Monologu sufletului Mi-e dor mi-e dor, mi-e dor de copilăria jucăuşă unde toată lumea era a mea, mi-e dor de adolescenţa zburdalnică unde conta numai dragostea sinceră şi pătimaşă, mi-e dor de gândul liber, când cugetam fără limite, mi-e dor de naivitatea sentimentelor ce le aruncam fără margini şi mă prindeam în jocul iubirii, mi-e dor de surâsul mamei dojenitor când făceam câte o boroboaţă, căci săraca nu putea nici să se încrunte la mine, mie dor de tot ce îmi e drag şi nu mai este, mi-e dor de multe sentimente uitate, mi-e dor de tine prietena mea de suflet.
Monologu sufletului
Mi-e dor
mi-e dor,
mi-e dor de copilăria jucăuşă
unde toată lumea era a mea,
mi-e dor de adolescenţa zburdalnică
unde conta numai dragostea sinceră şi pătimaşă,
mi-e dor de gândul liber, când cugetam fără limite,
mi-e dor de naivitatea sentimentelor ce le aruncam
fără margini şi mă prindeam în jocul iubirii,
mi-e dor de surâsul mamei dojenitor
când făceam câte o boroboaţă,
căci săraca nu putea nici să se încrunte la mine,
mie dor de tot ce îmi e drag şi nu mai este,
mi-e dor de multe sentimente uitate,
mi-e dor de tine prietena mea de suflet.