❤️ MELLINA - EXPERIENTA MEA CU ATACUL DE PANICA
ฝัง
- เผยแพร่เมื่อ 26 ก.พ. 2024
- Va vorbesc deschis despre experientele mele cu atacurile de panica. Nu este o rusine . Este o afectiune. Daca si tu ai avut atacuri de panica sa stii ca nu esti singur 🫶
Meditatie Viapasana o gasiti pe TH-cam , eu am rezonat cu Vipassana de 15min de pe canalul Declutter The Mind
Psihoterapie online: Mi-a recomandat o prietena aplicatia @hedepy unde gaseti f multi terapeuti specializati pe diferite afectiuni. Eu am mers cu Dna Doctor Daniela Frunza.
Acupunctura fac la @simba , e undeva pe la Gara de nord. ( tot recomandare de la o prietena )
Iar doctor psihiatru am mers tot pe o recomandare de la o prietena la Clinica Avesta ( pe la Chibrit ) unde am gasit o doctorița atat de blanda si minunata.
Inca ceva ce am uitat sa va zic:
Sportul pentru mine a fost vital de fiecare daca cand am mai intrat in stari mai triste si il recomand mai intai de toate. Eu momentan nu am mai putut face sport din cauza starii de sanatate dar imi revin si incep iar cu escaladatul stancilor :)
sper ca video-ul acesta sa va fie de ajutor intr-un fel sau altul
🫶
Si eu am avut in trecut, dar in special din cauza ca m-am mutat singur + alimentatie grasita, mancam doar mezeluri si dulciuri din comert, si ma trezeam noaptea speriat de moarte de parca urma sa mor sau ceva de genu, sau aproape credeam ca deja am murit.
Infine m-am luptat cu asta cateva luni pana mi-am dat seama ca alimentatia si stilul de viata era complet grasit, acuma incerc pe cat de mult sa-mi gatesc si sa stau mai mult cu prietenii.
Uleiul de masline, mancarea facuta de tine + prietenii si familia, credinta si iubirea astea ajuta mult mult!
Atacul de panica apare de obicei daca in viata omului au existat sau inca exista niste situatii uneori dramatice cum ar fi pierderea parintilor, a cuiva drag. Traiul cu un partener narcisist. Eu am avut un prim atac de panica dupa ce am fost aruncata din casa partenerului fiicei mele unde eram chemata sa-mi ingrijesc nepotica. Eu o ingrijisem de cand se nascuse si eram ft atasate emotional una de alta. Are acum 4 ani. Fiica mea munceste toata ziua si el e student. Nu o ajuta cu nimic nici copilul. El are o mama care a intrat intr-o depresie puternica si cu multe atacuri de panica dupa moartea tatalui ei. Urmeaza si acum tratamente de la Spit 9. Eu cred ca trebuie sa inlaturam cauzele care cauzeaza aceste atacuri. In cazul meu trebuie sa accept ca nu - mi voi mai putea vedea nepotica pt ca tatal zice ca e copilul lui si daca el nu vrea sa o mai vad asta trebuie sa fac. Dar am simtit o durere sufleteasca asa de mare care m-a facut sa nu ma pot ridica din pat. Am reusit sa-mi revin citind zilnic din Sf . Liturghie mai multe pagini. Cred ca despre cuvantul Lui Dumnezeu ca vindeca sufletul. Recomand tuturor sa se apropie de Dunezu.
Willkommen im Club. Ohren steif halten.❤
27. "Toate lucrurile Mi-au fost date in maini de Tatal Meu; si nimeni nu cunoaste deplin pe Fiul, afara de Tatal; tot astfel nimeni nu cunoaste deplin pe Tatal, afara de Fiul si acela caruia vrea Fiul sa i-L descopere.
28. Veniti la Mine, toti cei truditi si impovarati, si Eu va voi da odihna.
29. Luati jugul Meu asupra voastra si invatati de la Mine, caci Eu sunt bland si smerit cu inima; si veti gasi odihna pentru sufletele voastre.
30. Caci jugul Meu este bun, si sarcina Mea este usoara."
(Matei 11)
Iti doresc multa sanatate! Eu am trait cu atacuri de panica zilnice timp de un an. M a luat dintr odata o senzatie de caldura prin tot corpul si sentimentul ca totul se sfarseste atunci, plus hiperventilatie. Dupa acest episod, atacurile de panica erau la ordinea zilei datorita fricii de a nu mai trece prin aceleasi senzatii ( frica de a nu avea atacuri de panica); simptomele fizice erau groaznice. Am facut si CBT, unde am invatat diferite tehnici pt a manageria anxietatea, dar pe mine nu m a ajutat. Dupa un an, deoarece deja eram stoarsa de energie din cauza acestor atacuri de panica, am trecut pe tratament medicamentos sertraline, si dupa 2 luni de la inceperea administrarii acestui tratament , am simtit ca incep sa functionez, nu numai sa supravietuiesc asa cum o facusem un an de zile, fiind in continua stare de alerta, mintea mea fiind blocata si concentrata doar la senzatiile din corp. Desi am inceput sa ma simt bine fizic, sa nu mai am atacuri de panica si senzatii ciudate prin corp, eu nu eram fericita, pt ca mi era frica sa fiu fericita, ca nu cumva sa ma ia iar atacurile de panica( asa filme imi dadea mintea mea, era impotriva; practic ma autosabotam). Dar am inceput sa fac meditatii, mindfulness, theta healing. Am constientizat unele lucruri despre mine, lucruri pe care nu le am placut deloc, dar am lucrat sa le accept si sa le imbratisez, si asa incet incet, am inceput sa ma plac, sa ma iubesc, sa ma iert, sa nu ma mai simt vinovata, si odata cu toate aceste lucruri, mi am revenit, si am oprit medicamentatia. Am deja 9 luni de zile in care nu mai sunt pe tratament medicamentos, si in care ma simt asa cum ma simteam inainte de a cunoaste atacurile de panica. Sincer, credeam ca niciodata nu o sa mi revin din starea aceea.
Multumesc ca ai inpartasit experienta ta cu noi. Si ma bucur ca ai reusit aa treci peste. Eu sunt inca in proces, dar mesajele voastre imi dau putere! ❤