Salcâmul: salvarea Olteniei?
ฝัง
- เผยแพร่เมื่อ 25 ก.ค. 2022
- ➡️ Pe actualul teritoriu al României, primele împăduriri au fost realizate de Ștefan cel Mare: “Cunoaștem o acțiune de împădurire pe vremea lui Ștefan cel Mare, dar nu pe locul unei foste păduri, ci pe niște întinderi de pămînt goale. E vorba de măsura luată de voievod îndată după victoria din Codrul Cozminului; pe prizonierii leși i-a pus în jug și a arat cu ei mai multe locuri pe care le-a semănat cu ghindă” (Giurescu 1976).
➡️ La finalul secolului al XIX-lea, suprafețele împădurite anual au crescut la ordinul miilor (sau chiar zecilor de mii) de hectare. Printre altele, demne de menționat sunt realizările din Oltenia, unde în intervalul 1884-1889 au fost împădurite 1.750 ha de nisipurile zburătoare la Piscul Tunari (Dolj).
➡️ În cea de-a doua partea a secolului trecut, suprafețele plantate anual au ajuns la 98.400 ha (1953), 87.200 ha (1974), 85.480 ha (1973), 84.400 ha (1972), motivul principal al creșterii fiind nevoia de a reîmpăduri suprafețele extinse exploatate în epoca SOV-ROM-urilor.
➡️ În Oltenia, problema fixării nisipurilor zburătoare prin plantații de arbori, în mod special cu salcâm (Robinia pseudoacacia), datează de peste 170 de ani, primele acțiuni semnificative de împădurire având loc în 1852, la Băilești, județul Dolj, specia fiind introdusă pe actualul teritoriul al României, cu precădere în scop ornamental, în jurul anului 1750.
➡️ Și în trecut, dar și în prezent, salcâmul a reprezentat și reprezintă principala armă de luptă împotriva extinderii “Saharei României”. Fiind adus din America de Nord în Europa, în 1601, salcâmul a fost extins repede în arealul european, ajungând să fie plantat, în prezent, în 42 de țări, fiind naturalizat în 32 din acestea și ocupând o suprafață de circa 2,4 milioane de hectare, cele mai întinse suprafețe fiind în Ungaria (465.000 ha), Ucraina (422.000 ha), Polonia (309.000 ha), România (250.000 ha), Italia (233.000 ha) și Franța (195.000 ha).
➡️ În actualul context climatic din Oltenia, concretizat prin creșterea acută a temperaturilor medii anuale, coroborate cu scăderea precipitațiilor, deșertificarea se extinde cu pași repezi, acaparând an de an suprafețe însemnate de terenuri agricole. Se estimează că viteza de înaintare a nisipurilor este de 1.000 de hectare anual. Soluția de stopare a acestui fenomen și de fixare a nisipurilor zburătoare constă în extinderea suprafeței plantate cu salcâm. Este suficient să ne uităm la realizările din ultimele două decenii din Oltenia, unde peste 7.000 de hectare de terenuri nisipoase au fost împădurite. Este un exemplu demn de urmat, mai ales având în vedere oportunitățile din PNRR, prin care România și-a asumat crearea unei suprafețe de 56.700 de hectare de păduri noi până în 2026.
![[ไฮไลต์] รอบชิงชนะเลิศ "เทนนิส พาณิภัค" ไทย vs จีน Guo Qing เทควันโดหญิง 49kg | โอลิมปิก 2024](http://i.ytimg.com/vi/xgvTIdE8j3U/mqdefault.jpg)
Felicitări !!! Mă bucur pentru că se face auzită o opinie calificată, o experiență autentică !!!
Foarte bine punctat.
Am experiență în domeniu și susțin total cele prezentate .
Marele serviciu făcut de către pădure este "reconfigurarea" solului. Si de aici , curg toate avantajele.
Mulțumesc pentru aprecieri!
Felicitări pentru prezentare! Mierea de salcâm este cea mai bună 😁
Mulțumesc pentru apreciere!
Impresionant tot cea ce faci te atmir
Mulțumesc frumos pentru apreciere!
Salut dle Mihai ! O intrebare . Detin un teren de 1400 mp si in primavara doresc da plantez 700 puiet salcam , se pot obtine ceva fonduri ?
