Adevăruri despre trecut: Parenting în „epoca de aur” (@TVR1)
ฝัง
- เผยแพร่เมื่อ 26 ธ.ค. 2022
- Ediţia emisiunii Adevăruri despre trecut, difuzată marţi, 27 decembrie, la #TVR1, când Raluca Rogojină şi echipa ei ne-au propus episodul Parenting în „epoca de aur”.
Ce însemna parenting în anii ’70-’80, în România ceaușistă? Cât de alintați și cât de pedepsiți au fost adulții de azi în copilărie, cu ce valori, dar și cu ce frici au rămas? Ce nu ar aplica niciodată în educația copiiilor lor din ce-au trăit ei? Care erau metodele de coerciție și care erau recompensele? Cât de mult se implicau atunci părinții în supravegherea și educarea copiilor? Cât de greu se creștea un copil în România anilor 70-80? Tuturor acestor întrebări și multor altora vor răspunde vedete, dar și oameni obisnuiți, care și-au trăit bucuriile și amarul într-o epocă smintită.
Interlocutori: Medeea Marinescu, Virgil Ianțu, Prof.univ. Lavinia Betea, Silvia Pasti-fost șef „Protecția Copilului” UNICEF, Nina Botezatu, Marius Ciotei.
/ fantvr1
/ tvr1.ro
www.tvr.ro
www.tvrplus.ro
/ tvrcanaluloficial
Toate drepturile de proprietate intelectuală aparțin #TVR. Conținutul nu poate fi copiat, încărcat pe niciun canal media online sau pe rețele de socializare fără acordul TVR, dar vă mulţumim dacă distribuiţi link-ul nostru.
TVR este marca înregistrată și este protejată.
Eu nu am fost niciodată bătută sau jignita. Am crescut la tara lângă bunicii mei si desi erau oameni modesti,am avut parte de liniste,armonie,respect și o copilărie frumoasa. Nu pot decât sa le mulțumesc si sa le doresc ca Dumnezeu sa-i odihnească în pace pe bunicii mei!😢❤❤❤
Mi-am dorit copiii, a fost un pic greu dar m-am descurcat.
Nu am ce să regret nici să mulțumesc cuiva pentru viața mea trăită în acea perioadă.
Doar părinților care m-au ajutat cu copiii în perioadele de vacanță când stăteau la țară.
Concediul de creștere a copilului era de 112 zile lucrătoare.
Am avut serviciu de 19 ani până la pensie.
Nu am întrerup munca, decât când erau copiii bolnavi( concediu medical)
Mama mea a crescut 12 copii și a avut încă răbdarea să crească și pe unii dintre nepoți.
Îi suntem recunoscătoare pentru darul și iubirea ei pentru nepoți.
Strabunica mea o crecut 7 copii si toti nepotii si stranepotii cu toata dragostea. Eram toti comorile ei toti ATASATI emotional de ea. Nu ne facea cadouri dar ne simteam iubiti fara sa ni se spuna. Asta e secretul sa te asculte si uremeze copilul ATASAMENTUL care nu inseama disciplina cu pedepse si recumpense. Defapt disiplina in latina insemna discipol, invatacel...poate ca daca dam timpul inapoi si adunam sfatul batrinilor de atunci, inainte de razboaie prin prizma intelepciunii stiintei de azi putem sa recastigam timpul pierdut si sa oprim transmiterea traumei acumulate din generatie in generatie...datoram asta copiilor nostri..
Extrem de bine a punctat Medeea! Servilismul romanesc e distrugator!
Nu stiu in ce familii au crescut unii dar eu crescuta in anii 80 , nu mi-am luat niciodata bataie de la parinti si nici nu am fost jignita vreodata.Tine mult de familie si de NIVELUL de educatie
Esti o norocoasa!
Si cum ai evoluat?
nici eu :)
ai mei ingineri, m-au rupt in bataie...
Pentru note nu am luat nici eu, iar de la profi, o singură dată, de la un domn bătrân care nu mai avea răbdare, a ieșit la pensie după ce am terminat noi liceul (trebuia să fie demult la pensie de fapt)
"Un bătrân este întrebat:
- Moșule, când ai trăit dumneata cel mai bine?
- Pe vremea lui Stalin.
- Dar atunci era război, foamete, dictatură, etc.
- Da, însă aveam 20 de ani"
Ce bine spus!
Nimic mai adevarat
Asta e madam invatatoarea din reportaj
asa e,pt.ca intre ffff. putinele lucruri bune de atunci, regretate
azi, este copilaria si tinereteaa noastra...
Cat de trist... Fetita cu picioarele arse, imi aminteste de episodul petrecut cu fratele meu mijlociu, care la fel a tras oala de mancare pe el. A stat internat in spital multe saptamani, avand arsuri si la brate si la picioare. Statea singur in spital la 3 ani, legat de manute sa nu isi dea jos coajbele care se faceau de la rani. Mergeam cu mama sa ii ducem mancare si ne aseza pe amandoi pe patul metalic cu grilaje si asa mancam amandoi. Mama lucra, venea acasa in pauza de lucru sa ne dea sa mancam, sa intinda haine la uscat etc. Noi eram mici si nu stiam multe, iar dupa acest episod cu fratele meu, tata i-a cerut mamei sa nu mai lucreze si sa aibe grija de noi. Partidul nu sprijinea familia, doar reproducerea prin limitarea sau chiar eliminarea tuturor mijloacelor de contraceptie, cum se descurcau apoi familiile, in special mamele, era treaba lor. Nu tin minte sa fi auzit de la parintii mei un "te iubesc" sau sa primesc o imbratisare (asa cum imi imbratisez eu copiii, de exemplu din inima) din acest motiv am simtit dupa ce am mai crescut si am devenit mai constienta de lumea din jur, o prapastie intre mine si parintii mei, adica nu simteam apropierea lor. Din pacate acea mentalitate s-a pastrat si acum si vazand acest documentar, am regasit in el multe cuvinte auzite de mine, de la mama mea, dupa ce am devenit mama! Este incredibil cum se impamanteneste un regim, intr-o generatie! Crescuti cu frica, cu bataie, am devenit o generatie obedienta, stam cuminti in banca noastra, acceptam orice si nu facem nimic, ca sa nu suparam! Nici nu ma mir ca suntem asa "defecti", daca asta ii invatau pe parintii nostri emisiunile de atunci...
Ai expus perfect situația.
Si vesticii gandeau diferit acum 30 de ani asa ca ..nu era vb doar de counism
Aveți dreptate, dar acum e extrema cealaltă. Copii scuipă pe tablă și apoi te filmează să îți vadă reacția ca profesor... Jumate mai iau BACul. Nu că ar fi greu... Și eu sunt decrețel....Omorâți-ne! 🤞🤞
si la noi,a fost fff.greu...
si vremuri fff.triste si gri...
Un astfel de subiect MERITA dezvoltat. Mi-ar face o deosebita placere sa ascult si alte marturisiri si sper ca macar partea a doua sa apara
Adevarul este ca venim dintr-un sir lung de generatii abuzive. Abuzul este o lectie predata si invatata si se transmite de la o generatie la alta ca o torta. Fiecare mai cizeleaza sau mai adauga ceva la ea. Este un cerc vicios. Daca nu iti abuzezi copii la fel cum ai fost invatat, probabil vei gasi un alt mod. Cel mai mare compliment pe care poate sa il primeasca un parinte este un copil adult prezent afectiv, mandru si recunoscator pana la Dumnezeu ca il are ca parinte. Daca nu este cazul, ca parinte ai fost un esec total.
Fiecare epoca are oameni adaptati ei. Copiii de astazi nu au nevoie sa traiasca in aceleasi conditii ca cei de pe vremea ''Epocii de Aur''. Si nu e nevoie sa privim cu prea multa nostalgie acea perioada (care oferea o anumita stabilitate si o iluzie de securitate cu pretul privarii de libertate), deoarece in afara de firescul atasament legat de oameni si momente care ne-au marcat copilaria si tineretea unora, dictatura nu poate fi tratata cu edulcoranti. E drept ca saracia generalizata de atunci oferea o savoare unica unor produse care s-au banalizat astazi (portocale, banane, o bucatica de ciocolata etc), iar lipsa oricarui alt divertisment impingea lumea inspre lectura (era singura distractie pe atunci)... Progresul tehnologic de astazi ofera si alte posibilitati de distractie... Iar lipsurile cu siguranta exista si acum, poate de o maniera si mai dureroasa pentru unii, deoarece familiile fara venituri nu au acces la multitudinea de produse din jur... Insa munca fortata impusa copiilor si ''obligatia'' de a avea cel putin cinci copii pe cuplu in lipsa oricaror mijloace de contraceptie (nu erau nici macar prezervative in farmacii, iar intreruperile de sarcina erau pedepsite cu inchisoarea si chiar pedeapsa capitala) nu sunt o solutie pentru o societate echilibrata. In acele conditii, femeile care nu-si doreau si/sau nu puteau sa-si asume sarcini nedorite utilizau ''leacuri babesti'' si solutii neadaptate pentru a-si provoca avorturi, ceea ce a condus la moartea multora dintre acele biete femei sau la aducerea pe lume a unor copii handicapati... Iar propaganda desantata pentru lauda regimului nu putea convinge decat un copil de sase-sapte ani eventual (a se vedea anecdota lui Virgil Iantu), deoarece mai tarziu ramanea doar gustul amar al minciunilor sfruntate generalizate si al unui cult dezgustator al personalitatii adresat unui dictator atat de lipsit de cultura, incat probabil era singurul care nu simtea fierea linguselii din acele epitete...
Copii de azi sunt nepregatiti pentru greutatile vietii.
Îmi place mult modul cum ați scris
Foarte inteligent comentariul👏
Sper din tot sufletul că sunteti profesoară!!
e fff.interesant comentariul!!!!!....
ma regasesc in el ,destul de mult....
Astept episodul despre efectele emotionale si psihice ale acestor copilarii asupra indivizilor si impactul secundar asupra generatiilor urmatoare.
Edit: ce ironic ca efectele acelor copilarii, traumele, se vad si in comentarii aici. Varstnici frustrati, suferind de sindromul comparatiilor, care nu reusesc sa vada decat negativism in tara asta si slavesc vremurile demult apuse. @TVR asta e subiectul pe care il solicit mai sus.
Exact! Cea mai "interesanta" parere mi se pare a doamnei prof. univ. care sustine ca nicio mare personalitate nu a avut o copilarie fericita. Adica ar terbui sa ne tinem copiii frustrati cu cate-o bataita pe ici pe colo, pentru ca sa ajunga niste adulti geniali dar tot frustrati si nefericiti?! Sa nu mai vorbim ca probabil nu a facut ea studii aprofundate cu toti copiii abuzati care au ajuns un pericol pentru societate. Cred ca nici nu le-a citit pe cele facute de alti cercetatori...
Urmaresc un podcast cu comici parinti ("Parenting's a Joke"), in care invitatii impartasesc experienta lor ca parinti. Unul dintre ei se bucura ca fica-sa nu voia sa devina si ea comic, pentru ca asta arata ca nu avea traume care sa-i fie sursa de inspiratie.
E si greu sa te cunosti personalitati remarcabile cu copilarii “fericite” cand toata istoria a fost lipsuri, razboaie, foame, educatie precara, boli, sclavie. Copilarii fericite cati oameni ar fi putut avea, la nivel ipotetic, in secolul 19 de exemplu? 1% poate? Cred ca sunt generos.
@@err-001 corect! Geniile la care se refera, probabil au izbandit in ciuda lipsurilor materiale si emotionale, nu datorita lor.
Efecte emotionale negative doar, eu inca nu inteleg de ce am tot copilarit la tara si imi vedeam parintii foarte rar. Bunicii au fost super, dar imi doream parintii alaturi. Crese existau si atunci, deci nu mi se pare suficienta explicatia "asa erau vremurile". Sper sa nu renasca vreodata acea perioada.
Generatie de femei tinere, fertile din perioada comunista a avut de platit un tribut uman enorm: cel putin 100.000 au murit in spitale, uneori pe masele de operatie penyru ca nu au divulgat secretul intreruperii de sarcina. Unele au fist poate aduse prea tarziu altele au fost lasate sa moara daca nu au declarat numele doctorului care a intervenit facand chiuretaj ilegal. Doctori care au fost condamnati pentru asta, vieti distruse si copii fara mame. Chiar si in 1988 inainte cu un an de revolutie spitalele cereau femeilor care veneau cu ' avort spontan' o declaratie scrisa care mergea lz procuratura precum ca a fost ' spontan' si nu provocat. Da, traiam intr- un regim favorizat, eram generatia ' de sacrificiu' intr- o ' tara multilateral dezvoltata' . Efectele acestor legi? Multe divorturi, depresii, stari de angoasa care cu timpul pot fi atenuate de o viata normala dar nu uitate!
Și am uitat, ceea ce este firesc pentru că aș putea vorbi zile întregi despre ce copilărie frumoasă și plină de viață am avut!
