Mi-am dorit mai de mult să-l scoatem din locul, ungherul întunecos și să-l aducem la lumina, merita aprecieri înălțătoare L. Blaga, o personalitate de excepție scriitor, filozof, etc. ma impresionează sa va ascultam cu aceasta dedicație, sper sa aveți au auditoriu grozav, motivații excelente sa ascultam o serie de discuții fabuloase precum sunt creațiile sale, concepțiile filozofice, activitatea și viata sa, mulțumiri sincere , admirație și recunoștință, felicitări cordiale pentru selecția făcută, binecuvântări cerești tuturor cu o zi frumoasa de primăvară, luminoasa și pașnică. 🤩😍😘💐💪💪💪💪👏😇💞💯🤗
Am avut-o ca profesoară pe doamna Marta Petreu cu câțiva ani în urmă. Așteptam cu nerăbdare acele cursuri, erau întotdeauna fascinante. Ne-a adus o dată o carte cu însemnări făcute nu-mi mai amintesc dacă de Cioran sau de Noica, pe care o treceam toți prin mâini parcă vrăjiți. Vă mulțumesc că ați invitat-o. Există vreo șansă de a-l vedea și pe Ștefan Maftei într-un episod? Puteți adăuga opțiunea de Thanks pe canal?
Niciunul dintre moderatori nu pare sa fi citit serios cartea despre care e vorba. Este uimitor ca opinia lui M. Jones, despre asemanarea dintre ideile lui Blaga si Kuhn, sa nu fi fost cunoscuta dnei Petreu, autoarea unei carti despre Blaga, intrucat aceasta opinie a fost exprimata si de prof. Flonta. Pe de alta parte dna Petreu este foarte vehementa in privinta filosofilor romani, pe care se pare ca nu i citeste. Dna Petreu se ocupa cu istoriile filosofilor sau cu ideile lor? Imi imaginez cum citeste dsa carti de astrofizica, daca nu stapaneste bibliografia de baza referitoare la un filosof atat de local cum e Blaga... Interesante mi s au parut doar interventiile dnei Mares si ale lui Ciprian Alexandru.
Sper, rog, implor dacă s-ar mai putea asemenea discuții sa le continuați, e o personalitatea mult prea marcanta L. Blaga ca scriitor și filozof, dacă i se făcea dreptate, publicitate chiar putea inaugura, zidi o noua epoca în filozofie. Mulțumiri sincere, felicitări emoționante pentru evocarea remarcabila a acestui corifeu magnific, merita continuate discuțiile, ma înclin cu o reverență omagial pentru cadourile spirituale oferite, binecuvântări cerești cu admirație și recunoștință.
ce parere aveti despre initiativa indepartarii exegezelor Isabelei Vasiliu Scraba la nuvelistica eliadesca din toate wikipediile? Adaugatea la fisa lui Mircea Eliade a acestor interpretari poate fi considerata destructiva si cenzurata ca spam?
@@minodoraruschita9715 Ei sunt specialiștii, noi simpli ucenici, adoratori, asta nu ne-o pot lua... Ma doare ca cu avem traduceri, vreau,, Asa grăit-a Zarathustra ", am făcut o alta pasiune în dorul lui Eminescu , de Schopenhauer... Nu am găsit ceva, iluzoriu în lb. Germana, traduceri nu-s...
@@constantamariagrigore3234 Marele filosof L. Blaga (th-cam.com/video/LotuFOnJUKQ/w-d-xo.html) se referea la el însuși folosind pluralul. Sub această influiență si CENZURATA scriitoare ISABELA VASILIU-SCRABA a folosit pluralul, cum se poate auzi din link. Acum nu mai este la modă. A devenit simplu indiciu al lipsei de discernământ în formulări precum „noi, românii” sau „noi, ucenicii” .
@@minodoraruschita9715 Aprecieri nelimitate draga doamna pentru onoarea ce mi-ați făcut de a vorbi cu mine, mulțumiri cu respect pentru ca existați, poate spiritul d-voastră elevat va arunca o lumina cât de mica și asupra problemele care au devenit aproape obsesii...