Prin PNRR...vedeți site-ul dedicat, subsecțiunea de pe site-ul Ministerului Mediului.
Genial! Nu mi vine sa cred cata carisma ai pentru un om care chiar doreste sa faca un bine tarii si naturii! Mult spor in continuare! Daca ati putea tu cu echipa sa veniti si in Mures(zona Sangeorgiu de Mures, Ernei) sa impaduriti, caci este un peisaj destul de pitoresc dar si dezolant cand vezi multimea de dealuri lasate defrisate dealungul vremii... As participa sincer cu mare drag la o astfel de actiune! Si sunt sigur ca nu as fi singurul
Mulțumesc frumos pentru apreciere! Aveți mai multe informații despre acele terenuri din MS? Apropo de defrișare, vă recomand următorul video: th-cam.com/video/fCOYwriYqdk/w-d-xo.html
@@MihaiEnescu Buun, tocmai am terminat videoul acesta. Și încă altul de vreo o ora :)) Cel cu pădurile naturale. Foarte interesant! Pai în legătură cu terenurile de aici, ce ați vrea să știți? Intr adevar o parte din ele sunt folosite ca teren pt pășunat sau pârtii, dar nu toate. Și știu ca mai demult a existat pădure pe dealurile respective pt ca, în primul rand nu sunt la o altitudine prea înaltă pt arborii de aici (300-400 m :))) si,pe câteva, efectiv jumatate din deal e împădurită și cealaltă e goala
@@todoranandrei8716, foarte important este să cunoaștem, în primul rând, cine este proprietarul și ce regim/destinație are terenul. Una este să fie un teren cu destinație agricolă și alta este să fiu unul cu destinație silvică. Vă recomand în continuare și alte materiale video, realizate cu profesioniști din domeniu, care au legătură cu împăduririle: th-cam.com/video/uirikCFf6Lo/w-d-xo.html
@@todoranandrei8716 th-cam.com/video/cvqY5qwTqgA/w-d-xo.html
@@todoranandrei8716 th-cam.com/video/m6isr0SRh1o/w-d-xo.html
Receparea puietilor de salcam este o solutie foarte buna dar din pacate multi se feresc sa o utilizeze in practica pentru a nu "compromite" plantatia deoarece in soluri nisipoase si avand continut slab in substante nutritive. Din pacate ne lovim de oameni care sunt reticenti la receparea salcamului care este singura speciè care are o crestere curenta asemanatoare cu speciile repede crescatoare, ex plopi euroamericani dar din pacate acestea nu stabilizeaza nisipul
Receparea reprezintă unul din ingredientele de succes ale plantațiilor cu salcâm, mai ales în zone deficitare în precipitații.
@@MihaiEnescu adevarat!
O sa rămâneți iin. Istoria Olteniei
Nici chiar așa 😀
Bravo mihai!hai si la botosani
Unde mai exact?
Albesti si nu numai,ar trebui toata partea de est a tarii deoarece este un sol mai mult slab, chiar degradat in multe zone! Oricum faci o treaba f f buna, sa nu renunti,te urmaresc cu mare interes!
Salcamul e bun dar nu in monocultura.
De ce?
@@MihaiEnescu ce mananca mistretii dintr-o padure de salcam?
@@paulwhite1691, ce cantitate de miere obținem dintr-o pădure de stejar? Să nu mă înțelegeți greșit, vă rog. Sunt foarte conștient de importanța stejarilor în tara noastră, dar sunt unele zone din România, în care vegetația forestieră nu a mai existat de zeci si sute de ani, în care stejarul nu prea mai merge, dar salcâmul (încă) da!
@@MihaiEnescu nu m-am referit numainla stejar.
Sunt multe specii melifere care se pot planta pe langa salcam ( gladita,castan porcesc,catalpa,tei etc).
Sa stii ca imi place canalul tau si ceea ce faci.
Am plantat si eu cativa salcami in orasul Iasi iar mai apoi m-am mutat de acolo in alt cartier.
Am mers sa vizitez locul peste cativa ani si erau asa de frimosi salcamii ca alti vecini isi arogau meritele 😂 dar nu m-am suparat.
Imi place specia foarte mult si am citit istoria introducerii salcamului in Europa dar monocultura nu e chiar buna.
Imi place diversitatea intr-o padure.