Ne luau încă din prima clasă la diferite activități extrașcolare, sportive sau culturale, trebuia să citim foarte mult pentru a face rezumate cerute la școală, așa că eram mult mai sănătoși și mai bine dezvoltați din punct de vedere intelectual decât generațiile de după "revoluție".
Existau competiții sportive sau culturale specifice copiilor, învățam să ne dezvoltăm și să gândim cu capul nostru.
Acum copiii, cu mici excepții, sunt anemici sau foarte grași, leneși, nu cunosc mai nimic, nu mai fac un sport, dacă îi lași singuri la câteva stații de casă se rătăcesc, nu pot gândi singuri, nu pot face diferența dintre bine și rău!
Ați vrut să arătați ce rău era pe timpul lui Ceaușescu, dar de fapt concluziile de final spun contrariul!
Am fost copil de muncitor care a reușit să se ridice prin propriile forțe datorită educației primite în "epoca de aur", un așa numit "decrețel" și sunt mândră de realizările mele și de educația mea primită în acei ani !
Am fost făcută pionier în ultima grupă deoarece deși învățam foarte bine eram mai băiețoi, deci probleme de comportament ce nu erau compatibile cu cravata roșie, iar UTC-cistå nu am fost făcută niciodată, tot din aceleași motive, deci automat nici membru de partid nu am fost, așa că nu pot fi învinuită de nostalgie comunistă!
De altfel nimeni din familia mea nu a fost membru de partid, de aceea noi nu am avut parte de "atenții deosebite" ca cei din reportaj care în mod sigur au avut parte de "specialități", dar n-aș putea niciodată spune că am dus-o rău pentru că m-ar bate Dumnezeu și pentru că am învățat în copilărie să-mi asum și faptele bune, dar și pe cele rele.
Mi-aș dori ca și strănepoții mei să poată trăi în acele vremuri în care erai în deplină siguranță să stai singur acasă sau pe stradă, să te joci până la ore târzii fără să îți fie frică de faptul că cineva sau ceva te poate răni, fără să-ți fie frică să te joci în zăpadă ore întregi , fără să-ți fie frică de o răceală sau de o gripă, fără multe frici, așa cum trăiesc acum bieții copii!
Li se induc zilnic stări de frică, stări ce le slăbește spiritul și organismul.
Nu există aproape nimic pozitiv la știri, nu mai există emisiuni și activități specifice copiilor, la școli nu se mai învață nimic bun, de calitate, în schimb li se induc idei imorale și comportamente obscure, li se implementează ideea că a învăța este ceva rău, comunist...
Da, pot spune cu mâna pe inimă că noi am avut o copilărie și o adolescență de nota zece cu felicitări!
Va retraiti atata copilaria in comentariile astea ca probabil ala a fost apogeul dvs.
Fără menajamente, esti tâmpită ma femeie? Dacă da, succes cu tine insuri
Va luau sa va spele pe creier tampitetolor
Si ce bine a mers!
Fai, Daca a fost Asa de bine, de ce ai plecat in Norvegia? De ce nu ai stat acolo Sa consolidezi socialismul?? Vezi ca lumea iti trimite mesaje sa vezi cat de toanta Esti, si tu tot o dai cu Ce minunata a fost copilaria ta in comunism si Acum Ce minunata viata ai in Norvegia, care patru limbi ai invatat tu de la televizor? Limba rusa sau maghiara?
Nu zic in Ce tara minunata traiesc acum dar am fugit de copilaria si adolescenta minunata traita in Romania !!!
Născută în 74, pot spune că nu am răbdat nici foame sau frig.Recunosc că aveam disciplina ,,curelei,,ceea ce era groaznic,trasul de perciuni,lovirea peste degete de către învățători, profesor.
Mi-aduc aminte că la o petrecere depănam amintiri din copilăria noastră, toți cei prezenți acolo eram născuți în perioada '72-'77... Am făcut o socoteală rapidă, eram 56 de copii în scara mea de bloc cu 4 etaje și 18 apartamente cu trei camere. La cele cinci scări cât avea blocul nostru, eram peste 250 de copii, unii mai răi ca alții😜🤪,gălăgioși, neastâmpărați...acum nu știu dacă sunt 250 de copii în tot cartierul...în scară la noi deși sunt șapte perechi de tineri abia sunt cinci copii. Și nici nu le auzi gura, sunt cuminți rău, prea cuminți și stau mult în casă. O să spuneți că părinții se implică mai mult, că cheltuie cu educație aleasă, bla, bla, bla...
Noi avem trei copii, toți sunt majori, i-am crescut așa mai tradițional sau românește cum se spune. Nu le-am impus să facă lucruri sau activități pentru care nu au prezentat interes. Au mers singuri la școală din clasa întâi, ce-i drept au învățat la școala din cartier, aceeași unde am învățat și eu. Au fost lăsați singuri afară, bine, mai ieșea soția la geam și ”făcea prezența” dar hoinăreau prin tot orașul la un moment dat. Îi trimitea maică-sa la cumpărături prin piață cu listuța și banii, veneau exact cu ce le spunea ea că nu puteau vânzătoarele să-i păcălească, aveau ”lecțiile făcute bine”... Off, acum sunt mari, și-au luat zborul deja doi din ei. Fiică-mea are 25, e profesoară de engleză la o școală, căsătorită de doi ani și așteaptă un copil, primul meu nepoțel sau nepoțică🥰. Acum un an am finalizat o casă de familie, mai mărișoară, și ea s-a mutat cu ginerele acolo. Băiatul cel mare are 23, a terminat IT-ul și pleacă în septembrie la uzinele Mercedes în Germania, are și o mândră pe care o ia cu el acolo, vor să se căsătorească deja. Cu mine mai e mezinul familiei, are 20, e anul trei la drept comercial și bagă și DJ într-un club în wekend-uri pentru banii de mofturi și benzină😜. Fiecare și-i educă cum se pricep, noi suntem mulțumiți până acum. Toate cele bune vă doresc tuturor !!!
Am urmărit cu drag călătoria prin Bucureștiul de altădată,,,nu am fost la București niciodată,,dar din tot ce am înțeles,,, Comunismul a încercat să șteargă toate urmele trecutului,,,iar în prezent să se șteargă orice prin această tehnologie,,,ca viitoarea generație să creadă doar ce vede,,, vă apreciez foarte mult munca,,,, faceți fotografii pe hîrtie,, doar acela mai pot fii o dovadă că ceva a existat,,, fără curent electric de exemplu,,nu poți Vedea nimic pe telefon,,,
Eu ii spun copilului meu Te iubesc de multe ori pe zi pentru ca IL IUBESC, nu ca sa ii cresc stima de sine si el imi spune de 20 de ori pe zi si ma ia in brate continuu. Ce tampenii vorbeste doamna Betea.... sunt convinsa ca nu i a spus copilului ei te iubesc niciodata, altfel nu gandea asa.
Reportajul asta mai mult m a enervat.
Ajung la concluzia ca trebuie sa mai moara vreo doua generatii ca sa se vindece tara asta si sa ne dezlegam de conceptiile astea idioate.
Aveti incredere in tineri si copiii care vin! Sunt perfecti de la nastere si ar trebui respectati ca fiinta, suflet si ar trebui ghidati cu blandete si uneori fermitate, nu batuti, jigniti si neiubiti.
Amin ❤
Sunt complet de acord. Doamna Betea a facut niste greseli ireparabile cu copilul ei pe care (sa o zicem pe sleau) l-a abandonat timp de 5 ani de zile, perioada absolut critica din viata unui copil si viitor adult, ca acum sa critice alti parinti ca isi iubesc prea mult copiii, parinti care ar face pentru copiii lor sacrificiile pe care ea nu a fost dispusa sa le faca pentru copilul ei.
Am fost studenta doamnei Lavinia Betea. Am învățat multe lucruri interesante la cursurile dânsei, povestind chiar evenimente din epoca comunistă.
ma bucur sa aud...
felicitari pt. perseverenta pt.instruire si information,tine-o tot asa!!!!!!....
pt. ce nascuti dupa 1990,in present, au azi mai multe mijloace de information,decat am avut noi pe vremea noastra....
iar de aici,cu ajutorul Domn ului, si formarea mai efficient a unor idea democratice si moderate...
Ce trist sa auzi de la Lavinia Betea, om 'educat', ca 'spulberi valoarea' unui copil daca ii spui 'Te iubesc!'
Am un copil adolescent, il cresc singura. Ii spun cat de des pot ca il iubesc si creste frumos! Maine-poimaine fac 50 de ani, am parintii in viata, dar NU am auzit NICIODATA un 'te iubeste mama/tata' de la ei. Copilul meu le spune bunicilor "te iubesc, bunica/bunicu' " de vreo 5 ani incoace (acum are 18) si inca nu a primit inapoi vreun cuvant afectuos din partea lor. Am crescut cu ideea ca "Bataia e rupta din rai", primeam corectii pt orice prostioara. Imi iubesc parintii, dar ma bucur ca traiesc alte vremuri si ca mi-am crescut copilul cu imbratisari, afectiune si pozitivitate!
Am urmarit cu interes si in acelasi timp cu o anumita reticenta un video in care un actor belgian Tom Waes si un cantaret Koen Waters au participat ca si profesori la un experiment in legatura cu un concept necunoscut in Belgia: comunismul. Au predat aceasta lectie unor copii de 7-8 ani si le)au vorbit cateva zile ce inseamna sa traiesti in comunism si ce efecte are comunismul in viata oamenilor. Koen a fost foarte expresiv: a aruncaat cateva dulciuri pe jos si le -a spus copiilor ca le pot lua. Toti s-au repezit sa le apuce erau doar 'gratis'.
Aceasta emisiune imi aduce aminte de copilarie. Sunt nascut in 72 deci am prins o bucata destul de buna inainte de anii 80. Parintii mei au fost ingineri si pe vremea aia au apucat sa fie repartizati in Bucuresti. Am crescut la bloc, intr-un cartier normal. Bunica mea din partea mamei a stat cu noi iar cea din partea tatei statea nu departe. Deci ambii mei bunici erau in Bucuresti: eu nu stiam ce inseamna sa ai bunici la tara.
Am avut o copilarie destul de buna, nu ma pling. La nivelul la care se putea trai in Romania pe vremea aia. Ai mei au muncit din greu si s-au straduit sa nu simt lipsuri. In perioada aceea grea din anii 80 (mai ales dupa 83-84) tata avea o cunostiinta la serviciu. Se duceau la tara in octombrie- noiembrie si taiau un porc iar mama il transa si il punea la congelator si ne ajungea toata iarna. Parintii mei s-au concentrat foarte mult pe educatie iar asta m-a tinut destul de ocupat ca sa nu dau atentie problemelor politice care existau in jurul meu (le percepeam oricum, nu aveai cum sa scapi de ele). Fara ca parintii mei sa fie avantajati in vreun fel sau implicati politic (tata nici nu a fost membru de partid ) nu am stat niciodata la coada la mincare. Nu stiu cum faceau dar nu imi aduc aminte de ei sa stea la coada. Ne mai aducea si unchiul meu care era doctor si primea a gramada de mincare. In anii 80 au inceput sa opreasca lumina in apartament o data pe zi si era cam frig: astea nu mi-au placut deloc, nu mi se parea normal. Puneam radiatorul, mai dadeam drumul la aragaz, aveam niste halate mai groase de molton etc. Cind gazele erau mici, mama mai trebuia sa gateasca noaptea citeodata.
De mine s-a mai ocupat si unchiul din partea mamei care era doctor si statea in Vatra Luminoasa. El avea un apartament de vacanta la Busteni pe care il pusese pe numele lui bunica-mea. Acolo mi-am petrecut cele mai multe vacante de vara si de iarna. La mare ne duceam vara: 2 saptamini. In general la Mamaia si, de citeva ori, in Mangalia unde tata a prins prin 87-88 o camera la Hotelul Siemens (dintr-o intimplare, unul din beneficiarii lui de la serviciu a fost directorul ITHR Mangalia, altfel ne-ar fi fost imposibil pe vremea aia).
Evident ca in Vest nu se putea calatori la vremea aceea. Pina in 89 am calatorit in Bulgaria, Ungaria, Cehia si Slovacia iar parintii mei au fost de doua ori in Rusia. La sfirsitul anilor 70, ca inginer chemist, tata a avut doua offerte de lucru in Iran si respectiv Libia (prin intreprinderea unde lucra). Le-a refuzat pe amindoua motivind ca nu era membru de partid. De fapt nu vroia sa plece de acasa.
Familia din partea mamei a avut citeva rude fugite in America dupa razboi. Pina in 89 nu au tinut deloc legatura cu ei. De frica. Chiar si acasa era aproape ca un subiect tabu. Asta m-a deranjat, ma deranja ca nu aveam libertatea de a vorbi ce vrem.