Dragă Doamnă Petreu, înainte de nisus formativus și atitudinea sufletească sau cea axiologică, în Orizont și Stil Blaga pleacă de la timp și spațiu, care înseamnă mai mult decât două simple categorii stilistice... Categoria stilistică este concept fundamental în concepția despre cultură a lui Blaga, care într-adevăr se ”învârte” în jurul matricii stilistice. Ați evitat să intrați în cosmosul stilistic, ca să zic așa, ordinea matricei stilistice în toate, evident inclusiv antropologie, căci vorba lui Protagoras, Omul e măsura tuturor lucrurilor, a celor ce sunt, cum sunt, și a celor ce nu sunt, cum nu sunt.. Bineînțeles, nu putem vorbi de matricea stilistică înainte de categoriile stilistice, nici de acestea înainte de cenzura transcendentă, „limită” a tot ce este omenesc, limită adânc dezbătută în cunoașterea luciferică. Ar fi păcat să lăsăm tinerii să creadă în decesul filosofiei ca sistem! Când Blaga spunea pe ton de glumă, dar foarte serios și profund, că filosofia s-a întors acasă la ea, ca să zic așa (adică în Peninsula Balcanică,), nu cred că se gândea că ideea de sistem filosofic poate să moară, în orice caz nu fără a lăsa în urmă o „sămânță”, ca orice fruct. In Diferențialele divine găsim destule referințe biologice, iar Eonul dogmatic și Cunoașterea luciferică dovedesc o bună intuiție în ce privește relativitatea universală și mecanica cuantică, ba chiar deschidera către posibilul, prăpăstios, către primejdia unui nou dogmatism, (v. ultimul capitol din Eon) pe care abia scoțiano-elvețianul PAUL EMBERSON a ”pus-o în partitură”, dacă-mi admiteți licența, în DE LA JUNDI SHAPUR LA SILICON VALLEY, sau Omul și Mașina (sau cam așa ceva, carte publicată în română anii trecuți, la ed. Sens, ARAD). Capitolul XV din Cunoașterea luciferică pune marea problemă a VARIANTELOR TRANSCENDENȚEI ȘI TOPOGRAFIEI MISTERELOR, chestiune dezbătută cândva, cât de cât, pe vrmea lui Tudor Bugnariu și a lui Ion-Mihail Popescu (primul Dr în Filosofia lui Blaga (1973, București), dar abandonată și uitată de întreaga obște filosofică, decăzută la nivel folclor Saeculum, Luntrea lui Caron, etc... Vreme de peste o jumătate de secol nimeni n-a remarcat cele 26 de variante ale transcendenței, din prima ediție a Cunoașterii luciferice, respectiv primele două ale Trilogiei Cunoașterii în întregul ei De fapt nu erau 26 de variante ale transcendenței ci numai 25 - fiecare, bineînțeles, cu coordonatele ei matematice precise. Mulți cred că Filosofia e un fel de dat ochii peste cap și frâu liber inspirației.... Nici în poezie nu merge chiar așa, deșii poeții mai exagerează, în linie bahică, din lipsă de excitații poetice demne de acest nume (Stănescu, etc). Cele 25 de variante ale transcendenței mi se par de nedepășit, constatare făcută acum 50 de ani, discutată nu cu Blaga, eram prea tânără când a murit, ci cu Noica, și diverși păltinișeni, care au abandonat filosofia pentru afaceri, politică, viață mondenă... Pe vremea când Noica pregătea ratata lui Antologie filosofică Blaga (în germană, spaniolă, franceză) , între altele a încercat să găsească măcar o a 26-a, cam pe vremea când, Gabriel Liiceanu, în urma observației, din Paris, a unui controversat blagian uitat, a rectificat tacit în ultima ediție a Trilogiei Cunoașterii, coborând de la 26 de variante de transcendență la 25, fără să spună de ce. De ce anume? Pentru că cineva din Paris, un român cu schepsis, a scris nu știu unde despre cum se făcea filosofie pășunistă (parcă așa spunea), pe vremea lui Dej și Ceaușescu. Faptul că nimeni n-a observat că una din cele 26 de variante ale transcendenței se repetă de două ori, arăta cam cum se citește filosofie când ne facem doar că citim... Cei ce vor să-și pună ceasul la ora filosofică actuală, secolul XXI și următoarele, la ora tehnologiei morale cum zic unii (mașini „bune” ce nu funcționează dacă sunt conduse de oameni „răi”, după ce- se duc cu Blaga de mână până unde pot, trebuie să-l citească pe PAUL EMBERSON, de preferință în engleză, dar și în germană, franceză și chiar română. Cine caută găsește. Cel ce caută bine găsește mai mult decât caută. Cafeneaua filosofică, dacă vrea să știe și altele, trebuie să mă caute măcar pe mine (tittuus@gmail.com) cât oi mai fi prin această tristă Vale a plângerii, cum spunea prietenul lui Dumitru Furdui, Poetul PÂCĂ. .
