Fii binecuvîntată de Domnul Isus, scumpă surioară Ela! M-ai uimit cu virtutea pe care ți-a dat-o Dumnezeu, că, sincer, un asemenea dar nu au decît extrem de puține suflete pe lumea asta! Îmi face o plăcere deosebită să te ascult recitînd poeziile Domnului! Dacă dorești, poți urmări și canalul meu de youtube, la adresa: liviucanada - și celălalt canal la adresa: liviucanada.ca. Domnul să-ți mîntuie sufletul tău și tot neamul tău din lumea asta! Ion (Liviu) Lupița - Canada - 30-IV-2020. Slăvit să fie Domnul!
La cina cea de Paşte, în camera de sus, înconjurat de-apostoli, S-a aşezat Isus. Se revărsa din sfeşnic o galbenă lumină pe azimile calde, pe mielul... fără vină... Era plăcut prilejul. Şi toate pregătite. Dar, vai, uitase gazda o slugă a trimite, un rob sau o copila, ca, dup-a vremii lege, cureaua de pe glezne pe rând să le-o dezlege, să le aline talpa de colbul de pe drum. Şi-acum cei doisprezece, sfielnic oarecum, se întrebau în cuget: Cum vor şedea la rugă? Sau cine îşi va pune ştergarul cel de slugă? O, iată-i cum se-ncruntă, privind cu tulburare când vasele cu apă, când praful pe picioare. Şi Duhul îi întreabă, cu şoapta Lui uşoară: - N-ai vrea să-ţi pui tu, Petre, ştergarul astă seară? - Chiar eu?... Nu şade bine. Eu doar sunt mai bătrân. - Dar tu? Tu cel mai tânăr? - Eu stau lângă Stăpân... - Dar tu? întreabă Duhul acuma pe Andrei. - Chiar eu?... Sunt cel din urmă la Domnul între ei? - Dar tu ce ţii doar punga? - Eu am făcut de-ajuns. Am cumpărat merinde. Şi mielul l-am străpuns... - Tu, Toma, nu vrei oare să fii tu cel ce spală? - Sunt trist. Se luptă-n mine o umbră de-ndoială... - Dar tu, Matei? Tu, Filip? Dar tu, Tadeu? Dar tu...? Şi-n fiecare cuget răspunsul a fost: Nu. Atunci, lăsându-Şi brâul şi haina-ntr-un ungher, S-a ridicat Stăpânul cel coborât din cer Şi-nfăşurând ştergarul, S-a aplecat uşor să-Şi spele ucenicii, ca rob al tuturor. De-atunci pe apa vremii, atâţia ani s-au dus. Şi-acum - a câta oară? - Se-aşază iar Isus să-ntrebe, tot prin Duhul, pe cei ce-L înconjoară: - N-ai vrea să-ţi pui tu, Gheorghe, ştergarul astă seară?... Tu, soră Mărioară? Tu, Radu? Tu, Mihai?... Frumos va fi odată acolo sus în Rai! Dar azi sunt mii de-amaruri. Necazul greu se curmă. Nu vrei, în lumea asta, să fii tu cel din urmă? E bun un vas de cinste, dar trebuie şi-un ciob! Nu vrei să fii tu, frate, al fraţilor tăi rob? Sunt răni neîngrijite, sunt mucuri ce se sting, batiste-n care lacrimi în taină se preling, sunt văduve bolnave, bătrâni fără putere, sunt oameni singuratici, lipsiţi de mângâiere, sunt prunci rămaşi acasă, cu-o mamă în spital, bolnavi care aşteaptă-un salvator semnal. Se cere osteneală şi jertfă uneori. Şi nopţi de priveghere şi iarăşi muncă-n zori. Nu mânuind Cuvântul, când harul nu ţi-e dat, cât mătura şi acul şi rufa de spălat, cât cratiţa, toporul şi roata la fântână. ciocanu-n tabla casei şi-n gard la vreo bătrână. Să stai de veghe noaptea la câte-un căpătâi, să-ntorci cu greu bolnavul, să rabzi şi să mângâi; să-l scoţi apoi la soare şi să-i alini amarul. ... Nu vrei cu Mine, frate, să-ţi înfăşori ştergarul? - Chiar eu?... Nu şade bine. Eu doar sunt mai bătrân. - Chiar eu?... Eu sunt prea tânăr. Eu stau lângă Stăpân... - Chiar eu?... Eu nu am vreme. Eu am făcut de-ajuns. - Chiar eu? - Chiar eu? Se-aude acelaşi trist răspuns. Şi-atunci, lăsând să-I cadă cununa Lui şi haina, iubirii fără margini trăindu-i iarăşi taina, încet - a câta oară? - Se-apleacă iar Isus şi, plin de-atâtea gânduri, ştergarul iar Şi-a pus. Şi-aşa cum o mlădiţă se-apleacă lângă trunchi, Stăpânul omenirii Se-apleacă în genunchi. La jugul fără slavă Isus iar Se-njugă, El, Împăratul Vieţii, din nou e rob şi slugă. Veniţi, leproşi ai lumii, murdari de-ai ei ţărână! Isus vă spală iarăşi cu propria Sa mână! Veniţi, voi ce-n păcate nădejdea vi se frânge! Isus vă spală astăzi cu propriul Său sânge!... * Voi, fraţi, goniţi mândria, visările şi somnul! Luaţi cu drag ştergarul alăturea de Domnul! Şi nu uitaţi: pe cale, orice lucrare-i bună; dar cine ia ştergarul, acela ia cunună!