Tata asculta Europa libera aproape in fiecare seara asa ca am avut acces inca de tinar si la stiri correcte, necenzurate. Am avut video din 87 (foarte scump la vremea aia, era salariul lui tata pe un an) si imi aduc aminte cum in liceu schimbam casete VHS pe sub banci cu colegii :) O subalterna de-a lui tata era sotia masorului echipei nationale de fotbal. In felul asta ei au avut acces la un shop (si probabil si valuta) si au cumparat niste casetofoane Sanyo Stereo japoneze. I-au vindut unul din ele lui tata. Cu el am inregistrat si redat sute de casete audio, tot ce era la moda la vremea aia inclusiv Abba, Boney M, Beatles, Elvis Presley, Queen, Nana Mouskouri, Adamo, Joe Dassin dar si Metallica, Kiss, Twister Sister etc. dar si Toma Caragiu, Amza Pellea, Mircea Crisan etc.
Unchiul meu primea o gramada de chestii inclusiv cafea, whiskey, tigari, guma de mestecat din Vest etc. Maica-mea fuma numai Kent (nu e bine ca fuma dar asta era cultura pe vremea aia, sa bei o cafea originala Colombians si sa fumezi un Kent).
Nu am avut masina iar asta m-a deranjat pina la un moment dat. Pe urma nu m-a mai deranjat cind am inceput sa vad ce rable erau Daciile alea. Oricum, in Bucuresti nu prea aveai nevoie de masina: mergeai mult cu metroul si cu tramvaiul. Dupa 90 m-am razbunat si mi-am luat numai masini tari.
Bunica-mea i-a ajutat pe parintii mei sa ma creasca dar a avut intotdeauna o mentalitate un pic boiereasca, mostenita din satul ei natal din Baragan unde familia ei era oarecum instarita. Ei aveau argati si oameni care sa ii ajute. Incit le-a pretins alor mei de la inceput sa angajeze femeie care sa ma duca la scoala si femeie care sa faca curatenie. Am mai avut profesor particular de Engleza, profesor de tennis si profesor de computers.
Bunicii din partea tatei au stat in Balta Alba dupa ce apartamentul lor excelent plasat linga Piata Unirii a fost demolat de communisti cind s-a facut noul plan urban al Centrului Capitalei. Bunicul era colonel-inginer. Inainte de razboi lucrase in constructii si luptase in armata Regelui. Bineinteles comunistii l-au pus pe bara si l-au obligat sa se pensioneze la sub 45 de ani (cumva a avut noroc si nu a fost asuprit in alt fel). Bunica a fost functionara bancara cu studii medii si s-a pensionat de la Banca Nationala. Cu ei am avut o relatie mai distanta, ei s-au ocupat mai mult de varul meu din partea tatei. Din partea lor de familie am ramas mai mult cu unele povesti fabuloase, de dinainte de razboi cu comercianti greci stabiliti in Oltenia, cu ofiteri de cariera si chiar cu … Maresalul De Gaulle! (cu care fratele bunicului meu a facut scoala militara la Saint Cyr).
Am facut un liceu foarte bun (MF3). In acel liceu se facea carte, nu politica. Nu am auzit niciodata pomenit cuvintul “tovaras”. Toti profesori erau “domni” sau “doamne”. Am avut profesori de nivel mondial. Erau si gagici misto si, cu toate restrictions, am avut o viata sociala destul de activa. Faceam baieramuri saptaminal, ne duceam la concerte rock (pe vremea aia numai Holograf si Iris) si ieseam lunar din Bucuresti in diverse excursii la munte (in special pe Valea Prahovei). De asemenea jucam foarte mult fotbal si baschet. Desi competitivi si foarte inteligenti si muncitori, colegii mei au fost in general prietenosi si a fost usor de socializat cu ei. Nivelind situatia materiala a populatiei comunismul a avut si unele unghiuri positive: nu existau invidia si ura dintre oameni din ziua de azi.
In timpul liceului nu am facut nici un fel de munci agricole. Am facut un trimestru practica intr-o uzina (IMGB) dar acolo nu faceam nimic fiindca maistrii aia stiau ca suntem la un liceu theoretic si ne lasau in pace. Deci nu faceam piese la strung sau chestii de astea. La PTAP faceam dirigentie: nu ne-au imbracat niciodata in uniforma aia oribila si nu ne-au pus sa tragem cu pusca. Aveam un profesor de desen tehnic care, in anul de gratie 1987, intra in clasa si ne intreba: “Cine poate sa-mi dea 5 nume de romancieri americani consacrati?”. Doamna Mihaela Miroiu, care azi apare la emisiunile lui Razvan Exarhu, a fost professoara mea de filozofie. Vorbea in mod frecvent de Noica si de concepte filozofice precum pragmatismul American etc. Critica in mod vehement politica partidului de plata a datoriilor externe (ne era si frica cind o auzeam vorbind iar la un moment dat am suspectat-o ca avea “spate”).
Nu am prins decit o singura defilare, prin clasa a 8-a. A fost de un 1 mai si ne-au scos la Sosea. Nu am fost niciodata pe un stadion la evenimente de alea omagiale. Am fost la Doftana cind ne-au facut pionieri. In afara de faptul ca tipul care a facut poze ni le-a dat cu greu nu imi mai aduc aminte mare lucru.
Incepind cu clasa a 11-a (deci de pe la 17-18 ani) cuplurile mai emancipate din liceu faceau sex. Ceea ce poate fi considerat putin surprinzator avind in vedere moravurile vremii si legislatia in vigoare (nu interesa pe nimeni ce se intimpla, profesorii erau chiar simpatizanti ai relatiilor sentimentale intre elevi). Alcool se consuma in mod moderat, in special la petreceri si la munte. Nu am vazut pe nimeni niciodata beat in liceu. Se fuma destul de mult incepind cu clasa a 10-a (iar unit chiar dintr-a 9-a). Nu existau droguri pe vremea aia. Este fals ca era greu sa gasesti prezervative, se gaseau direct in farmacii plus ca exista si un comert activ cu prezervative pe sub mina. Contraceptionale nu erau, alea au aparut dupa 90.
Cind am stat la mare la Siemens m-am imprietenit cu niste copii de liceu care aveau prieteni la vilele de protocol ale partidului. Habar nu aveam cine erau, la inceput stiam doar ca sunt din Bucuresti si ca sunt la Spiru. Erau vreo doua gagici foarte vesele in grupul lor si un tip mai malac asa cu parul blond si cret (care era un fel de centru al grupului). Ziua ne duceam la plaja iar seara ne duceam in Saturn in parcul de distractii: ne dadeam in Tagada, ne duceam la discoteca etc. Mai tirziu am aflat ca erau copii de securisti. Parintii lor (ai tuturor) erau ofiteri de Securitate. In mod nesurprinzator, acesti copii erau impotriva regimului politic pe care de fapt il dispretuiau. Se imbracau numai cu haine din Occident si dadeau baieramuri cu muzica Scorpions unde dansau pe blues-uri celebre in epoca. Am fost si intr-una din vilele de pe plaja- foarte misto, la fel de misto care orice vila Occidentala de azi. Nu am tinut legatura cu ei pe termen lung, a fost doar o chestie de o vara.
In 88, in clasa a 10-a, am fost influentat de un coleg caruia ii placeau computerele si am inceput sa ma joc cu el pe computer. Ai mei mi-au cumparat un Spectrum Sinclair (Z80) pt. suma de 20 de mii. Era enormous pe vremea aia, era cam 5 salarii intregi. Dar asa am invatat sa programez iar asta mi-a schimbat viata.
Comunismul a fost nasol si e foarte bine ca s-a terminat. Dar felul in care o duceai mai depindea si de alti factori: de ce educatie aveai, de cit munceai, de cit de veche era familia ta in Bucuresti, de cum stiai sa te descurci etc. Este fals ca inainte de 89 numai lumea care se implica politic o ducea decent.
O alta chestie care e des trecuta cu vederea este ca, de fapt, din punct de vedere economic comunismul pur nu a existat niciodata. Intotdeauna a existat un fel de piata libera, chiar daca infantila: puteai sa cumperi produse si servicii din ziar (direct de la particulari), puteai sa angajezi oameni (daca aveai bani sa-i platesti), puteai sa faci imprumuturi la CEC sau banca, existau pina si asigurari de masina! La munte si la mare existau mandatari (care erau 100% particulari), erau mici proprietari de pravalii, cabane etc. Existau locuinte proprietate personala (nu de stat). Exista un comert activ (pe sub mina) cu tot felul de produse de larg consum de la mincare si utilitare pina la electronics, exista o piata privata a educatiei (prin meditatorii particulari) etc. Existau marinari, sportivi profesionisti si chiar membri ai sistemului care puteau sa plece in Vest si care faceau business cu ce aduceau de acolo.
Nici chiar Statul Comunist nu a putut proceda 100% in mod comunist in tranzactiile lor. Ei nu faceau business doar in CAER. Ei depindeau de finantare si expertiza din Vest iar cu Vestul nu se putea lucra decit ca ei, deci prin banci, cu transactii reale, cu obligatii contractuale capitaliste etc. Ca sa nu mai vorbim de specialistii care au trebuit antrenati in Vest (vezi IIRUC, Rombac, Dacia, Oltcit, Cernavoda etc.) Am avut o matusa de-a doua care a lucrat in cercetare chimica (doctorat) si a fost un an pe un vas in Algeria in interes de serviciu. Erau platiti mult mai bine ca in tara: in anul ala a facut bani de un apartament cu 4 camere pe 1 mai. Profesorul meu de hardware de la Automatica a fost trimis in America la MIT si Standford de 2 ori in anii ‘70 ca sa invete de acolo si sa ajute la punerea pe picioare a Facultatii de Automatica din Bucuresti. Nu era nici comunist, nici securist: era pur si simplu un om foarte destept care vroia sa faca ceva misto intr-un domeniu nou in Romania.
Mie mi se par false unele lucruri pe care le spui aici, sincer. In afara de asta, cu parinti ingineri si unchi doctor si bunici "nu stiu de care", cum sa n-o fi dus tu bine??? Eu chiar imi amintesc cozile la care statea tatal meu de la 4 dimineata. Si cozile la care stateam si eu, fiind copil, sa pot lua un litru de lapte sau de ulei. Imi amintesc si de vecinu' de la etaju' 1 care era vames (daca asta iti spune ceva referitor la familia din care proveneai) si care, atunci cand deschidea usa ( ca o chemam pe fiicasa afara la joaca), i se vedeau la intrare undeva lazile cu portocale si banane.... Asa ca lasa tu vrajeala... Stim cam cine traia bine pe atunci. Oricum, ai cam zis-o: prin relatii... dar doar daca erai cineva, nu chiar oricine asa...
@@eliasp.9524 😆poate nu stia toate detaliile familiei si de aici confuziile, dar e clar ca nu toata lumea isi permitea sa iasa lunar pe Valea Prahovei si sa faca baieram saptamanal, sa viziteze 5 tari de cine stie cate ori etc. Practic a fost privilegiat, dar nu ia spus nimeni direct.
@Adrian Corbuleanu
Commentul tău e pe măsură, asemenea amintiri mi-ar plăcea să citesc de către fiecare din aceea Epocă și nu suferințe, chinuri, umilință la care am fost supuși cu toții fără nicio necesitate.
Sunt Bistrițean născut în '79, tot la un liceu teoretic am studiat la secția maghiară până în clasa a 8-a, acolo am și rămas nu am mai multe, colegi de clasă cu părinții bine situați... în comerț, neamuri în Occident, doi cu părinți marinarii . Haine pe ei Occidentale, ghiozdane, până și caiete unii le aveau din Occident, cariochi , penare din afară.... Bun nu pe aicea merge treaba!
Tatăl meu zugrav/vopsitor, în 1978 din Răstolița - Mureș s-au mutat în Bistrița și-a practicat meseria ca liber profesionist cu o legitimație și plătind în fiecare an la Finanțe din Bistrița dările după câștigul din întreg anul.
Și-au cumpărat un apartament de cărămidă proprietate privată cu 113.000 Lei cu o rată lunară de 500 Lei sau 513Lei așa ceva, de mici și pe mine și pe soră-mea ne arătau că viața de zi cu zi are un preț și nu vine nimeni să ni le de-a totul de-a gata.
Trecând ani și-a format o clientelă de sus cum Medici, Profesori, Securiști, Romsilva, Evrei, Șefi aici Directori pe dincolo și în linea asta nu am avut lipsuri în casă cu mâncarea. De la Romsilva cădea carne, salam de vânat, maică-mea săpunuri, șampoane, cafea, unele medicamente care nu erau în farmacii le cumpără de la unu doi evrei care locuiau în centru și aveau acces la Shop, perdelele , tapeturile , tot din Shop cumpărate cu vreun client care avea dreptul la cumpărături de acolo.
La Medici ne ducea maică-mea și pe soră-mea la policlinica cu plată sau cabinet medical cu plată.