La Blaga, orice problemă cu care ne-am confruntat vreodată este un „mister”. În general, problemele se rezolvă într-un sens sau altul, fără să ne dăm seama de semnificația sensului rezolvării. Cele 25 de variante al transcendenței sunt de fapt 25 de variante de ”mistere”, rezolvate însă, în una din cele 25 de variante de transcendență posibile, adică 25 de variante ale misterului, fie pe plus-cunoaștere, minus-cunoașteresau zero-cunoaștere. Doamna Petreu are dreptate când spune despre Cunoașterea luciferică ce spune - că este o excelentă critică sau filosofie a științei, mai exact a cunoașterii, căci nu e vorba numai de știință, ci și de teologie, de exemplu - căreia, în Voalul lui ISIS, Elena Blavatsky îi consacră un volum aparte. Nimănui nu i-a trecut prin cap să compare modul cum tratează ”misterele”, adică problemele de orice fel, teosoafa Blavatsky, care ar fi câștigat mult de l-ar fi putut citi pe Blaga, ce se năștea pe când ea murea. La Blavatsky însă, contrar lui Alexandrescu, ce spunea că ”minuni în vremea noastră nu văd a se mai face”, minunile curgeau ca apa pe Volga lui Ivan, cel cu regele peștilor, de a umplu Volga cu Vodcă vreme de 5 minute.... Cei ce nu l-au citit sau nu l-au înțeles pe Blaga, îl fac și l-au făcut adesea ”mistic”, fără să știe că aceasta este de fapt ceea ce unii numesc cunoaștere imediată, spre deosebire de cunoașterea banală, care este mediată - mediată de rațiune, dar și de altele, inclusiv de lipsa de ”chef”, adică de dispoziție afectivă, cazul celor de li se spune ”brânză bună în burduf de câine”.
Poezia "Noiembrie" e inchinata jertfei lui Corneliu Zelea Codreanu, eu asa stiu. M- as bucura pentru Blaga sa fi rezonat , la fel cu alte mari spirite, la emotia provocata acea uriasa tragedie prin care statul român instrainat s a despartit total de Neamul românesc.
Mare parte din filosofia lui Blaga s-a tradus în franceză încă de acum treizeci de ani, chiar ceva mai mult. Englezii, americanii nu citesc franceza sau alte limbi?
Dna Dana Jalobeanu cenzureaza comentariile celor care nu o aplauda pe M.P. autoare de poeme nerusinate care nu vb niciodata de gandirea vreunui filosof. Cenzurate sint pe toate wikipediile exegezele nuvelelor eliadesti propuse de Isabela Vasiliu Scraba. De la Dorly stiu cate probleme a avut cu cititea dosarului tatalui ei, de fiecare data mai subtirel..
