuarie 2023 (octogenarul?) Pafsanias, consultând blogul lui Ion Coja a aflat următoarele dintr-un e-mail din 16 dec. 2021, 16:39, copiat și postat de universitarul Coja pe 17 dec. 2021: Copiez mai noj nota 5 din comentariul Isabelei Vasiliu-Scraba la nuvela DAYAN de Mircea Eliade: „Cei care au trăit în comunism își amintesc probabil de apariția la ușa apartamentului Monicăi Lovinescu de la Paris a doi securiști trimiși oficial din „Statul concentrațional comunist” care au sunat, au întebat-o dacă este chiar ea si au bătut-o de au băgat-o în spital. O intâmplare oarecum similară (din fericire, numai în partea ei de început) mi s-a întâmplat în 8 decembrie 2020, dimineața, pe la ora 11:30. Atnci m-a sunat la ușă un individ necunoscut vorbind românește cu un pronunțat accent unguresc. Mi-a înmânat un pliant și mi-a zis că Ambasada Ungariei oferă pachete. I-am spus că nu-mi trebuie și am închis repede ușa. Nici n-am apucat să mă uit pe pliant că necunoscutul a început să vocifereze de după ușă să i-l restitui. Ceea ce am și făcut. La zece minute după aceea, m-am dus la vecinii de palier și la vecinii de sus și de jos să-i întreb dacă la ușa lor nu a sunat un ins de la Ambasada Ungariei ca să-i îmbie cu oferta lui de pachete de sărbători. Răspunsul a fost la toți negativ. Patru zile de la această ciudată „vizită” la domiciliul meu, în Wikipedia românească utilizatorul „Kun (/Kunok) Kipcsak” a cenzurat „sursele neutre, independente, verificabile, care vorbesc despre subiect”, adică despre scriitoarea Isabela Vasiliu Scraba, îndepărtând Reperele bibliografice (-5335 octeți, 12 decembrie 2020, 13:06, isabelavs2.wordpress.com/isabelavs_referintestiintifice/). Dacă ușa locuinței a blocat rapid adevăratele intenții ale trimisului Ambasadei Ungariei pe 8 dec. 2020, o evidentă „agresiune” s-a derulat nestingherită în spațiul virtual al wikipediei. In năpustirea colectivă (a wikipediștilor Donarius, Sîmbotin, Accipiter Gentilis, Bătrânul) ce a urmat îndepărtării abuzive a celor 12 teze de doctorat și a celor 44 de volume în care apar citate scrieri ale Isabelei Vasiliu-Scraba (i.e. „sursele neutre care vorbesc despre subiect” cenzurate pe 12 dec. 2020 de Kun Kipcsak (Grigore Vida?), s-a putut invoca cu impertinență chiar și „problema notabilității” spre a propune ștergerea totală a prezentării în wikipedia, „curățind” simultan și poza din „caseta de scriitor” (Accipiter Gentilis/ g. liiceanu?, 16 ian. 2021)” Vezi, isabelavs2.wordpress.com/mircea-eliade/isabela-vasiliu-scraba-dayan-transparenta-matematica-a-realitatii/ (vezi blogul lui Ion Coja, postare din 17 dec. 2021). După aflarea întâmplării din 8 dec. 2020 din acest blog, iată ce concluzii trage Pafsanias (g.liiceanu?) în 31 ian. 2023 în pagina de discuții: „...episodul de la ușă a devenit subiect de citare multiplă. Cred că printr-un mecanism asemănător se explică și celelalte mențiuni ale numelui autoarei în lucrările invocate drept argument de notabilitate.” Pafsanias (discuție) 31 ian. 2023 01:37. La optzeci de ani, câti probabil are Pafsanias (/g.liiceanu?), i-a fost poate greu să-și mai dea seama de anterioritatea în timp a celor 2-3 duzini de