Bi binecuvântată surioară dragă Domnul Isus Hristos creatorul universului care ne-a dat pace dragoste și iubire să vă binecuvânteze o Duminică frumoasă surioară dragă
Poetul este :Costache Ioanid, a făcut parte din Biserica Luterană, născut în Bucovina de Nord (actuală In Ucraina) și a murit în SUA. Numai bine vă doresc.
Nu ti-e rusine sa nu iti vezi de treaba ta,stii ca atunci cand indrepti degetul spre cineva,alte 4iti sunt indreptate spre tine,invata sa scrii corect mai intai,apoi te poti exprima!
Sora mea,foarte adevarata e poezia,dar nu te da cu rimel,banderola,inaintea Domnului trebuie sa fii cu capul acopetit si fara gene facute,te rog sa nu te superi,dar ca sa fie primita poezia si sa se intoarca alti la Domnul,trebuie sa fii tu pe primul loc exemplu.Asa ca ceea ce reciti,trebuie si fapte.Eu iti spun ,doar trebuie sa fim credinciosi,doar asa v'om putea castiga lupta.
![ลองสุ่มไอโฟน 990 โกงมั้ย? [ โกงมั้ยครับ ep.101 ] | DOM](http://i.ytimg.com/vi/bfsWe0j492k/mqdefault.jpg)
Fii binecuvîntată de Domnul Isus, scumpă surioară Ela! M-ai uimit cu virtutea pe care ți-a dat-o Dumnezeu, că, sincer, un asemenea dar nu au decît extrem de puține suflete pe lumea asta! Îmi face o plăcere deosebită să te ascult recitînd poeziile Domnului! Dacă dorești, poți urmări și canalul meu de youtube, la adresa: liviucanada - și celălalt canal la adresa: liviucanada.ca.
Domnul să-ți mîntuie sufletul tău și tot neamul tău din lumea asta!
Ion (Liviu) Lupița - Canada - 30-IV-2020.
Slăvit să fie Domnul!
Sungur Stapinu amu Sunt Mindri nusapliaca Sluga Domnul Sa Te Binicuvinteze Amin Sinjele Lui Isus Ne Spala Amin
Foarte frumoasa poezie, și putem învăța să fim umiliți și nu mindri
Minunată Poezia, Domnul Isus să te Binecuvinteze!
Domnul să te binecuvinteze
La cina cea de Paşte, în camera de sus,
înconjurat de-apostoli, S-a aşezat Isus.
Se revărsa din sfeşnic o galbenă lumină
pe azimile calde, pe mielul... fără vină...
Era plăcut prilejul. Şi toate pregătite.
Dar, vai, uitase gazda o slugă a trimite,
un rob sau o copila, ca, dup-a vremii lege,
cureaua de pe glezne pe rând să le-o dezlege,
să le aline talpa de colbul de pe drum.
Şi-acum cei doisprezece, sfielnic oarecum,
se întrebau în cuget: Cum vor şedea la rugă?
Sau cine îşi va pune ştergarul cel de slugă?
O, iată-i cum se-ncruntă, privind cu tulburare
când vasele cu apă, când praful pe picioare.
Şi Duhul îi întreabă, cu şoapta Lui uşoară:
- N-ai vrea să-ţi pui tu, Petre, ştergarul astă seară?
- Chiar eu?... Nu şade bine. Eu doar sunt mai bătrân.
- Dar tu? Tu cel mai tânăr? - Eu stau lângă Stăpân...
- Dar tu? întreabă Duhul acuma pe Andrei.
- Chiar eu?... Sunt cel din urmă la Domnul între ei?
- Dar tu ce ţii doar punga? - Eu am făcut de-ajuns.
Am cumpărat merinde. Şi mielul l-am străpuns...
- Tu, Toma, nu vrei oare să fii tu cel ce spală?
- Sunt trist. Se luptă-n mine o umbră de-ndoială...
- Dar tu, Matei? Tu, Filip? Dar tu, Tadeu? Dar tu...?
Şi-n fiecare cuget răspunsul a fost: Nu.
Atunci, lăsându-Şi brâul şi haina-ntr-un ungher,
S-a ridicat Stăpânul cel coborât din cer
Şi-nfăşurând ştergarul, S-a aplecat uşor
să-Şi spele ucenicii, ca rob al tuturor.