Magazinul Partidului era aprovizionat cu de toate dar totul era pentru ei și doar ei, țin minte că a adus o cutie plină de banane de la magazinul Partidului era tot fructul verde încă stăteau la copt pe dulap, portocale și băuturi Occidentale tot de acolo veneau din când în când, ciocolată la fel mai primeam când se putea....
La masă aveau obiceiul să ne spună că oricine ne întreabă ceva să spunem " nu știm, întrebați tata și mama și să nu lăsăm pe nimeni în casă când ei nu sunt, să revină când e cineva".
Nu plâng după acele vremuri, am fost cu toții chinuiți inutil și așa ceva nu se acceptă!!!
Niciodată să nu se mai întoarcă așa ceva!!!
În 1995 am inceput să practic și eu meseria asta, mă ducea taică -mio cu el și libertatea e ceva impresionant.
Am fost liber să muncesc cât am vrut , cu cât mai mult munceam cu atât mai mult câștigam.
Mă doare și e foarte trist cum au trebuit să se chinuie ce-a mai mare parte a cetățenilor acestei țări!!!
Tu vorbesti despre Bucuresti ca fiind toata Romania. Bucurestenii oricum o duceau mai bine ca alte orase; ca si acum. Acum trebuie sa te muti in Bucuresti ca sa mai gasesti ceva de lucru. D-asta Bucurestiul este aglomerat. Si va fi si mai mult aglomerat, din pricina guvernantilor fara minte.
Nu am urmarit inca documentarul, da fiind nascut in '62 am vazut fata Romaniei inainte ca Ceausescu sa hotarasca " fortarea" achitarii datoriei externe , finalizata in martie 89.De ce-mi aduc aminte? Parintii au construit casa intre 1958-1966- pe etape, am aflat Tata -CFR- mama- Combinat 3 schimburi.Am avut o copilarie fericita, cu o sora( nm auzit de obligativitatea mentionata intr-un comentariu-de a avea 5 copii, nu am avut colegi, vecini, neamuri etc cu 5 copii- jud Cluj).
Tabere de vis, cel putin una pe an, cam in toate zonele Romaniei.Cu parintii in concedii prin sindicat in statiuni de vis- construite de poporul roman!Da am si muncit cate o luna vara cat am avut chef in vacante incepand de la 14 ani!- la cirese, rosii, ardei, gogosari, coacaze, mure. etc- Doamne ce frumos si bine a fost!Adica: pana sa se introduca ratiile alinentare, ungurii, sarbii veneau la noi si umpleau cu mezeluri portbagajele.Nu porticala si banana a fost esenta, erau iarna cand incepeau importurile.Nu mm dat in vant dupa ele nici nu le prefer. Aveam in Ronmania fructe de export iar acasa NOI si rudele si vecinii- cam de toate, mai bune ca strainii.Au dus-o greu cu ratiile alimentare cei din bloc din orase care nu aveau pe nimeni cu o gospodarie minima. Era un bloc construit pentru otelarii combinatului cu o singura scara,10 familii, curte comuna mare, beciuri loc pentru straturi de legume,pe margine pomi fructiferi, garaje cu groapa adanca, cotete pentru pasari.Aia au fost mai norocosi.In rest, multi se descurcau.Cei de " la curte" ca noi si celelalte milioane- fara probleme.Oricum pietele erau ieftine.
Despre citit- ce sa zic? De la opere antice pana la SF-uri.Si copiii mei au citit si citesc mult indiferent de tehnologie.De placere, din pasiune.Cartile captiveaza bunatatea umana.Contin intelepciunea si inteligenta unor modele de urmat.Mare parte din generatia tabara s-a salbaticit demult datirita parintilor, educatiei.Ii vad iesind de la liceu...vaaau ce eleve una si una cu castile cuplate injurand de toate " ca-i la moda".Su ei la fel.
In martie 89 poporul roman erou a platit datoria externa a singurei tari de pe planeta, libera, independenta TOTAL economic.Ce folos? Pauprizarea natiei transfirnate in colonie continua.Nu mai avem nimic.Nici respect pentru eroii care au construit Romania.
Se vede ca au invatat poezia: 'multumim din inima partidului si a tovarasului Nicolae Ceausescu care are grija pentru mamele cu multi copii'. Doamne parca ma vad mama tanara in garile din Pucioasa si Bucuresti facand naveta de la ora 5.45 dimineata cand luam personalul sa vun dupa 5 zile de munca in Bucuresti sa imi vad copilul... Asa prin frig, inghet, cu navetisti care miroseau a alcool si compartimente cu usi stricate... Si ochisorii lui cand ma vedea ca vin acasa parca imi raman si acum pe retina! Cum mai pot sa regrete unii 'epoca de aur' care ne-a furat cei mai frumosi ani din viata!!
Asa e , multi pare ca inca sunt spalati pe creier. Cum sa te separe de copil si sa te gandesti ca era mai bine atunci.
Am avut cea mai frumoasă copilărie și cea mai frumoasă adolescență !
Atunci m-am format ca om, atunci am învățat absolut tot ce trebuie pentru a putea supraviețui în orice mediu!
Ce curios că exact copiii care apăreau la TV atunci și care erau favorizați, spre deosebire de un copil al unui simplu muncitor, așa cum eram eu, sunt cei ce se plâng acum!
Până în anii 80 am învățat de la TV 4 limbi străine !!!
Erau emisiuni și filme speciale pentru copii!
Aveam excursii, tabere, biblioteci, locuri de joacă, învățam să respectăm pentru a fi respectați, învățam să fim responsabili !
Mama mi-a bătut în avans, înainte de treapta a II-a și n-am murit!
Acum UNICEF vorbește despre faptul că pornografia nu înseamnă neapărat ceva rău pentru copii...
În Norvegia copiii învață de mici să-și pregătească mâncarea!
Mai toate școlile au program de învățat agricultura ecologică!
Copiii norvegieni au cheia de gât cum am avut-o noi !
Copiii românilor din zilele noastre nu știu ce înseamnă o copilărie frumoasă, fericită!
Noi am avut ocazia să trăim într-o societate în care era minunat să fii copil!!!
Va dati seama cred ca vorbiti prin prisma experientelor proprii si a nostalgiei si nu faceti afirmatii obiective. Si hai sa o lasam mai moale cu Norvegia asta. N-are nici o treaba cu subiectul, inafara ca sunteti dvs acolo
@@err-001 am făcut alăturarea cu Norvegia datorită faptului că încă se mai învață acum aici ce se învăța în România pe timpul lui Ceaușescu. Doar că aici se consideră ceva bun să înveți să supraviețuiești în tot felul de condiții încă de mic copil, în timp ce în România acum se consideră sechele comuniste.
Cât despre felul în care am trăit și învățat eu în România anilor 60-70-80, sunt convinsă că există foarte mulți oameni care au avut stiluri de viață aproape identice, deci nu aș spune că sunt subiectivă.
Nivelul de educație era clar superior celui de după 90 la nivelul întregii țări, nu doar în București.
Până pe la jumătatea anilor 70 se făceau emisiuni TV de unde se putea învăța la nivel de bază limba engleză, germană, spaniolă, franceză și italiană.
Se punea accentul pe importanța dezvoltării personale.
Existau zeci de programe educative pentru copii, existau zeci de activități sportive sau culturale extrașcolare.
Se făceau în mod regulat excursii unde învățai noțiuni de botanică, istorie sau geografie.
Se făceau anual tabere școlare și studențești unde învățai să socializezi și să te descurci fără părinți.
După terminarea studiilor liceale aveai posibilitatea să intri direct în câmpul muncii, în funcție de profilul liceului absolvit, sau să mergi mai departe la facultate.
După terminarea facultății se primea repartiție de muncă în funcție de notele obținute.
După începerea serviciului, în maxim 3-4 ani se primea o locuință de la serviciu pentru care se plătea o chirie modică pe care și-o permitea tot omul.
După apariția copiilor, primeai o locuință mai mare.
În funcție de câți copii avea o familie existau anumite ajutoare primite de la stat.
Copiii, studenții și pensionarii aveau gratuități cam peste tot, inclusiv pentru tratamentul dentar și medicamentos.
În școli și licee existau cabinete medicale, inclusiv cabinete stomatologice.
În liceele cu profil auto toți absolvenții aveau carnetele de șofer care prevedeau toate gradele profesionale.
Existau școli profesionale de unde intrai direct în muncă pentru cei cărora nu le plăcea să învețe teorie multă.
Exista posibilitatea să îți termini studiile la învățământul seral în așa măsură încât dacă cineva se angaja cu 8 clase putea fi ajutat puțin câte puțin să ajungă să termine o facultate la seral.
Familia era considerată celula de bază a societății.
Promiscuitatea era pedepsită și nu pusă la loc de cinste ca acum.
Se stătea la cozi, dar măcar aveai banii necesari pentru asta...
Din salariu se puteau face multe, inclusiv să se depună bani la CEC.
Tatăl meu dintr-un salariu de muncitor la care se adăugau banii noștri primiți ca burse pentru că învățam foarte bine, plus alocațiile primite de la stat, plus banii primiți de mama pentru că a născut 4 copii, putea să întrețină o familie compusă din 7 persoane. El, mama, bunica și noi, patru copii. Și am avut întotdeauna tot ce ne-a trebuit, bineînțeles, în limitele decenței.
Acum încearcă să faci comparația cu felul în care a început să se trăiască în România după "revoluție" și vei vedea singur diferențele enorme dintre atunci și acum.
Da, nu se dădea voie la avort decât după 4 copii sau din motive de sănătate, dar existau la tutungerie măsuri de protecție contraceptivă. Numai că și atunci, ca și acum, era mai ușor "să trăiești momentul" fără să te gândești la urmări...
Faza cu vorbitul interzis este cea mai mare aberație ținând cont că vorbeam la cozi despre ce se întâmplă și nu ne aresta nici naiba!
Chiar și în liceu vorbeau profesorii cu noi despre ce se întâmplă în țară.
Cei arestați de securitate pentru propagandă nu făceau parte din rândul nostru, al muncitorilor, al oamenilor simpli.
Faza de după 83 cu mâncare dată pe tichete a fost scurtă și nu a murit nimeni de foame. Noi care eram familie mare nu aveam ce face cu toată rația lunară și o vindeam celor care erau mai puțini.
Frigiderul nostru Fram nu a fost niciodată gol!
Cămara noastră ,și nu numai a noastră, era întotdeauna plină iarna de tot felul de conserve și murături.
Era sport național să pui murături toamna, să faci zacuscă, dulceață, gem, să pui legume pentru ciorbe la borcan, să cumperi saci de cartofi și ceapă, să cumperi kilograme de fasole albă...Eu încă o mai fac și acum, deși locuiesc în Norvegia, și-mi priește pentru că am în casă la orice oră tot ce-mi trebuie.
Se oprea curentul,apa caldă și uneori chiar și apa rece avea presiune scăzută și nu trecea mai mult de etajul 3.
Stând la parter aveam presiune maximă la apă rece tot timpul și ușa noastră era deschisă întotdeauna pentru vecinii care aveau nevoie de apă.
Ne ajutam între noi, era un spirit de echipă fenomenal.
Aveam lămpi cu gaz sau lanterne puternice și nu ne păsa prea mult de opritul curentului, excepție făcând cazul în care era ceva bun la tv sau te găsea în lift. Din lift te scoteau vecinii, dar ce era bun la tv, nu mai pupai, așa că atunci era ceva supărare,dar trecea. Mai rău când era iarnă, dar și atunci trecea. Nu a fost niciodată curentul oprit mai mult de 3-4 ore.
Apa caldă când se oprea nu era bai mare. Încălzeam apa sau așteptam să îi de-a drumul. Nu murea nimeni!
Exista totuși siguranța zilei de mâine, exista siguranța străzii.
Nu erau zeci de programe tv, dar aveam telecinemateca unde se dădeau filme de excepție, inclusiv filme americane, franțuzești, italiene...
Aveam seri de teatru, inclusiv operele marelui Shakespeare.
Aveam operă și balet la tv, seri de poezie unde nu se recitau numai ode conducătorilor țării.
Sâmbătă seara erau tot felul de seriale americane de excepție.
Existau concursuri naționale de interpretare a muzicii populare sau ușoare.
Duminică dimineață până la prânz erau filme pentru copii și emisiuni distractive, iar seara erau filme artistice.
Meciuri de fotbal în direct, meciuri de tenis, de handbal.
Olimpiade.
Am văzut-o pe Nadia în direct când a luat 10 !
Aveam bibliotecile publice pline de cărți fantastice!
Am citit tot ce înseamnă Jules Verne, literatura secolului XX, Agatha Christie, Alexandre Dumas, Shakespeare...
Aveai nevoie de cărți cu profil tehnic, găseai.
Aveai nevoie de cărți pentru delectare, găseai.
Aveai nevoie de cărți pentru școlari, găseai.