volume în care apar citate scrieri ale Isabelei Vasiliu-Scraba, - ca de ex, volumul lui Handoca, „Mircea Eliade- Bibliografie, IV, 2007 (p. 117, p.144, p.155, p. 156, p.203, p.205, p.320 ), lucrarea lui Titus Lateș, „Tabloul receptării Scrisorilor despre logica lui Hermes. După treizeci de ani de la publicare. Academia Română- Institutul de filosofie, 2016, volumele „C-tin Noica-Repere bibliografice, de Stan V. Cristea, 2009, ed. II-a completată, 2011 și „Studii de istoria filosofiei românești-Mircea Vulcănescu”, vol. 8, 2012, carte scoasă tot de Institutul de Filosofie din cadrul Academiei. Inainte de „episodul”de la ușa locuinței scriitoarei, numele ei notoriu poate fi citit si în „Dicționarul analitic de opere literare românești”, vol.I-II, de Prof. Univ. Dr. Ion Pop, 2007, precum și în Istoria critică a literaturii române de Nicolae Manolescu din 2008. Toate aceste „surse independente de subiect” se adaugă articolelor despre unele dintre volumele Isabelei Vasiliu-Scraba, articole „care tratează în detaliu bibilografia acesteia” (cum scrie Pafsanias pe 23 martie 2023, făcându-se că nu le vede), surse independente și verificabile din care cităm doar trei, întrucât, în nov. 2022, wikipedistul Sîmbotin, ca să nu șteargă fișa scriitorului Florin Mihăescu, 1923-2014, solicitase numai două surse independente de subiect. Iată cele trei surse verificabile care se ocupă în detaliu cu volume despre Platon scrise de Isabela Vasiliu-Scraba. Cu referire Mistica Platonică a participării la divina lume a Ideilor (Slobozia, 1999), prima este Dialogul „Parmenide”. O nouă hermeneutică, de D. Dumitrașcu, din în rev. „Steaua”, Cluj. Nr.5-6 din 2000, p.31. A doua sursă este articolul din 2012 intitulat „Înapoi la Platon” de prof. Univ. Dr. Petru Ursache, din „Convorbiri literare” si din rev. „Conta”. A treia sursă independentă este articolul „În acroamatică, la Platon”, de Aurel Brumaru, din rev. „Viața Românească”, nr. 4-5/ 1998, scris după apareiția volumului Filosofie acroamatică la Platon (Slobozia, 1997). Posterioritatea în timp a „evenimentului din 8 dec. 2020” impiedică funcționarea „aceluiași mecanism” (Pafsanias) într-o duzină de teze de doctorat despre Mircea Eliade, Nae Ionescu și Mircea Vulcănescu susținute în 2016, 2014, 2013, 2011, 2010, 2009, etc., unde apare numele Isabelei Vasiliu-Scraba în dreptul scrierilor ei citate de doctoranzi din țară și din străinătate.
Proza fantastica a lui Eliade este expresia trairii personale de a respinge crestinismul pornind de la ideea de sacru. La romani, acest demers e mai pacatos chiar decit ateismul. De unde si tendinta peiorativa de a face din Eliade un scriitor de ilustratie filozofica
Dana Jalobeanu sterge (th-cam.com/video/VQRNiju-EaU/w-d-xo.html) comentariile prozei eliadesti scrise de ISABELA VASILIU-SCRABA. N-ar fi mai civilizat sa-si formuleze obiectiile fara a cenzura?
După (isabelavs2.wordpress.com/mircea-eliade/isabela-vasiliu-scraba-fotografie-mircea-eliade/) conținutul comentariului, DAFNIS are probabil diplomă de filozof/filozoafă. Poate citind interpretarea la O FOTOGR. DE !4 ani se mai dumirește cum e cu proza fantastică a lui Mircea Eliade.