Interesant. Amanunte despre ostracizarea lui Blaga. Si ceva despre unul dintre prietenii filosofului Alexandru Dragomir, th-cam.com/video/LezVOG6hIc4/w-d-xo.html
Blaga need to be known out of Romania. I read all his books in french. Some influent romanian must convince french editors and english editors to publish this completely original genius
Comentarii consistente din partea Martei Petreu, chiar daca are, si ea, pre-judecatile ei. Mai tinerii nostri colegi ar trebui sa zaboveasca mai mult in bolgiile gandirii romanesti si sa nu ignore exegeza de pana acum a scrierilor lui Blaga. In plus, unele teme sunt abordate oarecum naiv, bunaoara, alianta dintre literatura si filosofie sau ceea ce inseamna o scoala filosofica (singura intamplare de acest gen este a lui Nae Ionescu, caci ea are discipoli, care, cum bine observa MP, nu trebuie neaparat sa continue blagianizarea sau noicizarea, ci sa dezvolte, prin ruptura, o reflectie metafizica in-actuala - vezi cursa de fomula unu a filosofiei romanesti pe care s-ar putea sa o castige Alexandru Surdu). . Ma asteptam ca exegetul american sa invoce un aspect pe care cineva (Virgil Nemoianu) il sustine, si anume ca, in spatiul cultural american, sunt vreo cinci sau sase autori ale caror constructii de gandire seamana izbitor cu tesatura lui Blaga. Nu e infulenta, ci confluenta. Ar fi multe de spus, ma astept la asta si din partea Clarei Mares.
![“อ.เบียร์ คนตื่นธรรม” มาตามคำเรียกร้อง แหกศาสตร์ฮวงจุ้ย เตือนสติอย่างมงาย | แฉ 7 พ.ย. 67 [1/3]](http://i.ytimg.com/vi/5fc4S3xBNfc/mqdefault.jpg)
Mi-am dorit mai de mult să-l scoatem din locul, ungherul întunecos și să-l aducem la lumina, merita aprecieri înălțătoare L. Blaga, o personalitate de excepție scriitor, filozof, etc. ma impresionează sa va ascultam cu aceasta dedicație, sper sa aveți au auditoriu grozav, motivații excelente sa ascultam o serie de discuții fabuloase precum sunt creațiile sale, concepțiile filozofice, activitatea și viata sa, mulțumiri sincere , admirație și recunoștință, felicitări cordiale pentru selecția făcută, binecuvântări cerești tuturor cu o zi frumoasa de primăvară, luminoasa și pașnică. 🤩😍😘💐💪💪💪💪👏😇💞💯🤗
Vă mulțumim pentru cuvintele frumoase.
Am avut-o ca profesoară pe doamna Marta Petreu cu câțiva ani în urmă. Așteptam cu nerăbdare acele cursuri, erau întotdeauna fascinante. Ne-a adus o dată o carte cu însemnări făcute nu-mi mai amintesc dacă de Cioran sau de Noica, pe care o treceam toți prin mâini parcă vrăjiți. Vă mulțumesc că ați invitat-o.
Există vreo șansă de a-l vedea și pe Ștefan Maftei într-un episod?
Puteți adăuga opțiunea de Thanks pe canal?
Admirabilă dna Petreu...
”Visând, întrezărim prin doruri -
latente-n pulberi aurii -
păduri ce ar putea să fie
şi niciodată nu vor fi.”
O analiză sublimă ,Luana Stroe!
Exceptionala dna Marta.
Niciunul dintre moderatori nu pare sa fi citit serios cartea despre care e vorba. Este uimitor ca opinia lui M. Jones, despre asemanarea dintre ideile lui Blaga si Kuhn, sa nu fi fost cunoscuta dnei Petreu, autoarea unei carti despre Blaga, intrucat aceasta opinie a fost exprimata si de prof. Flonta. Pe de alta parte dna Petreu este foarte vehementa in privinta filosofilor romani, pe care se pare ca nu i citeste. Dna Petreu se ocupa cu istoriile filosofilor sau cu ideile lor? Imi imaginez cum citeste dsa carti de astrofizica, daca nu stapaneste bibliografia de baza referitoare la un filosof atat de local cum e Blaga... Interesante mi s au parut doar interventiile dnei Mares si ale lui Ciprian Alexandru.
