Habitate sursă, de pierdere şi de pseudo-pierdere

Habitatele sursă sunt acele habitate care produc mai multe exemplare decât cele care mor sau părăsesc zona. Aceste habitate sunt caracterizate de o rată mare de natalitate și/sau o rată mică a mortalității, astfel încât populația din acest habitat este în expansiune și contribuie cu indivizi suplimentari în alte habitate.
Habitatul de pierdere (sink habitat) este un habitat în care rata natalității este mai mică decât rata mortalității pentru că organismele nu au condiții optime. Astfel, mărimea populației din acest habitat tinde să scadă. Populația din acest tip de habitat depinde de exemplarele care emigrează din habitatele sursă.
Termenul "pseudo-pierdere" ("pseudo-sink”) se referă la habitatele care uneori sunt sursă, alteori sunt pierdere.
Aceste 3 concepte sunt folosite pentru a arăta că mulțimea de peşti pe care o vedem în canalul Someş, tronsonul Grigorescu (Cluj-Napoca), nu neaparat indică faptul că habitatul este stabil. Este de fapt un habitat de pseudo-pierdere care are valoarea lui ecologică, dar populațiile de aici sunt dependente de habitatele naturale sursă care nu trebuie distruse.
De fapt, treptele de-a lungul râului trebuie modificate pentru a creşte conectivitatea ecologică şi a permite peştilor din aval să se disperseze spre amonte. Doar aşa devine stabilă metapopulația şi metacomunitatea de peşti din întregul râu.
Notă: Boişteanul nu este protejat în România! scuze pentru aceasta informație greşită.
În Danemarca, P. phoxinus este considerat rar. În Germania, P. phoxinus este listat ca specie pe cale de dispariție pe lista roșie a tuturor statelor federale iar în unele zone, specia este reprodusă în incubatoare și eliberată pentru a susține populațiile naturale.
Vă recomand şi filmul despre metapopulație: • Video