Nu respinge niciun creștinism. Are insă o slăbiciune pentru creștinismul cosmic din primele veacuri, „slăbiciune” pe care au avut-o si H. de Lubac si H.U. v. Bagdasar. Aceasta apare si în nuvela FATA CAPITANULUI, din 1955. Recomand exegeza ISABELEI VASILIU-SCRABA la nuvela „Fata căpitanului”, de M. Eliade, th-cam.com/video/aO8XfnMZEA0/w-d-xo.html
![Pensare l'Italia - di Alessandro Barbero [2010]](http://i.ytimg.com/vi/q3CJn_d1VuQ/mqdefault.jpg)
Indiferent de negarile documentate,, M. Eliade rămâne pe un loc prioritar în inima mea, în formarea și creșterea spirituala nu numai a mea cât și atâtor generații,, admirație, recunoștință, respect, vii mulțumiri pentru discuțiile expresive, interesante, aflam
in toate wikipediile s-au cenzurat exegezele nuvelisticii eliadesti propuse de scriitoarea I.Vasiliu S.
Opțiunea mea cu aprecieri pentru trei scrieri fantastice de M. Eliade,, Sarpele",,, Domnișoara Cristina ",,, Nunta în cer" sau Maitrey... A fost un scriitor prolific, mea culpa, spre rușinea mea mai am destule scrieri încă necitite, mulțumiri admirație, recunoștință cu o deosebita prețuire pentru discuțiile interesante. Îmi doresc cu ardoare și poate ma puteți ajuta, va rog umil acest lucru, un rezumat, o analiza sau o critica e prea mult, a unei opere a lui Nietzsche,,, Asa grăit-a Zarathustra", e uluitoare, senzațională, mai mult m-a incitat prezentarea ei, nu am reușit sa finalizez căutarea. Mulțumiri și felicitări pentru postările inedite, educative va ascult cu placere când am timp, o zi superba tuturor.
Dacă (th-cam.com/video/QIE8q9Ycj-c/w-d-xo.html) se repeta si verbal „ucazurile” de interpretare a lui Mircea Eliade trecute in WIKIPEDIA nu inseamnă ca si-a dat careva cu părerea, Ci doar ca are memorie. In link exegeza povestirii NOPȚI LA SERAMPORE, propusă de Isabela Vasiliu-Scraba.
cand se va intelege oare bdeletristica lui Eliade, th-cam.com/video/02HcpSBPFLQ/w-d-xo.html
Ram-Pro, sau Gabriel Liiceanu? Sugestie de lectură, th-cam.com/video/2zlY0n75Cnk/w-d-xo.html
O nuvelă care mi-a plăcut mult. Despre NOPȚI LA SERAMPORE, th-cam.com/video/dFhgZxyuvrU/w-d-xo.html
"Sigur Cărtărescu este superior lui Eliade"
*sigur* 🥺
Dacă (th-cam.com/video/hI4TSV8E3uU/w-d-xo.html) esti amorezat de MENDEBILUL lui Cartarescu, n-ajungi niciodată la nivelul de a-l aprecia de marele savant MIRCEA ELIADE ca scriitor.
Observ cenzurarea tot mai frecventă pe fb a exegezelor propuse de scriitoarea ISABELA VASILIU-SCRABA, th-cam.com/video/WCyM39bIJsg/w-d-xo.html, despre romanul PE STR: MANTULEASA
As recomanda Nae Ionescu, maestrul lui Eliade, th-cam.com/video/FJUzNkP0s3Y/w-d-xo.html
Cum poate (th-cam.com/video/VQRNiju-EaU/w-d-xo.html) dl R. Vancu să DECRETEZE ca acad. Mircea Eliade n-ar fi un scriitor mare, după ce inșiră atatea prostii din care se vede că n-a citit beletristica lui Eliade decat in diagonală si ca din ea n-a ințeles mai nimic. In link exegeza nuvelei „Pelerina”.