Sper, rog, implor dacă s-ar mai putea asemenea discuții sa le continuați, e o personalitatea mult prea marcanta L. Blaga ca scriitor și filozof, dacă i se făcea dreptate, publicitate chiar putea inaugura, zidi o noua epoca în filozofie. Mulțumiri sincere, felicitări emoționante pentru evocarea remarcabila a acestui corifeu magnific, merita continuate discuțiile, ma înclin cu o reverență omagial pentru cadourile spirituale oferite, binecuvântări cerești cu admirație și recunoștință.
Vă mulțumim mult pentru aprecieri. Vom mai face discuții despre Blaga.
ce parere aveti despre initiativa indepartarii exegezelor Isabelei Vasiliu Scraba la nuvelistica eliadesca din toate wikipediile? Adaugatea la fisa lui Mircea Eliade a acestor interpretari poate fi considerata destructiva si cenzurata ca spam?
@@minodoraruschita9715 Ei sunt specialiștii, noi simpli ucenici, adoratori, asta nu ne-o pot lua... Ma doare ca cu avem traduceri, vreau,, Asa grăit-a Zarathustra ", am făcut o alta pasiune în dorul lui Eminescu , de Schopenhauer... Nu am găsit ceva, iluzoriu în lb. Germana, traduceri nu-s...
@@constantamariagrigore3234 Marele filosof L. Blaga (th-cam.com/video/LotuFOnJUKQ/w-d-xo.html) se referea la el însuși folosind pluralul. Sub această influiență si CENZURATA scriitoare ISABELA VASILIU-SCRABA a folosit pluralul, cum se poate auzi din link. Acum nu mai este la modă. A devenit simplu indiciu al lipsei de discernământ în formulări precum „noi, românii” sau „noi, ucenicii” .
@@minodoraruschita9715 Aprecieri nelimitate draga doamna pentru onoarea ce mi-ați făcut de a vorbi cu mine, mulțumiri cu respect pentru ca existați, poate spiritul d-voastră elevat va arunca o lumina cât de mica și asupra problemele care au devenit aproape obsesii...
Dragă Doamnă Petreu, înainte de nisus formativus și atitudinea sufletească sau cea axiologică, în Orizont și Stil Blaga pleacă de la timp și spațiu, care înseamnă mai mult decât două simple categorii stilistice... Categoria stilistică este concept fundamental în concepția despre cultură a lui Blaga, care într-adevăr se ”învârte” în jurul matricii stilistice. Ați evitat să intrați în cosmosul stilistic, ca să zic așa, ordinea matricei stilistice în toate, evident inclusiv antropologie, căci vorba lui Protagoras, Omul e măsura tuturor lucrurilor, a celor ce sunt, cum sunt, și a celor ce nu sunt, cum nu sunt.. Bineînțeles, nu putem vorbi de matricea stilistică înainte de categoriile stilistice, nici de acestea înainte de cenzura transcendentă, „limită” a tot ce este omenesc, limită adânc dezbătută în cunoașterea luciferică. Ar fi păcat să lăsăm tinerii să creadă în decesul filosofiei ca sistem! Când Blaga spunea pe ton de glumă, dar foarte serios și profund, că filosofia s-a întors acasă la ea, ca să zic așa (adică în Peninsula Balcanică,), nu cred că se gândea că ideea de sistem filosofic poate să moară, în orice caz nu fără a lăsa în urmă o „sămânță”, ca orice fruct. In Diferențialele divine găsim destule referințe biologice, iar Eonul dogmatic și Cunoașterea luciferică dovedesc o bună intuiție în ce privește relativitatea universală și mecanica cuantică, ba chiar deschidera către posibilul, prăpăstios, către primejdia unui nou dogmatism, (v. ultimul capitol din Eon) pe care abia scoțiano-elvețianul PAUL EMBERSON a ”pus-o în partitură”, dacă-mi admiteți licența, în DE LA JUNDI SHAPUR LA SILICON VALLEY, sau Omul și Mașina (sau cam așa ceva, carte publicată în română anii trecuți, la ed. Sens, ARAD).