De-atunci pe apa vremii, atâţia ani s-au dus.
Şi-acum - a câta oară? - Se-aşază iar Isus
să-ntrebe, tot prin Duhul, pe cei ce-L înconjoară:
- N-ai vrea să-ţi pui tu, Gheorghe, ştergarul astă seară?...
Tu, soră Mărioară? Tu, Radu? Tu, Mihai?...
Frumos va fi odată acolo sus în Rai!
Dar azi sunt mii de-amaruri. Necazul greu se curmă.
Nu vrei, în lumea asta, să fii tu cel din urmă?
E bun un vas de cinste, dar trebuie şi-un ciob!
Nu vrei să fii tu, frate, al fraţilor tăi rob?
Sunt răni neîngrijite, sunt mucuri ce se sting,
batiste-n care lacrimi în taină se preling,
sunt văduve bolnave, bătrâni fără putere,
sunt oameni singuratici, lipsiţi de mângâiere,
sunt prunci rămaşi acasă, cu-o mamă în spital,
bolnavi care aşteaptă-un salvator semnal.
Se cere osteneală şi jertfă uneori.
Şi nopţi de priveghere şi iarăşi muncă-n zori.
Nu mânuind Cuvântul, când harul nu ţi-e dat,
cât mătura şi acul şi rufa de spălat,
cât cratiţa, toporul şi roata la fântână.
ciocanu-n tabla casei şi-n gard la vreo bătrână.
Să stai de veghe noaptea la câte-un căpătâi,
să-ntorci cu greu bolnavul, să rabzi şi să mângâi;
să-l scoţi apoi la soare şi să-i alini amarul.
... Nu vrei cu Mine, frate, să-ţi înfăşori ştergarul?
- Chiar eu?... Nu şade bine. Eu doar sunt mai bătrân.
- Chiar eu?... Eu sunt prea tânăr. Eu stau lângă Stăpân...
- Chiar eu?... Eu nu am vreme. Eu am făcut de-ajuns.
- Chiar eu? - Chiar eu? Se-aude acelaşi trist răspuns.
Şi-atunci, lăsând să-I cadă cununa Lui şi haina,
iubirii fără margini trăindu-i iarăşi taina,
încet - a câta oară? - Se-apleacă iar Isus
şi, plin de-atâtea gânduri, ştergarul iar Şi-a pus.
Şi-aşa cum o mlădiţă se-apleacă lângă trunchi,
Stăpânul omenirii Se-apleacă în genunchi.
La jugul fără slavă Isus iar Se-njugă,
El, Împăratul Vieţii, din nou e rob şi slugă.
Veniţi, leproşi ai lumii, murdari de-ai ei ţărână!
Isus vă spală iarăşi cu propria Sa mână!
Veniţi, voi ce-n păcate nădejdea vi se frânge!
Isus vă spală astăzi cu propriul Său sânge!...
*
Voi, fraţi, goniţi mândria, visările şi somnul!
Luaţi cu drag ştergarul alăturea de Domnul!
Şi nu uitaţi: pe cale, orice lucrare-i bună;
dar cine ia ştergarul, acela ia cunună!
Bi binecuvântată surioară dragă Domnul Isus Hristos creatorul universului care ne-a dat pace dragoste și iubire să vă binecuvânteze o Duminică frumoasă surioară dragă
Domnu să te răsplătească surioară ferari. Spania
poezia Buena so soar frumosa
🙏🌹🙏🌷💐💝
Asta se numește ștergarul. Poetul e ortodox. Nu schimbați titlul poeziei.
Poetul este :Costache Ioanid, a făcut parte din Biserica Luterană, născut în Bucovina de Nord (actuală In Ucraina) și a murit în SUA.
Numai bine vă doresc.
Nu ție rușine să vii in fața lui Dumnezeu boita și cu inel mai ceva ca cei din lume. Domnul să te lumineze!
Nu ti-e rusine sa nu iti vezi de treaba ta,stii ca atunci cand indrepti degetul spre cineva,alte 4iti sunt indreptate spre tine,invata sa scrii corect mai intai,apoi te poti exprima!
Sora mea,foarte adevarata e poezia,dar nu te da cu rimel,banderola,inaintea Domnului trebuie sa fii cu capul acopetit si fara gene facute,te rog sa nu te superi,dar ca sa fie primita poezia si sa se intoarca alti la Domnul,trebuie sa fii tu pe primul loc exemplu.Asa ca ceea ce reciti,trebuie si fapte.Eu iti spun ,doar trebuie sa fim credinciosi,doar asa v'om putea castiga lupta.
Amin!!!!
Fii atenta la cuvintele din poezie sora....vreau sa te intreb cite persoane ai intors la credinta tu????
Când judeci inima ta este atât de departe de adevăr
Grabnici mai suntem in a judeca!
@@marianavarrolaza2666 pace ce faci frumoasă o seară bună