Cele trei grații (th-cam.com/video/mzKv7znW0j4/w-d-xo.html), de M.Eliade., comentariu
@@ram--pyro9588 !9 trandafiri, th-cam.com/video/HTBr9pVUMuQ/w-d-xo.html
Cafeneaua filozofică (th-cam.com/video/eRxjxMYGF38/w-d-xo.html) promoveaza gandirea unică. Taie comentariile in stil securisto-comunist.
Nu m-am inșelat. Azi de 3 ori (th-cam.com/video/VQRNiju-EaU/w-d-xo.html) DANA JALOBEANU mi-a cenzurat intrebarea pusă lui R. Vancu, după ce acesta spusese că Eliade in beletristica sa prelucrează mituri. Intrebasem „Ce mit transpune Eliade in PELERINA?”. In link exegeza acestei nuvele propusă de scriitoarea ISABELA VASILIU-SCRABA.
Dl. Ciurtin are idei originale, ne povesteste despre realism vs iluzia cosmica in istoria gandirii indiene... dar ..este prea incalcit.
Wikipedistul Kun Kipcsak (Grigore Vida?), după audierea unui capitol din Mistica Platonică (Slobozia, 1999), -volum considerat de un universitar din Argentina „o mică bijuterie”-, scrisese că - inregistrarea despre „Preludii la Platon” (th-cam.com/video/Ymn_iwOOO1E/w-d-xo.html ) -, el (Grigore Vida?) ar cita-o „în probleme ce țin de irascibilitatea de după menopauză” (Kun Kipcsak, 5 febr. 1023, 09:41). Fără să-și dea seama, prin cele scrise la discuții pe tema indepărtării scriitoareai Isabela Vasiliu-Scraba din Wikipedia, el s-a auto-deconspirat ca analfabet funcțional, incapabil de a urmări argumentația autoarei despre care iată ce scria profesorul universitar Alexandru Husar: „...Mânuind un condei care e când penel, când floretă, pe alei nebănuite, Isabela Vasiliu-Scraba „rătăcește” printre gânditori români și străini cu degajare și dezinvoltură, adesea cu grație. În Isabela Vasiliu-Scraba (unind o pasiune de hermeneut cu o acribie de filolog avizat), gânditorul său preferat Platon își află unul din cei mai profunzi și mai subtili interpreți în cultura noastă”.
Pe 24 martie 2023, ora 10:55, Pafsanias (/g, liiceanu?) a scos din Wikipedia în mod abuziv prezentarea Isabelei Vasiliu-Scraba. Motivul invocat de el a fost că mulțimea de cărți și de teze de doctorat din țară și din afara României care menționează scrierile Isabelei Vasiliu-Scraba n-ar fi, vezi Doamne, verificabile si independente de subiect (Pafsanias, 23martie 2023).
Alt motiv de ștergere, invocat de wikipedistul Giku, a fost că publicarea cărților scriitoarei s-a făcut la Slobozia, www.worldcat.org/search?q=isabela+vasiliu+scraba. Acest wikipedist (de cca treizeci de ani?) a mai reproșat autoarei - îndepărtată fără motiv din wikipedia pe 24 martie ora 10:55 - că nu a avut catedră universitară ca să se poată loga cu e-mailul instituției în Google Academic, unde el -Giku -, „nu a găsit decât mențiuni, oarecum la subiect ce-i drept” (Giku vorbe fapte, 22 dec. 2022).