Încălzeam apa când se oprea apa caldă, învățasem să construim cărămizi din BCA pe care le foloseam să de-a căldură în casă, dar ne permiteam să plătim curentul electric folosit.
Mai lăsam aragazul deschis, ne descurcam, trecea iarna.
Cum se pot descurca acum oamenii când nu-și pot plăti nici măcar alimentația zilnică, ce să mai vorbim de curent electric, apă caldă, gaze... ?!
După 90 mulți oameni și-au pierdut serviciul și au ajuns să trăiască în condiții tragice!
Mulți și-au vândut casele primite de la serviciu pe timpul lui Ceaușescu pentru a avea ce pune pe masă.
Multe femei au murit pentru că nu și-au permis să plătească avortul la spital sau nu și-au permis medicamentele necesare.
Majoritatea românilor au probleme dentare pentru că nu-și mai permit să meargă la dentist în mod regulat.
Majoritatea copiilor au devenit foarte grași pentru că nu mai fac gimnastică la școală și de activități sportive extrașcolare nici nu se pune problema la cât costă.
Majoritatea românilor nu-și mai permit să meargă săptămânal să vadă un film la cinema sau în parcuri, așa cum se făcea pe timpul lui Ceaușescu.
De mers la restaurant sâmbăta, nici pomeneală!
Abia își duc zilele.
Politicienii români încă mai vând din ce s-a construit atunci!
În curând nu va mai fi voie să se vorbească pe internet decât ce consideră statul că este ok.
Au fost ținuți oamenii în case cu forța, scoși din spital cu forța în toiul nopții pe timpul iernii, nu li s-au acordat îngrijiri medicale, nu au fost lăsați să-și îngroape morții în mod creștinesc, deși s-a dovedit că nu era necesar.
Nu mai răspunde nimeni de greșelile făcute de medici, așa cum era înainte.
Nu mai răspunde nimeni de furăciunile făcute de factorii de decizie, așa cum era înainte.
Încă o dată, poți face diferența dintre atunci și acum într-un mod obiectiv bazat pe fapte reale ?!
Ba dvs nu reusiti sa va detasati de nostalgia tineretii si sa faceti comparatii obiective. Avem acces la oportunitati de afaceri, ale indivizilor nu exclusiv a statului, la educatie superioara din slte tari, la bunuri de consum pe care nu le vazuse vreodata tara asta, la calatorii, la religie, la avort, la drepturi internationale, curentul pica in cazuri exceptionale, consumul e nelimitat, carti dispunem de ce vrem nu ce agreeaza partidul, muzica, teatru si film la fel, sistem medical privat cui ii trebuie, fonduri private de investitii, meciuri vedem de toate pe televizoare de care vrem noi, libertate de exprimare.
Nu zic, exista in continuare probleme, si eu le pun pe majoritatea pe seama regimului comunist si a modului in care a educat oameni, oameni care acum au 50-60 ani, pe care alti oameni din fostul regim ii voteaza, care conduc institutii, care propun si voteaza legi, care isi educa (sau nu) copii in spiritul lor. Numai cine nu are vrea sa vada nu remarca ca deciziile in tara asta pana acum au fost luate de populatia educata in comunism. De aia ne merge asa “bine”.
Eu imi vad de ale mele. Ma duc la vot, nu dau spaga, fac sesizari la administratiile publice, imi cheltuiesc banii pe ce vreau si am nevoie, ma duc in tari straine, ma imprietenesc cu cine vreau, nu duc grija alegerii prietenilor decat pe considerente de compatibilitate, investesc, imi platesc pensia si asigurarea privata, ma plimb cu motocicleta si cu masina, imi vad de mica afacere, imi fac planuri de viitor, ma educ singur in timpul liber cu resurse de pe internet, colaborez cu straini la munca, citesc despre economie locala si straina, comand acasa ce am chef, am economii in lei si euro la ce banca vreau, nu duc grija banilor, comunicarile nu imi sunt urmarite de nimeni. Cate din astea puteam face pe vremea dvs oare?
Ma bucur enorm ca nu am prins mult din comunism. Mentalitatea de atunci încă ne urmărește. Ma bucur ca vine o generație mai buna, și deschisa la minte.
@@teo8966 sigur, deja se vede rezultatul, n-aveti o treaba cu realitatea - rupe tineretu cu drogurile, scoala e de tot rahatu... cum mama masii vine ma o generatie mai buna? cand toti abia asteapta sa termine scoala si sa se ushceasca afara ? sunteti deluzionali toti pe aici vere
Este simplu cand ai reguli simple, dar este ca si cum ai incerca sa cerni cu degetele. Nu se potriveste. Atentia, reflectarea si confrontarea cu propriile sentimente si ale copilului nu sant usoare nici intuitive. Nu condamn pe nimeni pentru deciziile pe care le-a facut in viata in conditiile in care s-a aflat. Mi-as dori ca toti sa fie sinceri si constienti fata de sine.
Ce trist e finalul! Ce traume duce şi doamna Betea, ce trist!
Asta am observat si eu. Trist ca o doamna educata poate sa gandeasca atat de gresit. Ma bucur ca expun parerile tuturor insa concluzia doamnei Betea sper sa nu influenteze prea multi spectatori.
Din partea tuturor milenialilor si gen z iti doresc un frigider plin de sarbatori ❤.
Si mult succes. Nu-i usor nici in ziua de azi. Fiecare generatie a trait cu altfel de greutati. Bunica mea inca crede ca ii usor sa cumperi o casa sau daca ai un job de birou imediat poti sa faci ce vrei. Nope.
@@sweetycamy a mea imi zice sa ma intorc in tara, ca mi dau job cei de la facultate... adica dupa facultate, ma asteapta cu "postu' ".... cand eu nici n am facut in tara facultatea..
@@aim6628 n am buton de ras cu lacrimi la postarea asta. :)
Eu invatam de imi sareau capacele in facultate si luam examenele si bunica mea imi spunea ca le am luat pentru ca s a rugat ea. Femeia era de bun simt dar eu aveam mereu contre cu ea pentru ca nu eram pe aceeasi lungime de unda.
@@guess333asa este pt e munca si straduinta ta ,si totusi ,bunica ta area si ea, dreptate!!!!!....
pt.ca are putere si rugaciunea,si stou ce spun,pt.am observat asta si viata mea!!!!....
iar faptul ca Dumnezeu, mi-a ascultat rugaciunea,nu inseamna ca am avut vre-un merit,ci.... E MERITUL LUI ,DUN HARUL SI DARUL SAU!!!!...
dar pe pe langa acest mare lucru... E FFF.BINEVWNITA ,SI RUGACIUNEA!!!!!....
cea cu gand curat ,si credinta...
si pt.ca e poruncita nowadays,tot de Dumnezeu!!!!!....
Va multumesc pentru inca un episod exceptional, foarte bine documentat si editat, cu invitati la subiect.
Si eu tot timpul ma intrebam cum au parintii atata incredere in noi sa ne lase singuri,acum cand am devenit mama am realizat ca nu era incredere ci nevoie. 😢
Inconstienta. Eu imi aduc si aminte cum eu si o prietena am fost abordate cu bomboane de un barbat care vazand ca refuzam ne a alergat pe scari in sus in bloc sa ne prinda. Oare de ce? Pedofili nu existau? Inconstienta sa lasi copiii nesupravegheati afara si cate o jumatate de zi. Si ar mai fi multe de spus
In ziua de azi nu mai poti sa iti lasi singuri pt ca e mult mai periculos decat atunci.
@@L.Marilena-- si atunci era periculos. Credeti ca pedofilii si violatorii se gandeau la ceausescu? Asa prefera parintii care au acum 60 de ani sa gandeasca. Si cam cum vine asta: acum e mai periculos decat atunci. Atunci era periculos dar mai putin asa ca lasai copilul afara nesupravegheat ca poate nu o pateste? Eu am 2 prietene care au fost violate cand aveau in jur de 15 ani. Ce parere aveti?
@@guess333erau destui nemernici, si atunci!!!!!....
numai ca nu se prea spunea dar asta nu inseamna ca infractiuni nu erau, pt. erau pline puscariile si atunci....
@@guess333 Mare adevăr ați spus.
Lumea crede că pentru că nu existau știrile de la ora 5 să se fie mediatizate, înseamnă că elemente de genul nu existau. Existau, dar auzeai așa, pe șușotite. Cea mai comună schemă era să zici la copii că e nebun: vezi fi atent la ăla că e nebun, nu te apropia și nu vorbi cu el. Părinții știau, autoritățile nu făceau nimic. Se plimbau liberi.
Blestemați sa fie in veci cei doi draci care mi-au marcat atât de mult viața!
Prima banana am văzut-o pe la vârsta de 20 de ani și nu mi-a plăcut pentru ca era verde și nu știam ca se mănâncă numai daca-i galbenă (coaptă).
Scocioram la ales cartofi în pământul înghețat și câmp deschis, de sus ne ploua cu apa înghețată în timpul practicii agricole, iar satanele locuiau în lux, caldura și imbuibare.
Sa-i ardă flăcările iadului !
Amin
Aceste chestiuni ne ajută, nu ne fac rău. Acum luam prin comparație și spuneam că este rău. Insa acele vremuri te fac mai puternic, mai responsabil și mai luptător.
@@tattoooff da, si mai obiectiv. Acum ne plangem de orice fleac, mai ales cei care nu au trait perioada aia ca adulti. Copiii nu-si mai amintesc...
Da,mai bine e acum cand ai de toate si stai si te uiti la ele.😉
@@danab4249 cel puțin pentru mine e muuuuuuult mai bine!
Problema este ca acest concept de 'parenting' inseamna in zilele noastre ca punem pe umerii copiilor sarcini disproportional de mari in comparatie cu varsta pe care o au. Le furam copilaria cum se mai zice. Dar desigur ca foarte multi dintre noi, generatia anilor '60 au trait in conditii mai modeste si desi au fost si ani frumosi cand am ajuns adolescenti si am vazut ca traim intr-o lume departe de a fi minunata totusi as indrazni sa spun ca a fost ' brain wash' cand singurul reper era dragostea neconditionata fata de presedintele poporului si cand, inca de mici de la pionierat la utecist si apoi la comunist am fost 'educati', 'comandati' intr-o limba de lemn cu reguli foarte sricte indiferent de situatia sociala. La nivel mental acest lucru a lasat urme in gandirea fiecaruia care a rezistat epocii de trista amintire si inca si acum observ ca mentalitatile de atunci isi mai fac simtite prezenta in remarcile nostalgice ale unora. Anihilarea libertataii de exprimare, reducerea ta ca si individ la 0 prin orice mijloace ( ' se dadea mereu ceva) in schimb nu face decat sa fii fost un sclav al sistemului. Cu toate criticile de rigoare imi afirm parerea si inca mai tin minte ca 'presedintele iubit' a trecut de la clasele primare la titluri de academician iar vestita Codoi a reusit prin munca altora delatfel furata sa progreseze in studiile universitare ea, care reusise cu brio sa treaca doar clasele primare!
Medeea, ce frumusete fara varsta!
"SUBCRIU SI CITEZ" Și am uitat, ceea ce este firesc pentru că aș putea vorbi zile întregi despre ce copilărie frumoasă și plină de viață am avut!
Ne luau încă din prima clasă la diferite activități extrașcolare, sportive sau culturale, trebuia să citim foarte mult pentru a face rezumate cerute la școală, așa că eram mult mai sănătoși și mai bine dezvoltați din punct de vedere intelectual decât generațiile de după "revoluție".
Existau competiții sportive sau culturale specifice copiilor, învățam să ne dezvoltăm și să gândim cu capul nostru.
Acum copiii, cu mici excepții, sunt anemici sau foarte grași, leneși, nu cunosc mai nimic, nu mai fac un sport, dacă îi lași singuri la câteva stații de casă se rătăcesc, nu pot gândi singuri, nu pot face diferența dintre bine și rău!
Ați vrut să arătați ce rău era pe timpul lui Ceaușescu, dar de fapt concluziile de final spun contrariul!
Am fost copil de muncitor care a reușit să se ridice prin propriile forțe datorită educației primite în "epoca de aur", un așa numit "decrețel" și sunt mândră de realizările mele și de educația mea primită în acei ani !
Am fost făcută pionier în ultima grupă deoarece deși învățam foarte bine eram mai băiețoi, deci probleme de comportament ce nu erau compatibile cu cravata roșie, iar UTC-cistå nu am fost făcută niciodată, tot din aceleași motive, deci automat nici membru de partid nu am fost, așa că nu pot fi învinuită de nostalgie comunistă!
De altfel nimeni din familia mea nu a fost membru de partid, de aceea noi nu am avut parte de "atenții deosebite" ca cei din reportaj care în mod sigur au avut parte de "specialități", dar n-aș putea niciodată spune că am dus-o rău pentru că m-ar bate Dumnezeu și pentru că am învățat în copilărie să-mi asum și faptele bune, dar și pe cele rele.