Capitolul XV din Cunoașterea luciferică pune marea problemă a VARIANTELOR TRANSCENDENȚEI ȘI TOPOGRAFIEI MISTERELOR, chestiune dezbătută cândva, cât de cât, pe vrmea lui Tudor Bugnariu și a lui Ion-Mihail Popescu (primul Dr în Filosofia lui Blaga (1973, București), dar abandonată și uitată de întreaga obște filosofică, decăzută la nivel folclor Saeculum, Luntrea lui Caron, etc... Vreme de peste o jumătate de secol nimeni n-a remarcat cele 26 de variante ale transcendenței, din prima ediție a Cunoașterii luciferice, respectiv primele două ale Trilogiei Cunoașterii în întregul ei De fapt nu erau 26 de variante ale transcendenței ci numai 25 - fiecare, bineînțeles, cu coordonatele ei matematice precise. Mulți cred că Filosofia e un fel de dat ochii peste cap și frâu liber inspirației.... Nici în poezie nu merge chiar așa, deșii poeții mai exagerează, în linie bahică, din lipsă de excitații poetice demne de acest nume (Stănescu, etc). Cele 25 de variante ale transcendenței mi se par de nedepășit, constatare făcută acum 50 de ani, discutată nu cu Blaga, eram prea tânără când a murit, ci cu Noica, și diverși păltinișeni, care au abandonat filosofia pentru afaceri, politică, viață mondenă... Pe vremea când Noica pregătea ratata lui Antologie filosofică Blaga (în germană, spaniolă, franceză) , între altele a încercat să găsească măcar o a 26-a, cam pe vremea când, Gabriel Liiceanu, în urma observației, din Paris, a unui controversat blagian uitat, a rectificat tacit în ultima ediție a Trilogiei Cunoașterii, coborând de la 26 de variante de transcendență la 25, fără să spună de ce. De ce anume? Pentru că cineva din Paris, un român cu schepsis, a scris nu știu unde despre cum se făcea filosofie pășunistă (parcă așa spunea), pe vremea lui Dej și Ceaușescu. Faptul că nimeni n-a observat că una din cele 26 de variante ale transcendenței se repetă de două ori, arăta cam cum se citește filosofie când ne facem doar că citim...
Cei ce vor să-și pună ceasul la ora filosofică actuală, secolul XXI și următoarele, la ora tehnologiei morale cum zic unii (mașini „bune” ce nu funcționează dacă sunt conduse de oameni „răi”, după ce- se duc cu Blaga de mână până unde pot, trebuie să-l citească pe PAUL EMBERSON, de preferință în engleză, dar și în germană, franceză și chiar română. Cine caută găsește. Cel ce caută bine găsește mai mult decât caută. Cafeneaua filosofică, dacă vrea să știe și altele, trebuie să mă caute măcar pe mine (tittuus@gmail.com) cât oi mai fi prin această tristă Vale a plângerii, cum spunea prietenul lui Dumitru Furdui, Poetul PÂCĂ. .
