După mine...una din cele mai reușite ediții ale ”Cafenelei filosofice”. N-am cuvinte pentru Felicitări adresate tuturor participanților - desigur, organizatorilor!!!
Nu știu ce anume v-a fascinat dar oricât de drăguți am vrea să fim din întreaga discuție nu reiese, practic, nimic din ce a fost sau a făcut diavolul în istorie. Nici măcar nu și -au propus să explice de ce au ales acest titlu, cu atât mai puțin să demonstreze că diavolul chiar există și că se îndeletnicește cu astfel de blestemății. Probabil s-a dorit a fi o exprimare simbolică, cine știe...
Un alt mod sa ne gândim despre acest subiect ar fi: cel ce vânează de demoni fară realize devine la randul său, un demon. Bazat pe un citat al lui Nietzsche: "Cel care se luptă cu monştrii, să ia aminte, să nu devină el însuşi un monstru." Si un citat al lui Michel de Montaigne "Încercând să se facă îngeri, oamenii se transformă în fiare". Când o convingere fie laică sau religioasă iși asuma lupta impotriva unui așa zis "rău absolut", vor susține cu absolută convingere că trebuie făcute anumite lucruri indiferent cât de extreme și teribile pot deveni ele dar justificate ca fiind un rău necesar în cruciada acestora. Ei se consideră pe ei însași ca fiind luptatori unei cauze nobile și prin urmare orice fapta aducatoare de suferită și distrugere este justificată, chiar laudată. Comunisti il vedeau pe capitalisti ca sursa tuturor relelor și suferintelor oamenilor de rând, prin urmare trebuie aboliă acesta clasă. Na*isti vedeau in evrei cei ce paraziteaza poporul german si aflandu-se în spatele unei teribile conspirati mondiale, prin urmare considerau necesar orice lucru de facut de la pierderea drepturilor până la a fi uciși. Revoluționari francezi credeau cei ce se opun cauzei sunt tradatori si o amenintare față de națiune și prin urmare trebuie eliminați. Ori inchiziția, considerau pe eretici care nu se intorc la credinta dreapta ca fiind niste "ciumati" care contamina comunitatea cu convingeriile acestora, prin urmare trebuie să fie o epurare în binele celor mulți. Sau in general războaiele religioase între catolici și protestanți care au marcat Europa, fiecare crezându-se ca apară adevărata credință. Poate sursa acestui fel de gandire provine din convingerea unei confruntari eterne între bine și rău pe care diverse credințe și filozofii de-a lungul istoriei au asumat-o.
@@MrCipopacinovrea sa epateze, ne da "citate" din Nietzsche 🤣🤣🤣dar e vai de mama lui... un agramat, fara logica in frazare, fara cunostinte minime gramaticale. "Citatele" alea sunt inventate.... Un amarat.
Mi se pare o ignoranță de neiertat să spui că "răul există dar nu se știe de unde vine". Atunci pentru ce mai există pe lumea asta filosofia dacă nu poate răspunde la o întrebare atât de serioasă? Doar ca să aibă cu ce se îndeletnici niște oameni cărora le face plăcere să-i impresioneze pe cei mai puțin isteți decât ei cu tot felul de savantlâcuri?
După mine...una din cele mai reușite ediții ale ”Cafenelei filosofice”. N-am cuvinte pentru Felicitări adresate tuturor participanților - desigur, organizatorilor!!!
Mai bine ca n-ai cuvinte... ai scris destul fara sa spui nimic interesant😂😂😂
Nu știu ce anume v-a fascinat dar oricât de drăguți am vrea să fim din întreaga discuție nu reiese, practic, nimic din ce a fost sau a făcut diavolul în istorie. Nici măcar nu și -au propus să explice de ce au ales acest titlu, cu atât mai puțin să demonstreze că diavolul chiar există și că se îndeletnicește cu astfel de blestemății. Probabil s-a dorit a fi o exprimare simbolică, cine știe...
@@Cristi-nb3dz 👍😁
Am ascultat cu mare placere oameni frumoshy... multzumesk👍
Ce plăcere și onoare sa asculți asemenea discuții!
La mulți ani domnului Cornea!🙂
Interesant 😊
❤❤❤❤❤
Un alt mod sa ne gândim despre acest subiect ar fi: cel ce vânează de demoni fară realize devine la randul său, un demon. Bazat pe un citat al lui Nietzsche: "Cel care se luptă cu monştrii, să ia aminte, să nu devină el însuşi un monstru." Si un citat al lui Michel de Montaigne "Încercând să se facă îngeri, oamenii se transformă în fiare".
Când o convingere fie laică sau religioasă iși asuma lupta impotriva unui așa zis "rău absolut", vor susține cu absolută convingere că trebuie făcute anumite lucruri indiferent cât de extreme și teribile pot deveni ele dar justificate ca fiind un rău necesar în cruciada acestora. Ei se consideră pe ei însași ca fiind luptatori unei cauze nobile și prin urmare orice fapta aducatoare de suferită și distrugere este justificată, chiar laudată.
Comunisti il vedeau pe capitalisti ca sursa tuturor relelor și suferintelor oamenilor de rând, prin urmare trebuie aboliă acesta clasă. Na*isti vedeau in evrei cei ce paraziteaza poporul german si aflandu-se în spatele unei teribile conspirati mondiale, prin urmare considerau necesar orice lucru de facut de la pierderea drepturilor până la a fi uciși. Revoluționari francezi credeau cei ce se opun cauzei sunt tradatori si o amenintare față de națiune și prin urmare trebuie eliminați. Ori inchiziția, considerau pe eretici care nu se intorc la credinta dreapta ca fiind niste "ciumati" care contamina comunitatea cu convingeriile acestora, prin urmare trebuie să fie o epurare în binele celor mulți. Sau in general războaiele religioase între catolici și protestanți care au marcat Europa, fiecare crezându-se ca apară adevărata credință.
Poate sursa acestui fel de gandire provine din convingerea unei confruntari eterne între bine și rău pe care diverse credințe și filozofii de-a lungul istoriei au asumat-o.
Frumos,dar aveți grija la ortografie.
@@MrCipopacinovrea sa epateze, ne da "citate" din Nietzsche 🤣🤣🤣dar e vai de mama lui... un agramat, fara logica in frazare, fara cunostinte minime gramaticale. "Citatele" alea sunt inventate.... Un amarat.
Omul este un animal.
Dar nu se întâmplă și asta acum cu democrația?? Nu alți decid în dreptul nostru ce este bibe sj ce este rău??
Mi se pare o ignoranță de neiertat să spui că "răul există dar nu se știe de unde vine". Atunci pentru ce mai există pe lumea asta filosofia dacă nu poate răspunde la o întrebare atât de serioasă? Doar ca să aibă cu ce se îndeletnici niște oameni cărora le face plăcere să-i impresioneze pe cei mai puțin isteți decât ei cu tot felul de savantlâcuri?