Reziliență prin cultură. Ion Pop - ORE FRANCEZE I (1973‒1977) | ORE FRANCEZE II (1981‒2001)

Podcastul „Reziliența prin cultură” propune repere și idei pornind de la care putem converti provocările actuale în ocazii de întărire interioară, deschidere spirituală și renaștere comunitară.
S-ar putea spune că prima călătorie la Paris a profesorului Ion Pop a coincis cu momentul întemeierii Franței sale lăuntrice? Reprezenta, oare, acea lume interioară un fel de baricadă sau o formă de evadare prin cultură? Cât de departe putea ajunge totuși această evadare și ce anume nu mai putea ea să oculteze din epoca respectivă? Era foarte diferită acea Franță lăuntrică de ceea ce a descoperit acolo în mod concret? După ce fel de hărți reale sau imaginare s-a orientat în primii ani, pentru a putea pătrunde și mai adânc în lumea aceea? Cum aveau loc, din punct de vedere tehnic, convorbirile sale cu personalități emblematice din Parisul și Geneva acelor ani? Pe firul unor întrebări inspirate de primul volum al seriei de 𝘖𝘳𝘦 𝘧𝘳𝘢𝘯𝘤𝘦𝘻𝘦, dialogul dintre Ion Pop, scriitor, academician, critic și istoric literar, și Cristian Pătrășconiu, publicist și scriitor, prilejuiește o tandră și entuziastă evocare a unui spațiu cultural care a reprezentat, între anii 1973 și 1977, o adevărată oază de libertate interioară, dezvăluind o lume a ideilor vii și fremătătoare, de o mare frumusețe intelectuală și umană, îndeosebi prin întâlnirea cu iluștri reprezentanți ai culturii franceze.
0:00 Ion Pop - ORE FRANCEZE I
0:14 Skip Intro
8:06 „Nu puneam în ecuație, neapărat, lipsa de libertate cu noile libertăți deschise de lectură. Dar cred că undeva asta exista, este inevitabil, deoarece căutam cărțile cu o mare pasiune. Noi n-am avut în casă o bibliotecă. Părinții mei au fost oameni simpli și atunci fiecare carte cumpărată, din micile salarii ale părinților, din bursele mele de merit - că am avut totuși bursă de merit și în liceu, după aceea în facultate -, fiecare carte conta.”
16:55 „Una e să citești în cărți - ziceam eu că știam multe despre Paris din literatură și din peisajul bănuit și aproximat de cărți -, dar când ajungi în Franța reală, sigur că e o lume vie, o lume care se mișcă, o lume cu cărți multe, cu informație deschisă și cu oameni pe care am avut norocul să-i întâlnesc…”
26:04 „Când ești în Paris, ca să te informezi, te duci în primul rând într-o librărie și la muzee. Au fost cele două mari surse ale mele, în măsura în care mai aveam din când în când niște bani și puteam să mă duc la marile expoziții. Pot să vă spun că n-am ratat aproape nicio mare expoziție la Grand Palais, sau la [Muzeul] Luxembourg, sau în alte părți, pentru că pasiunea mea pentru artele plastice a fost devreme…”
33:12 „Mă duceam la așa-numita Librărie Poloneză, unde aveau cărți de polonezi, dar și cărți de Soljenițîn, de exemplu. Erau niște disidenți. Era pe Île Saint-Louis, la un moment dat, o stradă importantă - nu departe locuia Martha Bibescu, dar n-am mai apucat-o, pentru că a murit în ’73. Acolo era un librar polonez care dădea cărți gratis, la alegere: Czesław Miłosz, de exemplu, Soljenițîn…”
40:27 „Unde înregistram? Te miri unde. La o cafenea, de exemplu. Cu Starobinski stăteam la o cafenea lângă Gallimard. Cu Poulet am fost și la cafenea, dar am fost și la Nisa, pentru că el era profesor la Nisa. Locuia într-o splendoare de casă și avea o doamnă - Elsa cred că o chema - nemaipomenit de drăguță. Dar asta a fost puțin mai târziu totuși; cu Poulet m-am văzut și mai devreme, în Paris.”
Volumulele ORE FRANCEZE I (1973‒1977) | ORE FRANCEZE II (1981‒2001) sunt disponibile aici: edituraspandugino.ro/acasa/24...

[@monicaghetz5431]

Vă mulțumesc pentru această emisiune!

[@anajucan7952]

O intalnire luminoasa . Multumiri!

[@arcaluizoe1469]

Ce om solar, cum arată educația autentică, phuu!

[@emasinov]

Minunat om, minunata epoca evocata. Aujourdhui?