Pe 31 ianuarie 2023 (octogenarul?) Pafsanias, consultând blogul lui Ion Coja a aflat următoarele dintr-un e-mail din 16 dec. 2021, 16:39, copiat și postat de universitarul Coja pe 17 dec. 2021:
Copiez mai noj nota 5 din comentariul Isabelei Vasiliu-Scraba la nuvela DAYAN de Mircea Eliade:
„Cei care au trăit în comunism își amintesc probabil de apariția la ușa apartamentului Monicăi Lovinescu de la Paris a doi securiști trimiși oficial din „Statul concentrațional comunist” care au sunat, au întebat-o dacă este chiar ea si au bătut-o de au băgat-o în spital. O intâmplare oarecum similară (din fericire, numai în partea ei de început) mi s-a întâmplat în 8 decembrie 2020, dimineața, pe la ora 11:30. Atnci m-a sunat la ușă un individ necunoscut vorbind românește cu un pronunțat accent unguresc. Mi-a înmânat un pliant și mi-a zis că Ambasada Ungariei oferă pachete. I-am spus că nu-mi trebuie și am închis repede ușa. Nici n-am apucat să mă uit pe pliant că necunoscutul a început să vocifereze de după ușă să i-l restitui. Ceea ce am și făcut. La zece minute după aceea, m-am dus la vecinii de palier și la vecinii de sus și de jos să-i întreb dacă la ușa lor nu a sunat un ins de la Ambasada Ungariei ca să-i îmbie cu oferta lui de pachete de sărbători. Răspunsul a fost la toți negativ. Patru zile de la această ciudată „vizită” la domiciliul meu, în Wikipedia românească utilizatorul „Kun (/Kunok) Kipcsak” a cenzurat „sursele neutre, independente, verificabile, care vorbesc despre subiect”, adică despre scriitoarea Isabela Vasiliu Scraba, îndepărtând Reperele bibliografice (-5335 octeți, 12 decembrie 2020, 13:06, isabelavs2.wordpress.com/isabelavs_referintestiintifice/). Dacă ușa locuinței a blocat rapid adevăratele intenții ale trimisului Ambasadei Ungariei pe 8 dec. 2020, o evidentă „agresiune” s-a derulat nestingherită în spațiul virtual al wikipediei. In năpustirea colectivă (a wikipediștilor Donarius, Sîmbotin, Accipiter Gentilis, Bătrânul) ce a urmat îndepărtării abuzive a celor 12 teze de doctorat și a celor 44 de volume în care apar citate scrieri ale Isabelei Vasiliu-Scraba (i.e. „sursele neutre care vorbesc despre subiect” cenzurate pe 12 dec. 2020 de Kun Kipcsak (Grigore Vida?), s-a putut invoca cu impertinență chiar și „problema notabilității” spre a propune ștergerea totală a prezentării în wikipedia, „curățind” simultan și poza din „caseta de scriitor” (Accipiter Gentilis/ g. liiceanu?, 16 ian. 2021)” Vezi,
isabelavs2.wordpress.com/mircea-eliade/isabela-vasiliu-scraba-dayan-transparenta-matematica-a-realitatii/
(vezi blogul lui Ion Coja, postare din 17 dec. 2021).
După aflarea întâmplării din 8 dec. 2020 din acest blog, iată ce concluzii trage Pafsanias (g.liiceanu?) în 31 ian. 2023 în pagina de discuții: „...episodul de la ușă a devenit subiect de citare multiplă. Cred că printr-un mecanism asemănător se explică și celelalte mențiuni ale numelui autoarei în lucrările invocate drept argument de notabilitate.” Pafsanias (discuție) 31 ian. 2023 01:37.
La optzeci de ani, câti probabil are Pafsanias (/g.liiceanu?), i-a fost poate greu să-și mai dea seama de anterioritatea în timp a celor 2-3 duzini de volume în care apar citate scrieri ale Isabelei Vasiliu-Scraba, - ca de ex, volumul lui Handoca, „Mircea Eliade- Bibliografie, IV, 2007 (p. 117, p.144, p.155, p. 156, p.203, p.205, p.320 ), lucrarea lui Titus Lateș, „Tabloul receptării Scrisorilor despre logica lui Hermes. După treizeci de ani de la publicare. Academia Română- Institutul de filosofie, 2016, volumele „C-tin Noica-Repere bibliografice, de Stan V. Cristea, 2009, ed. II-a completată, 2011 și „Studii de istoria filosofiei românești-Mircea Vulcănescu”, vol. 8, 2012, carte scoasă tot de Institutul de Filosofie din cadrul Academiei. Inainte de „episodul”de la ușa locuinței scriitoarei, numele ei notoriu poate fi citit si în „Dicționarul analitic de opere literare românești”, vol.I-II, de Prof. Univ. Dr. Ion Pop, 2007, precum și în Istoria critică a literaturii române de Nicolae Manolescu din 2008.