La Blaga, orice problemă cu care ne-am confruntat vreodată este un „mister”. În general, problemele se rezolvă într-un sens sau altul, fără să ne dăm seama de semnificația sensului rezolvării. Cele 25 de variante al transcendenței sunt de fapt 25 de variante de ”mistere”, rezolvate însă, în una din cele 25 de variante de transcendență posibile, adică 25 de variante ale misterului, fie pe plus-cunoaștere, minus-cunoașteresau zero-cunoaștere. Doamna Petreu are dreptate când spune despre Cunoașterea luciferică ce spune - că este o excelentă critică sau filosofie a științei, mai exact a cunoașterii, căci nu e vorba numai de știință, ci și de teologie, de exemplu - căreia, în Voalul lui ISIS, Elena Blavatsky îi consacră un volum aparte. Nimănui nu i-a trecut prin cap să compare modul cum tratează ”misterele”, adică problemele de orice fel, teosoafa Blavatsky, care ar fi câștigat mult de l-ar fi putut citi pe Blaga, ce se năștea pe când ea murea. La Blavatsky însă, contrar lui Alexandrescu, ce spunea că ”minuni în vremea noastră nu văd a se mai face”, minunile curgeau ca apa pe Volga lui Ivan, cel cu regele peștilor, de a umplu Volga cu Vodcă vreme de 5 minute.... Cei ce nu l-au citit sau nu l-au înțeles pe Blaga, îl fac și l-au făcut adesea ”mistic”, fără să știe că aceasta este de fapt ceea ce unii numesc cunoaștere imediată, spre deosebire de cunoașterea banală, care este mediată - mediată de rațiune, dar și de altele, inclusiv de lipsa de ”chef”, adică de dispoziție afectivă, cazul celor de li se spune ”brânză bună în burduf de câine”.
Poezia "Noiembrie" e inchinata jertfei lui Corneliu Zelea Codreanu, eu asa stiu. M- as bucura pentru Blaga sa fi rezonat , la fel cu alte mari spirite, la emotia provocata acea uriasa tragedie prin care statul român instrainat s a despartit total de Neamul românesc.
Mare parte din filosofia lui Blaga s-a tradus în franceză încă de acum treizeci de ani, chiar ceva mai mult. Englezii, americanii nu citesc franceza sau alte limbi?
Dna Dana Jalobeanu cenzureaza comentariile celor care nu o aplauda pe M.P. autoare de poeme nerusinate care nu vb niciodata de gandirea vreunui filosof. Cenzurate sint pe toate wikipediile exegezele nuvelelor eliadesti propuse de Isabela Vasiliu Scraba. De la Dorly stiu cate probleme a avut cu cititea dosarului tatalui ei, de fiecare data mai subtirel..
Interesant. Amanunte despre ostracizarea lui Blaga. Si ceva despre unul dintre prietenii filosofului Alexandru Dragomir, th-cam.com/video/LezVOG6hIc4/w-d-xo.html
Blaga need to be known out of Romania. I read all his books in french. Some influent romanian must convince french editors and english editors to publish this completely original genius
Comentarii consistente din partea Martei Petreu, chiar daca are, si ea, pre-judecatile ei. Mai tinerii nostri colegi ar trebui sa zaboveasca mai mult in bolgiile gandirii romanesti si sa nu ignore exegeza de pana acum a scrierilor lui Blaga. In plus, unele teme sunt abordate oarecum naiv, bunaoara, alianta dintre literatura si filosofie sau ceea ce inseamna o scoala filosofica (singura intamplare de acest gen este a lui Nae Ionescu, caci ea are discipoli, care, cum bine observa MP, nu trebuie neaparat sa continue blagianizarea sau noicizarea, ci sa dezvolte, prin ruptura, o reflectie metafizica in-actuala - vezi cursa de fomula unu a filosofiei romanesti pe care s-ar putea sa o castige Alexandru Surdu). . Ma asteptam ca exegetul american sa invoce un aspect pe care cineva (Virgil Nemoianu) il sustine, si anume ca, in spatiul cultural american, sunt vreo cinci sau sase autori ale caror constructii de gandire seamana izbitor cu tesatura lui Blaga. Nu e infulenta, ci confluenta. Ar fi multe de spus, ma astept la asta si din partea Clarei Mares.
Vă mulțumim pentru observații, vă mulțumim că ascultați.
Că Marta Petreu nu știe tot, se înțelege. Totuși, poate știe ceva despre DOSARUL DOCTORULUI IUBU.
ISABELA VASILIU-SCRABA despre „Cruciada copiilor” de Lucian Blaga, th-cam.com/video/45gdVdYLFg4/w-d-xo.html
"Noemvrie", dupa ortografia de atunci