Mi-aș dori ca și strănepoții mei să poată trăi în acele vremuri în care erai în deplină siguranță să stai singur acasă sau pe stradă, să te joci până la ore târzii fără să îți fie frică de faptul că cineva sau ceva te poate răni, fără să-ți fie frică să te joci în zăpadă ore întregi , fără să-ți fie frică de o răceală sau de o gripă, fără multe frici, așa cum trăiesc acum bieții copii!
Li se induc zilnic stări de frică, stări ce le slăbește spiritul și organismul.
Nu există aproape nimic pozitiv la știri, nu mai există emisiuni și activități specifice copiilor, la școli nu se mai învață nimic bun, de calitate, în schimb li se induc idei imorale și comportamente obscure, li se implementează ideea că a învăța este ceva rău, comunist...
Da, pot spune cu mâna pe inimă că noi am avut o copilărie și o adolescență de nota zece cu felicitări!
In momentul in care spuneti ca era mai bine si va doriti ca nepotii sa traiasca si ei acele perioade, se cheama nostalgie comunista. Si ca sunteti comunist. Va aduceti de fapt aminte de tinerete si posibilitati, va asigur eu ca sunt mult mai multi cei care au suferit, decat cei care au dus o bine! Doamne ajuta sa nu mai traiasca nimeni ce au trait parintii si bunicii mei, ca a fost jale!
Da... si pe noi ne umpleau de "activitati educative" la inceput de an scolar, timp de vreo luna jumate, pana se termina recolta pe camp.
In fiecare dimineata ne incarcau ca pe vite in remorci descoperite si ne duceau la cules sau sortat cartofi cu norma. De sus ploua apa amestecata cu zapada, la amiaza iti mancai pranzul cu degetele inghetate si pline de noroi, nu aveai unde te adaposti si stateai asa sub cerul liber toata ziua, facand concurenta deportatilor de la Auschwitz. Nu puteai trage chiulul ca era norma si daca nu o faceai in timp util, nu se pleca acasa. Cei care terminau primii ii ajutau pe cei ramsi in urma ca sa se termine calvarul si sa putem pleca acasa....in aceleasi remorci descoperite, tolaniti pe jos, rupti de frig si de oboseala apoi ne descarcau in curtea scolii, dupa care ne duceam acasa, departe, pe jos....si maine iar si iar si iar.....pana si la clasele 1 - 4 ne-au dus o data la taiat porumb pe camp, ne-au zis sa venim cu secera de acasa. Un coleg a vrut sa-mi smulga secera din mana si m-a taiat. Distractia asta a durat ani si ani de-a randul, ca tot pomenea cineva pe-aici de ce activitati minunate aveam parte pe atunci.
Mi-am amintit si de serbarile de 1 mai si de osanalele aduse periodic celor 2 criminali, eram imbracati numai in costum de pionier desi afara iesea abur din gura, dar trebuia sa aratam perfect pentru satane si cu paltonul pe tine era naspa la vedere.
Ar mai fi multe de spus....
Arde-i-ar flacarile iadului in vecii vecilor!
As adauga ca de fapt in comentariile ' cu cheia de gat' este vorba de 'parentificatie' si nu 'parenting'. Sunt două tipuri distincte de parentificare : parentificarea instrumentală și parentificarea emoțională. Parentificarea instrumentală presupune îndeplinirea sarcinilor fizice ale familiei de către copil, cum ar fi îngrijirea unei rude bolnave, plata facturilor sau acordarea de asistență fraților mai mici, care ar fi în mod normal oferită de un părinte. Parentificarea emoțională apare atunci când un copil sau un adolescent trebuie să-și asume rolul de confident sau de mediator pentru (sau între) părinți sau membri ai familiei.'Parentingul' este grija pe care parintii o acorda copiilor.
Am crescut in anii '70 si'80, si nu pot spune ca nu am avut o copilarie si o adolescenta fericita, in ciuda lipsurilor din anii'8o. Pentru ca nu au fost numai anumite lipsuri materiale, ci era si multa educatie, comunicare, joaca in comun, activitati scolare si extrascolare. Despre asta nu se vorbeste. Aceste documentare sunt facute numai din anumite informatii, ignorand altele si distorsioneaza mult realitatea. Au fost diferente intre anii'70. inceputul anilor'80 si apoi sfarsitul anilor'80. Asta daca vrem sa fim cinstiti si sa invatam cu adevarat din trecut. Am fost si sunt cu adevrat impotriva comunismului, am fost pe strazi in '89 si in '90 pentru democratie, dar ce este acuma e o palma urata si grea pentru tot ce am luptat noi atunci. Acum si copii si tinerii sunt invatati sa se inchine doar Vestului si sa scuipe pe ce este acasa.
@k day, recomand multa lecitina!!! 🤦♂️
Oamenii echilibrati nu arunca, cum se spune in engleza, si bebelusul impreuna cu apa murdara in care i s-a facut baita, daca intelegeti ce vreau sa spun. Insa, chiar daca exista, in multe cazuri, "est-algie" (parere de rau dupa vremurile apuse ale Cortinei de Fier, instalata, de altfel, in mod artificial de marile puteri, dupa al doilea razboi mondial), e cinstit si corect sa incercam sa fim obiectivi. Orice forma de dictatura e o insulta adusa umanitatii, deci, oricat am farda-o, tot asta e: dictatura... Ce a fost bun e de apreciat si preluat, insa, in profunzimea si intregul sau, sistemul comunist e o aberatie.
Fericiți cei săraci cu duhul. Exact în acea perioadă am copilărit și mi-am trăit adolescența ,oribilă copilărie,oribilă adolescență. Lumea nu era mai educată ci comunistă, care își creștea proprii fii în teroare, cu lipsuri ,cu educație limitată și multe subiecte tabu. Ne jucam pentru că nu aveam alternativă, dealtfel eram limitați intelectual.Astăzi copiilor noștri le respectăm personalitatea, îi susținem,sunt mult mai capabili și mai puternici ca noi. Nimeni nu se închină la nimeni ,doar putorile confundă munca cu sclavia. Hoția era caracteristica fiecărui român în acea perioadă și pentru unii este și astăzi. Este falsă impresia că eram mai educați, cum totul era fals,economie, realizări, industrie,până și oamenii erau falși și unii au rămas așa.
E foarte adevarat
Mintii
Ca copil mi-au lipsit
- ciocolata
- desene animate
- salam de Sibiu
- guma de mestecat (Turbo era tare si oricum a disparut)
M-a enervat
- profesoara de romana
- a trebuit sa-i cant lui C ore intregi nemancat la televiziune
Mi-au placut
- halvaua plina de ulei
- mentosanele
- frisca naturala cu apa la fund (cat s-a mai gasit)
- tortul de inghetata (apoi a disparut si acesta)
- deschiderea la Racheta Alba (desi era frustrant ca nu era nici o racheta)
Raportez ca am mancat trei portocale si doua banane
😡
Niște monștri au fost.
Fața lor!!!
Acuma toate astea și multe altele ce ți-au lipsit cumpărăți-le online câte un cărucior din Kaufland plin cu vârf din fiecare lucru și băieții să ți le ducă acasă.
Ai grijă de tine, iar comuniști să meargă cu toți la NAIBA!!!
susţin Raportul!!
Salamul de Sibiu nu este bun pentru copii,ciocolata nu lipsea,toți făceam rost,iar desenele le înlocuiam cu povești și povestiri,una mai mișto ca alta.
@@georgianadobre9310 Ciocolata nu lipsea ? Unde locuiai si ce faceau parintii tai ? Statea bunica lipita de telefonul de la casa de comenzi a securitati ? Abia daca am mancat de cateva ori chestia aia cu imitatie de cacao si cu bete de chibrit arse inauntru.
Cacofonie la inceput
Eu sunt nascut in 85',corectia mi se facea cu furtunul de la masina de spalat (Albalux) 😂 dar i-mi iubesc parintii si-i respect si acum am un baiat de 14 ani pe care niciodata nu l-am batut dar totusi incerc sa-i dau o educatie pt.ca in vremurile de acum pericolele sunt mult mai mari. Geamul spart de odinioara este acum sering unui copil care se drogheaza....teava cu,cornete s-a transformat in cutite in buzunarele unor mucosi de 12.....13 ani......nu trebuie sa regretam vremurile de atunci,nu facem evolutie prin involutie.....doar ca trebuie sa ne adaptam.....atat !
Va rog, faceti partea a doua, si invitati-l pe Paul Olteanu. Sunt foarte curioasa ce are de spus despre aceste comportamente.
Nu a trăit în comunism prea mult!!!! Nu are ce comenta
@@ioanaminescu1230 argumentul tău e invalid. Silogistic vorbind, dacă un istoric nu a trăit perioada pe care dorește sa o relateze, nu o poate relata. Paul este după părerea mea total calificat sa comenteze despre efectele traumelor si neglijentei emoționale din comunism asupra oamenilor. Îmi pare rău pentru tine Ioana, dacă ai apucat perioada aia. Nu e vina ta dacă ai trăit ceva nedrept. Toate bune!
Ce anume il califica ?
Urate vremuri au fost. Situatia e mult infrumusetata in aceasta prezentare...
Parenting un neologism preluat de noi după "anii 90 sau chiar mai încolo și când colo ce crezi că am învățat eu care am făcut doar franceză și rusă în școală,e vorba de creșterea copiilor și educația copiilor în raport cu părinții și metodele lor de a educa!S-a zis la un moment-dat că noi am fost și din păcate încă suntem educați pe sistemul servilității, a răbdării, a unui sistem al îndurării!Educația copiilor are un rol esențial însă trebuie făcută o distincție clară între respect în general și expunerea unor opinii proprii chiar dacă sunt contradictorii. În alte state copii sunt învățați de mici să respecte oamenii mai în vârstă însă l-i se insuflă în minte că sunt cei mai buni, sunt mândrii de poporul lor și de trecutul lor, de înaintașii lor. Binențeles că noi am fost la rascrucea marilor imperii și cu regimuri politice impuse de alții, lucru care se vede clar în mentalitatea românilor.Există puști, în ziua de azi care te înjură, te iau la mișto, te iau în râs chiar dacă tu ești un om mai în vârstă!S-au schimbat valorile în societate dar lipsește respect,moralitate, meritocrație în România!În comunism nu ai avut de ales dar acum ai de unde să alegi dar s-a ales prost!Despre iubirea pentru copiii poți să o arăți dar nu obsesiv dar faptele vorbesc mai mult decât vorbele!Unele vorbe pot rănii uneori mai mult decât palmele!
excelent!
Am luat bătaie, cu cureaua, cu nuiaua și cu palma. Nu mi se vorbea urat, nu se tipa în casa dar eram câteodată obraznica și primeam câte una de la străbunicul meu. Și la școală am primit bătaie. Acolo eram foarte cuminte dar...
Absolut socant, pentru cine nu a trăit comunismul și s a născut după 1989 e foarte greu de imaginat cum părinții și bunicii noștri au fost crescuți
AMIN STRAMOSI BUNI OAMENI
Nu a fost usor deloc dar ca copil tin minte ca aveam de toate necesitatile posibile si mergeam cu parintii mei in fiecare weekend in drumetii si vacante!!! Mi-ar placea sa dau la fel educatia la baiatul meu de 21 de ani
Am fost si eu lasata singura cam tot timpul 2-3 ore intre orele 13:00-14-15:00 la varsta fragede cand se facea schimb de munca ca mama pleca schimbul doi si asteptam bunica sa vina din schimbul unu!!! Era inainte de cresa la 3 ani cum era atunci, dupa cresa am fost atat de independenta incat la 4 ani mergeam singura la gradinita cu program prelungit la 4 ani cu perna subrat la 5am dimineata devreme si in mijlocul iernii ce era atunci!!! Era frumos si inca de milioane de ori m-as duce asa sa traiesc acele clipe de copilarie!!! / As da orice pentru acele trairi acum la 41 de ani
Am crescut la tară, la casă, tata se ocupa, nu mi a lipsit....zic, dar imi era frică de intuneric, cu o baterie pătrată și un beculet cu două fire mi a construit o veioză.....am crescut in vecini, la bunica, la oamenii din sat, imi era frică fără tata, incă trăiesc, cu frică amintindumi, și acum fără tata care era stalpul mi e frică din nou....era tata....și sunt bătrană....el era puternic😢
O emisiune educativă,mai mult pentru părinți.Succes.
Copiii pe care îi vedeți acum sunt produsul educatiei date de generația dvs, dna. Betea! Eu n-am avut mulți profesori de vârsta mamei, ci majoritatea de vârsta dvs, care şi-au vărsat frustrările de noi, neputințele şi neajunsurile lor. Când ajungi la vârsta la care poți reflecta asupra tinereții, ar fi mult mai fain să te uiți mai mult la tine şi mai puțin la ceilalți pentru a putea scoate nişte frânturi de înțelepciune la suprafață.
Emisiunea ar fi fost mult mai faină dacă s-ar fi terminat cu 15 minute mai devreme.