Toate aceste „surse independente de subiect” se adaugă articolelor despre unele dintre volumele Isabelei Vasiliu-Scraba, articole „care tratează în detaliu bibilografia acesteia” (cum scrie Pafsanias pe 23 martie 2023, făcându-se că nu le vede), surse independente și verificabile din care cităm doar trei, întrucât, în nov. 2022, wikipedistul Sîmbotin, ca să nu șteargă fișa scriitorului Florin Mihăescu, 1923-2014, solicitase numai două surse independente de subiect. Iată cele trei surse verificabile care se ocupă în detaliu cu volume despre Platon scrise de Isabela Vasiliu-Scraba. Cu referire Mistica Platonică a participării la divina lume a Ideilor (Slobozia, 1999), prima este Dialogul „Parmenide”. O nouă hermeneutică, de D. Dumitrașcu, din în rev. „Steaua”, Cluj. Nr.5-6 din 2000, p.31. A doua sursă este articolul din 2012 intitulat „Înapoi la Platon” de prof. Univ. Dr. Petru Ursache, din „Convorbiri literare” si din rev. „Conta”. A treia sursă independentă este articolul „În acroamatică, la Platon”, de Aurel Brumaru, din rev. „Viața Românească”, nr. 4-5/ 1998, scris după apareiția volumului Filosofie acroamatică la Platon (Slobozia, 1997).
Posterioritatea în timp a „evenimentului din 8 dec. 2020” impiedică funcționarea „aceluiași mecanism” (Pafsanias) într-o duzină de teze de doctorat despre Mircea Eliade, Nae Ionescu și Mircea Vulcănescu susținute în 2016, 2014, 2013, 2011, 2010, 2009, etc., unde apare numele Isabelei Vasiliu-Scraba în dreptul scrierilor ei citate de doctoranzi din țară și din străinătate.
Ivan, o nuvelă eliadescă despre care s-au tot scris prostii, th-cam.com/video/1xvE2bcPfmI/w-d-xo.html
Proza fantastica a lui Eliade este expresia trairii personale de a respinge crestinismul pornind de la ideea de sacru. La romani, acest demers e mai pacatos chiar decit ateismul. De unde si tendinta peiorativa de a face din Eliade un scriitor de ilustratie filozofica
Dana Jalobeanu sterge (th-cam.com/video/VQRNiju-EaU/w-d-xo.html) comentariile prozei eliadesti scrise de ISABELA VASILIU-SCRABA. N-ar fi mai civilizat sa-si formuleze obiectiile fara a cenzura?
După (isabelavs2.wordpress.com/mircea-eliade/isabela-vasiliu-scraba-fotografie-mircea-eliade/) conținutul comentariului, DAFNIS are probabil diplomă de filozof/filozoafă. Poate citind interpretarea la O FOTOGR. DE !4 ani se mai dumirește cum e cu proza fantastică a lui Mircea Eliade.
Nu respinge niciun creștinism. Are insă o slăbiciune pentru creștinismul cosmic din primele veacuri, „slăbiciune” pe care au avut-o si H. de Lubac si H.U. v. Bagdasar. Aceasta apare si în nuvela FATA CAPITANULUI, din 1955. Recomand exegeza ISABELEI VASILIU-SCRABA la nuvela „Fata căpitanului”, de M. Eliade, th-cam.com/video/aO8XfnMZEA0/w-d-xo.html