GHEORGHE ARHIP, VETERANUL CENTENAR

La Tecuci, istoria are chip de om. Se plimbă prin parc, dă binețe și râde din toată inima. Gheorghe Arhip are 101 ani împliniți. Pieptul încărcat cu decorații e o carte de vizită pe care o oferă cu mândrie.
L-am cunoscut într-un început de primăvară, când veteranul centenar și-a deschis sufletul în fața camerei mele de filmat. N-a avut emoții. Când treci printr-un Război Mondial, îți lași degetele mâinii în Cehoslovacia și mii de camarazi în glodul câmpului de luptă, prea puține te mai pot intimida.
Gheorghe Arhip a luptat în cel de-al Doilea Război Mondial. La început, alături de aliata Germanie nazistă, unde a absolvit Academia Militară. Apoi, în tabără celor care aveau să pecetluiască nu doar destinul României, dar și al său: Uniunea Sovietică.
Odată războiul încheiat, maiorul Gheorghe Arhip, decorat pentru eroism în lupte grele, este dat afară din armată. Recent instalații comuniști i-au comunicat asta scurt și dur. Ajunge la strung. Se putea și mai rău: Canalul. Acolo au ajuns și au murit sute de mii de români care n-au acceptat jugul Uniunii Sovietice și dictatura comunistă criminală.
Până la pensionare, Gheorghe Arhip a muncit într-o fabrică proletară, cu lozinci pe pereți. Cei care au amputat ofițerimea română de cei mai bravi oameni ai săi, construiau socialismul. Eroul nostru nu s-a lamentat. A muncit cinstit și a iubit România, în ciuda întunericului în care fusese aruncată.
La 101 ani, Gheorghe Arhip e așa cum a fost mereu: Om liber, ce dăruiește bucurie și speranță celor care au privilegiul să-l întâlnească.
Un film de Paul Palencsar
O producție a Studioului Cinematografic al Armatei