@@ioncv5295 pentru ce mai trebuie să merg la psiholog?
@@bodringamariusdaniel4918 Ai si tu dreptate, La Multi Ani si numai bine ! Sa avem un viitor mai luminos (no sarcasm) !! 🎄🎄🥂🥂🥃
@@bodringamariusdaniel4918 nu toți profii au fost incompetenți, pe atunci. Am avut și profi care ne-au inspirat! În facultate, în schimb, am avut unul care arunca cu creioane prin clasă; tuna și fulgera: Dumitru Dorobăț! Îl țin minte și acum din anii '85! (DAR acesta a fost unicat👎🤦🏻♀️) Chiar și în generală și în liceu am avut profi buni. Îi ținem minte-n general și pe cei care erau deosebiți precum și pe cei ce ne-au făcut probleme. De ex eu am luat singura mea nuia la palmă - in cl a 6 a - de la cea mai frumoasă profesoară-suplinitoare, de engleză, în prima săpt. EVER de engl. pt că am pronunțat _westerday_ în loc de _yesterday_ ... Și-acum îi văd ochii albaștrii, silueta firavă și părul negru-de-abanos. Pe de altă parte prof.de lb română și directorul scolii (Dl Dăscălescu) mi-a descoperit - în acei anii - un mic talent literar, pe care nici eu nu-l observasem... Acea inițială observație, probabil, m-a ajutat să dezvolt o dragoste de carte și să termin (cu brio) o facultate de filologie, in chiar limbile eng și rom.! Nici eu n-aș fi crezut...
De aceea, noi oamenii nu ar trebui să subestimăm puterea cuvântului față de semenii noștrii, în familie, în grup, în societate... să învățăm să inspirăm pe alții, înspre bine!!🤩😇🤩
@@bodringamariusdaniel4918
Îmi pare rău de experiența d-voastră...🤔
Ați fost cam ghinionist dacă majoritatea profesorilor nu si-au făcut meseria cu pasiune... [Sau poate eu am fost mai norocoasă (?)!] Dar îmi închipui că viața e destul de grea când cei ce trebuie să te protejeze și să te inspire nu se descurcă așa cum ar trebui!
Copiii de acum sunt produsul generaţiei părinţilor d-nei Belea, copii crescuţi la ţară şi transplantaţi într-o lume în care nu ştiau să trăiască.
De aceea toți oamenii sînt nefericiți pentru că nu au primit iubire , apreciere , respect, înțelegere, acceptare. Asta se vrea !!!!
Depinde ce intelgi prin fericire iar ce se spune ca copii erau la bunici la 20 km iar acum copii cu bunici iar parintii la 1500 km in strainatate asa ca nu mai mincati placinte.
@@ivanire3826 Ce răspuns de mediocru dați. Habar nu aveți cum cum funcționează acest sistem și de ce. Iubirea trebuie să nu existe. Formarea în școli, acasă și grădinițe are rolul de îndoctrinare. Citiți Rudolf Steiner și veți înțelege.
Noi sîntem produsul acestui Sistem mafiot.
Fericit înseamnă să fii împlinit, să devii un om care nu mai poate fi afectat de nimic, indiferent ce se întâmplă. Să ai controlul asupra ta, să știi să te abții in toate situațiile, să acționezi corect în fiecare situație. Asta nu se învață in Sistemul mafiot.
@@ivanire3826erau si cazuri din aste,pt. si atunci,erau destui care nu au fost pretuiti in societate sau chiar in familii!!!!....
stiu ce spun ,pt.ca sunt oarecum patit...
vasilicazeiher8470, are dreptate!!!!!....
De ce oare nu sunt disponibile subtitrarile nici la aceste video-uri, nici la Cel mai iubit dintre pamanteni? Am multi prieteni carora as vrea sa le dau link-urile, dar nu stiu romana...E pacat!
Este mai bine acum ca merg peste hotare si nu i vezi cu lunile sau😢 ani
Au fost niste vremuri ffff grele pt parintii nostri ..tin minte si astazi ratiile de alimente din 1986 din Galati :per pers :1.5 kg carne vita,1,5 carne porc,10 oua,1l ulei 1kg faina ,1kg malai,jumatate pachet de unt ,o franzela pe zi,1l lapte daar mama mea lucra la Depozitul PECO si avea acces la toate cele de mai susVorba lui Matei versetul 6 in sens opus ...pe atunci stia mana stanga ce face mana dreapta...
Cred ca exagerati. Părinții mei studenți fiind atunci erau împotriva societății de atunci, însă azi au ajuns la concluzia că atunci a fost mult mai bine, o societate mult mai sigura. Părinții mei au terminat o facultate, altii un liceu, o profesională și după studii aveau posibilitatea de a munci în domeniul pregătirii lor, ce era rau in asta? Azi multi termina o facultate si sunt nevoiți fie să slugareasca prin Occident, fie să muncească pe job -uri sub pregătirea lor, ajungând la plafonare. Ai mei spun că nu și trăit o copilărie chiar asa nasoală cum povestiți voi care luati ca reper doar ultimii ani ai lui Ceausescu când a fost problema plății datoriilor țării noastre, lucru care acum daca ne gandim era un bine pt țară, dar și sabotajul securității care satisfacea atunci alte interese si la ordinul căreia produsele erau blocate în depozite, curentul si căldură se opreau pe perioade mai lungi decat ceruse Ceausescu, pt ca scopul era eliminarea lui de pe scena politică, lucru care s-a și întâmplat. Eu m-am născut în 1986, am crescut la bunici la țară, pana la 7 ani când am intrat la scoala, la 400 de km de orașul unde ei au fost repartizați ca profesori si ii vedeam doar în vacanțe și cu toate astea marturisesc ca nu am simtit niciodată lipsa lor desi ii iubeam si ii iubesc enorm si ca am avut o copilărie absolut superba alături de bunicii mei. Nici ai mei si nici eu nu am dus lipsa de nimic atunci, scoala era scoala, părinții mei cu scoala de atunci sunt ca niște enciclopedii vii. Sincer mi se pare foarte tristă copilăria copiilor de acum. Poate nu existau atunci atatea dulciuri su jucării, dar ne bucurăm mult mai mult de o turta dulce, de o jucărie de lemn, însă erau mult mai sănătoase decât rafturile pline de dulciuri pline de otrăvuri de azi. Multi se vaită ca mâncau portocale doar de Crăciun, și eu am prins puțin din acestea perioada, însă mâncăm de fapt atunci fructe si legume naturale, când era sezonul lor, acum ce folos ca avem portocale în fiecare zi din an, dar sunt tratate cu tot felul de otrăvuri ca să le conserve. Nu mâncau atunci portocale toata ziua bună ziua, dar aveam fructele noastre autohtone și îmi aduc aminte ca fără îngrășăminte sintetice, ierbicide etc. erau grădinile și livezile pline cu de toate .
Diferenta intre IERI si AZI o facem noi. Care sunt prioritatile noastre, ce ne este noua important ? Un servici sigur, dar imbecil ( "timpul trece, leafa merge, noi cu drag muncim"), sau libertatea spiritului si chiar cea fizica, de a calatori, a cunoaste si "altceva" , de a te informa, de a vedea, de ati imbogati cunostiintele si cultura generala, libertatea de a trece de la viata "de turma" la individualitate. OMUL ALEGE !
Am crescut in anii 80 dar copilaria mea era frumoasa
Dar daca nu invatam copii cum am crescut noi copii ajung in sistem si nu e ok
Toți oamenii sint adormiți pentru ca așa am fost formați.
❤
Societatea romaneasca de azi sufera in integralitatea ei de o trauma continua si pe care cu greu incercam sa nu o transmitem copiiilor nostri. Lipsa de atentie, bataile, scandalurile de acasa i au afectat foarte mult pe cei care au acum intre 30 si 50 de ani. De aici ruptura intre parinti si copii. Nu trebuia sa citesti daca e bine sa bati copilul sau nu. Era nevoie doar de un minim bun simt nativ, dar de unde.
Da hai mă lași ca in Anglia unii copii te bat ei pe tine și nu poți să faci nimic ca tu abuzezi cică, unii copii au nevoie de bătaie să știe de respect
@@yiman7370 te las
Dar parinti nostri au fost umiliti😢
La grădinită, venea mamaia dimineată, mă ajuta să mă imbrac și plecam singură, veneam, stiam unde era cheia și mă băgam in plapumă pană veneau părintii, cumintică, instruită, mamaia lucra și ea.....fără televizor, aveam un radio pe baterii, așa așteptam. Așa am crescut ca niște soldati, Avem și acum, responsabili....după noi, nu știu...
Multă odă partidului iubit, pe care mulți au acceptat-o necondiționat... Ne merităm soarta, chiar și după lovitura de stat !!!
Nu trebuie sa judecam aspru pe nimeni. Fecare la locul lui pe atunci nu era cosntient pe deplin de ce i se intampla. Trecerea brusca de la dictatura la democratie a fost desigur un salt urias pe care populatia RO nu a putut sa il faca in conditii bune. Asa au ' apucat' si atunci si in prezent daca nu mai au acele repere, bune, rele se simt dezarmati, poate neglijati de societate. Fiecare om isi poate exprima opinia ceeace pe vremea lui Ceausescu era considerata o mare greseala si ajungeai la parnaie!
@@62artemis nici acum nu e altfel!! cu excepţia că nu faci pârnaie, dar primeşti mesaje de hărţuire şi eşti terorizat!!
@@62artemis, nimeni nu judecă pe nimeni, ci doar este o simplă observație, iar singurul Judecător este doar Bunul Dumnezeu...!
@@62artemis lasa ca lumea ar fi putut sa comenteze mai mult fara sa pateasca nimic, dar frica se intretinea si prin legende
Aoleo, păi pe mine mama m-a bătut zilnic până prin clasa a V-a sau a VI-a, cam așa. După aceea mai rar și a încetat de abia când am intrat la liceu. Cel mai mult mă durea când mă bătea în fața altora și odată am vrut să mă sinucid.
Buna ziua ! am crescut la casa de copii din Buftea in anul 1974 -1975 imi caut mama ! stiu ca lucra la accea casa de copii , eu ai spuneam Mama Nety! suntem in 2024 am 55 de ani nu stiu nimic de ia o caut si nu o gasesc! va rog sa ma ajutati .. va multumesc !! Ion Tocila!!
"mulțumim pentru condițiile deosebite in care ne creștem copiii" 😅🤣🤣🤣🤣 da...super condiții în comunism..superb! 🙈
AA da...și "grija părintească a lui Ceaușescu" 😒😒
Copii mici ce sunt in video ar fi bine sa se vadă acuma
Sunt întru totul de acord cu ceea ce d-na Melania Medeleanu a concluzionat pe final. Din nefericire, această nostalgie, acest amestec de emoții ne determina sa ne amintim doar acele episoade frumoase din viața / copilăria noastră și să așternem uitarea peste tot ceea ce a fost urât și gri în perioada aceea îngrozitoare. Sper ca acest gen de emisiuni să aibă efectul unui duș rece și să ne trezească din nostalgiile trecutului, astfel încât istoria să nu se mai repete vreodată, iar amorțeala/somnul nostru să nu nască monștrii.
Intervin cu o modificare în privința numelui doamnei Medeea Marinescu și nu Melania Medeleanu...
Daca macar o data in viata mea as intalni un barbat care aprecieaza munca si familia imediat ma-si intoarce in tara dar nu peste Ardeal ca peste nu e viata, am casa in ardeal si am crescut acolo stiu ce zic. Locuiesc momentan si muncesc in Londra am facut o multi ani si stiu ce vb
Dna Pasti vobeste de faptul ca oamenii nu puteau compara cu ce este in alte parti. Ba , comparam si ni se parea ca totul e roz la americani (asa parea din filmele lor). Problema este ca azi, in ciuda posibilitatilor de a se documenta si compara, parintii nu stiu sa faca diferenta dintre bine si rau, pentru ca nu au nicio teama de Dummnezeu. Am ascultat unele persoane experte in educatia copiilor cat de grozavi sunt impotriva metodelor traditionale de educatie, dar ele au o viata duplicitara (de ex, ea traia in concubinaj cu seful, care era insurat cu doi copii, ha, ha ha! Dar amandoi mari experti in cresterea moderna a copiilor). Asa ca si expertii trebuie cercetati , ei si sfaturile lor.
Bătaia e cel mai rău lucru pt un copil! Dacă nu știi să îți apropii copilul și să obții ce dorești de la el înseamnă că mai ai de muncă...cu tine însăți/însuți în materie de comunicare!
Ce legătură are _expertiza_ lor cu situația de concubinaj!!??
Dzeu nu rezolvă totul. Cum vă explicați că în democrație, de când s-a dat drumul bisericilor și lăcașurilor de cult și practicării libere a religiilor plus că se învață și în școli, deci cum explicați că e mai multă destrăbălare decât înainte - în comunism!
