Lectia de istorie 27 - Regimul comunist din România 1
ฝัง
- เผยแพร่เมื่อ 6 ก.ย. 2024
- Vă rugăm să dați like și share. Vă mulțumim.
Facebook: / oradeistorieofficial
Google+: plus.google.co...
REGIMUL COMUNIST ÎN ROMÂNIA
Știați că...industria constructoare de mașini a crescut de 23 ori în perioada 1938-1989?
1. Economia.
- Începând cu anul 1948, România, ca și alte state din estul Europei, a trecut la un nou model de organizare a economiei, cel stalinist. Sub influența URSS s-a trecut la un plan rapid de măsuri legislative și politice pentru sovietizarea economiei țării. În iunie 1948 a fost adoptată Legea pentru naționalizarea întreprinderilor private (bancare, industriale, de asigurări etc.), cu excepția desigur a celor comune sovieto-românești care se vor înființa ulterior.
- Scopul era distrugerea proprietății private și orientarea economiei spre o centralizare absolută și industrializare forțată. Toate aceste decizii au fost coordonate de către Comitetul de Stat al Planificării, care a implementat modelul sovietic de plan cincinal, primul fiind între 1951-1955.
a) Industria.
- S-a trecut la mecanizarea, automatizarea și electrificarea industriei românești. În domeniu s-au investit sume considerabile, construindu-se baza infrastructurii prin electrificarea țării și alte proiecte similare. Industrializarea s-a realizat cu costuri uriașe, extensiv și nu a atins parametrii propuși.
- Totuși, realizările au fost considerabile și putem afirma că România a încetat să fie o țară agrară, devenind una industrial-agrară. S-au dezvoltat siderurgia, industria alimentară și au apărut noi ramuri industriale creându-se numeroase locuri de muncă. Un accent deosebit a apărut pentru industria petrochimică. Per total, producția industrială a crescut de 44 de ori între anii 1950 și 1989.
b) Agricultura.
- Intenția regimului comunist a fost desființarea propietății private și intrarea pământului sub controlul statului prin diferite mijloace legislative, economice sau chiar represive. În domeniul agriculturii, s-au înființat GAC (Gospodării Agricole Colective) la care participau țăranii cu pământul propriu în întovorășire. Pământul statului a fost folosit pentru crearea GAS-urilor (Gospodării Agricole de Stat), cu angajați salariați.
- Colectivizarea a început în 1949 și a întâmpinat rezistența țăranilor, mulți fiind arestați sau chiar deportați. Procesul s-a încheiat în 1962 când aproximativ 68% din pămândul arabil era colectivizat. Satul tradițional a fost modificat radical, atât material prin apariția mașinilor agricole, a autobuzelor, drumurilor, electificării etc., dar și la nivelul mentalității.
- Munca la CAP era slab plătită și de aceea majoritatea tinerilor au migrat către orașe, unde salariul în fabrici era mult mai mare. Interesul muncitorilor la CAP era restrâns și de aceea productivitatea era limitată. De regulă CAP-urile strângeau datorii imense către stat, care era obligat să le șteargă regulat.
c) Concluzii.
- Industrializarea și colectivizarea au fost pietrele de temelie ale politicii comuniste. Ele au dus la transfomarea radicală a țării. România a început să producă bunuri noi precum mașini, utilaje industriale și petroliere, tractoare și aparate electrice. Ponderea la venitul național a industriei a crescut de la 12% la aproape 40% în perioada comunistă.
2. Politica.
- Elementul fundamental care trebuie înțeles în ceea ce privește România postbelică era dominația sovietică. Ea a impus modele de organizare economică și socială, dar și politică în toate țările aflate în sfera de influență a URSS. Structura politică în România era reprezentată de PMR, care a luat naștere ărin fuziunea PCR cu PSD în 1948.
- Secretar general a fost ales Gheorghe Gheorghiu-Dej. Prima constituție a Republicii Populare Române a fost promulgată în 1948. Se afirma că puterea emană de la popor și aparține popor, aici înțelegându-se clasa socială a proletariatului condus de partid.
- Organul suprem al țării devenea Marea Adunare Națională, care avea atribuții legislative. Ea era condusă de un Prezidiu cu 19 membri, condus inițial de C.I. Parhon. Guvernul se numea Consiliul de Miniștri, condus de Petru Groza. Exista și o instituție foarte importantă - Consiliul Economic Superior care coordona activitățile ministerelor importante.
- Este evident că toate aceste instituții erau formate din membrii PMR, care devenea astfel singura forță politică. A urmat o nouă constituție în 1952, tot după model stalinisti. Țara era împărțită în regiuni și raioane, după model sovietic.
- În interiorul partidului au apărut dispute între gruparea națională condusă de Dej și cea “moscovită”, care a pierdut lupta. Victime au căzut Ana Pauker, Vasile Luca și alții. Tot atunci a fost eliminat și Lucrețiu Pătrășcanu.
foarte tare videoul!
Care sunteți de la Stimata Doamnă Profesoară de Istorie Ionela Macarie?
Eu sunt stimate groot
Si eu
Lol
Și eu
Bine realizata aceasta lectie de istorie. O singura remarca ...nu isi are locul folosirea termenului de "ïndustrializare fortzata"...care induce ideea ca ar fi fost ceva rau abuziv ca ne-am grabit sa iesim din starea de inapoiere .
Da... Cam asta am facut.
"inapoiere". A fost o industrializare fortata fara nicio logica economica. Fabricile trebuie construite ce cate cetatenii privati pentru a prospera companiile lor si angajatii lor. In socialism au fost ridicate fabrici fara niciun sens cu pierdere uriasa care i-a tinut in saracie pe oameni
@@postmodpen1169 ..esti tembel..Exploatarea burgheziei in industrie a fost lichidata. Industrializarea a scos din saracie acea tzaranime care era la 1947 vai dea...fabricile si uzinele au asigurat DREPTUL LA MUNCA shomaj zero stabilitate sociala si produsele necesare functionarii tuturor domeniilor vietii Poporului.
@@VestitorulPrimaverii Ai dreptate!Adevarat tembel.
@@postmodpen1169 Da, nu mai uită-te cât de mult profită angajații din lumea a treia de astfel de fabrici ridicate de cetățeni privați :)))