Ce înseamnă "metode tradiționale"?
@@remusb Opusul metodelor woke. Metodele traditionale sunt metodele de educatie care se aplica de ex. in Japonia si in Romania de mii si mii de ani, practic de cand e lumea asta. Parintii cand nu reuseau sa convinga cu vorba buna un copil pus pe rele sa inceteze cu prosteala, aplicau planul b (b insemnand bataie). Si se rezolva imediat problema, ca prin farmec, metoda traditionala fiind eficienta si sustenabila. Mai ales ca imbunatatea si memoria copilului neastamparat.
Si crescuti de BUNICI ca sa vezi
Pe vremea aia era o vorba! Bataia este rupta din rai. Parintii,invatatorii, profesorii te bateau. Daca parai profesorul ca te-a batut, mai luai o tura pentru ca i-ai dat profesorului motiv sa te bata.
Si asta e o solutie buna?
@@aim6628 Nu! Dar nici in asa hal incat sa lasi copii de capul lor. Tu ca profesor nu ai ce sa le faci, iar parintii nu au timp sa le spuna esti the best, intre doua taste de pe telefonul mobil. Vezi!? Americanii le spun copiilor be the best, de exemplu.
Erau părinți și părinți . Unii își băteau copii pt că și ei primiseră bătaie . Alții nu pt că nici ei avuseseră parte de ea .
Sunt curios daca exista printre comentatori și mămici dive, cu 10 clase, cu unghii cu gel, gene, tatuaj pe clavicula, respectiv biemve din 2005😆
'sa intri in viitorime'... ce expresii...
Medeea Marinescu este superba si mi-a transmis mult mai bine mesajul ei. M-a cam deranjat faptul ca dintre toate posibilitatile ati ales o mama care a fost sotie de militian si pe Lavinia Betea, dar ultimele minute din acest episod i-au mai crescut valoarea.
Da, sa nu cumva sa zici "Te iubesc" copilului tau. De neconceput. :/
doamne fereste, si daca a fost sotie de militian, care era minusul? femeia oricum divortase si isi crescuse copilul singura, dar chiar si altfel sa fi fost, care dzeu era minusul ca femeia se maritase cu un militian? si cu L.Betea ce mai era in neregula? asta e un documentar, prezinta bucatele de realitate, nu ce vrea fiecare sa creada ca a fost realitatea, sau ce este dezirabil sa aflam. Si in realitatea aia au fost si militieni, si profesori, si studenti ca L.B. si tot asa si tot asa.
@@sweetycamy de-asta cei ca tine nu ar trebui sa aibă acces la internet ...
@@sweetycamy Si auzi ca oamenii care au o copilarie fericita nu reusesc lucruri. Nu ii vin in minte nume. Dar daca iei SP500 la rand nu gasesti nume de CEO, vezi Zuckerberg, Musk si restul, care sa nu fi provenit din mediu bun. Bravo celor care se zbat dupa copilarii nefericite sa realizeze lucruri in viata, dar sa nu o luam pe aratura..
@@sweetycamy nu a spus femeia sa nu i se spuna copilului " te iubesc" , ci sa nu se repete obsesiv fraza. Eu incerc sa nu ii repet fetitei mele de 100 de ori pe zi , te iubesc, cu toate acestea deja la 3 ani stie ca daca face o tampenie vine cu " mama te iubesc" si face o fata " dragalasa/manipulatoare" de instant vezi ca nici nu prea isi da seama de semnificatia cuvantului. In momentul ala nu simt bucurie, apreciez cand imi spune din senin te iubesc.
1:19 A ceda capriciilor copiilor in '65 probabil insemna sa le dai de mancare mai mult de o data pe zi.
1969 . Acești copii acum au 60 de ani
Da,parentingul era cu bătaia,jigniri continue, umilințe.Totul ,,spre binele tău 😂".
Poeziile astea invatate pe de rost, recitate de copii , au ajutat Bine la indoctrinarea creierului…
Adevăruri din prezent. 🗽 IEȘIȚI LA VOT ! PSD,PNL GROPARII ROMÂNIEI.
Iar AUR e partidul de reciclat FSNişti
Eu zic că trebuia să puneți "parenting" între ghilimele nu epoca de aur.
Ar fi trebuit sa va vedeti de treaba!Uitati va in jurul vostru ,azi!
Corect!Cate milioane de copii sunt abandonați astăzi la bunici?
@@elenatimofte778 și mamele traficate prin toată Europa,dar despre asta nu discuta mizeriile,e un subiect TABU.,ce mai e tabu in ziua de azi? Mi-e greața sa urmăresc pana la capăt.
era oranduire,,era foarte bine
Si cei ce aveau copiii cu autism ce faceau ,ce se intampla cu ei ?
44:27
Doamne ce bine spus! Am invatat sa ne inchinam Vestului, e adevarat. Apreciez America si cred ca avem multe de invatat de la ei. Totusi, uitati va la cum petrec ei, la bucuria lor. Pare goala, parca ii lipseste ceva.. asta pentru ca in bucuria romanilor, in bucuria moldovenilor si rusilor, in petrecerea noastra, se gaseste tristete. Fara temelia tristetii petrecerea, bucuria, umorul, sunt fragile, instabile.. nu mi as da pentru nimic tara, cu toate problemele si neajunsurile ei. Pentru ca avem ceva ce americanii si alte tari care n au trait cu tristetea si cu neajunsurile nu au.
Si usor, se tinde spre o schimbare a lucrurilor. Dar amintiti va oameni buni! Se pierde profunzimea tarii!
Eu m intreb cum am supraviețuit unii dintre noi...Pe mine de la 2 ani si 2 luni pana la 3 ani cand m -au primit la cresa ,ma lasau singura in casa;de dimineață pana la 4 cand se termina tura de munca...Apoi de la 5 ani cu cheia de gat mergeam la grădiniță.
😊
😓😓
Ma indoiesc sincer, ca te au lasat acasa singur/a. Ma indoiesc si ca ti ai putea aminti ceva de la 2 ani. Foarte tare. Nu ti aduci aminte probabil, cu cine ai fost lasat/a dar daca e adevarat, printr o culmea culmilor, inseamna ca au fost neglijenti. Se numeste abuz. Dar repet, ma indoiesc ca este adevarat
Eu mi-am crescut copiii în aceasta epocă și am trecut și eu prin "experiența"lăsatului copiilor singuri în casa la vârste fragede.Asa este când trebuie să te duci la muncă și nu ai cu cine să îi lași.Norocul meu că au fost cuminți și treaba asta nu a durat mult,am găsit o soluție până la urmă.Am trăit și eu în epoca de Aur dar am avut noroc cu bunicii.Imi dau seama ce au pătimit cei care nu au avut cu cine să își lase copiii.
Si pe noi ne lasau singuri acasa, inchisi intr o camera pentru a nu da foc casei, 2 ore intre schimbul de tura al parintilor...cheia la gat de la 4 ani la gradinita treceam strazile singuri...ingerii pazitori aveau treaba nu gluma in anii 80 😀 acu sunt in holiday
Vremurile grele creaza oameni puternici si vremurile usoare creaza oameni slabi…Adevarul e undeva la mijloc.
asa e, iar oamenii slabi creaaza vremuri grele ...
Eu as spune mai degraba ca oamenii rai, nu slabi, creeaza vremuri rele...
Asa e. Alea erau vremuri usoare, iti dadea Partidul "servici", n-aveai nici o grija, aveai viitorul de mizerie asigurat.
Iar oamenii slabi creează vremurile grele... aşa se termină zicala
@@lucianene7741 Da, acum e mai bine, alergi din job in job sa-ti platesti birurile si ratele umflate catre bancherii care-ti iau casa daca te imbolnavesti si nu mai tii ritmul alergarii spre 'no future" in UE, (uniunea sovietica europeana) intr-o noua era a ratiunii, digitalizarii, resetarii, injectarii, bla, bla, bla, etc. spre o lume "mai buna". Banii tai munciti zboara din ce in ce mai multi in buzunarele lor hamesite si obraznice. Bucurestiul de astazi n-are apa calda, dar are mai multi sobolani ca in comunism. Sobolani cu accent francez. Bine ca "ceasca" a permis sa se construiasca metroul sa se deplaseze sobolanii spre job-uri. Viitorul a devenit for ever de mizerie dupa 89. Viitorul Romaniei esuate, fara resurse umane, fara perspective de dezvoltare. In minunata lume de dupa, astazi se moare masiv de "moarte subita" la numai 19 ani in noua normalitate nenormala de azi. Lumea e fericita, nu ca (limbaj de lemn capitalist) "in regimul de trista amintire" in care se manca salam cu soia, BIO.
😢😢😢😪😪❤️🇷🇴🇷🇴🇷🇴
Mai mult adevar aici: th-cam.com/video/GxLlEN5Dd2s/w-d-xo.html
"Făi", "mâncători de...", "cu cracii în sus", "frustrată", "toantă"! Superb, ce să zic? Comentarii perfecte pentru un episod despre educație.
La școala bineînțeles copii recitau poezii cu partidul , dar numai cei talentați și care doreau .
Ati stricat tot episodul la final cu atatia mancatori de … se vede trauma pe care au trait-o in modul in care vorbesc si nici macar nu isi dau seama.
Mi-e greu sa ascult interviurile oamenilor. Nu imi vine sa cred ce le iese pe gura. Cine le a scria discursurile alea?
Eu m am nascut in 1980 si mentalitatea mea in clasa a 1 a era ca am 3 tati. Dumnezeu, ceausescu si tata biologic era cel mai mic dintre toti
Doamna Lavinia Betea se pare ca suspina dupa “bataia e rupta din rai “ si “copilul trebuie pupat doar in somn”.
Nu toti vrem sa fim genii, vrem sa fim fericiti!🫶🏼
ASASINII ROSII
Dureaza cam mult sa posteze comentariul meu. Ciudat!
No pe atunci nu era nimic la televizor, de asta Rumenistani se înmulțeau, deoarece Cizmarul cu 4 clase avea nevoie de muncitori calificați :=))
Își mai amintește cineva de creșele săptămânale? Concediul de maternitate era de 120 zile. Copiii care nu aveau norocul să aibă bunici, erau duși la creșe săptămânale. Erau duși luni dimineața, și erau scoși sâmbăta după amiază. Nu erau rare cazurile când, copiii nu-și mai recunoșteau mamele când mergeau să-i ia, și plângeau și le respingeau. Își poate cineva închipui ce era în sufletul acelor mame?!?! 😭
In sufletul acelor mame??? Dar in sufletul copiilor? Cum sa-ti abandonezi copilul timp de 6 zile printre straini? Doamne pazeste!
Acum copii nu-si recunosc mamele fiindcă ii cresc străinii, ele fiind " femei de afaceri sau prea preocupate". Acum copii se droghează în scoli, se bat, fac sex, nu au nici o regula de disciplina, își înjură părinții, bunicii, au tendințe de a-și schimba sexul, de a adera la partener de același sex. Cu toții mâncăm chimicale, ne este chimizata apa, aerul, jumătate din tara sclăvesc printre străini , familii dezbinate, copii sinucisi, femei abuzate, bătrâni batjocoriți, popor înfometat, nu exista etica, empatie, tara distrusa, taxe mari puse pe bunurile tarii luate de străini și noi, dormim și vedem " democrație " care nu a existat niciodată. Ne raportam la niște nonvalori lipsite de morală însă nu vedem. Va fi și mai rău însă noi, tot nu vedem. Copii nostrii au ajuns sclavi datori pe următoarele 500 de ani dar noi ovationam asa zisa democrație. Bine ați venit în lumea globalistilor care ne vor lua tot. Va plângeți de viață etica cu reguli de atunci, trăiți viata asta goala plina de mizerii de acum.
Am trait o viata de cacat, nu am avut absolut nimic bun
COREEA DE NORD!! PT PARTIN ŞI CIZMAR!!
Asa e, bravo
In cele mai groave scoli din Marea Britanie, de ex Eton, s-a practicat bataia pana in 1984. Interesant este ca de acolo au iesti multi prim-ministri si minsitrii ai Marii Britanii, multe personalitati din societatea lor si se pare ca au reusit in viata. Nu sunt adepta bataii in scaoal, dar ce interesant ca la ei s-a apracticat in cea mai buna scoala. Si azi in scolile particulare sunt multe rigori . In schimb, in scolile publice e foarte, foarte lejer, de aceea au si iesit multi huligani.
Au iesit ministri si prim- ministri pentru ca scoala e privata si copii care ajung acolo sunt putred de bogati 🤣🤣nu pentru ca au fost batuti si implicit traumatizati..
nu au iesit de acolo multi prim-ministri pentru ca scoala ii batea, ci pentru ca e eton care scoate si azi viitori prim-ministri pentru ca acolo merg cei care sunt crescuti sa fie prim-ministri. scoala aia nu e pentru britanicul de rand, e pentru o anumita clasa sociala, si pentru cei din casa regala.