Afirm un truism. Omul este o ființă biologică, psihică, socială, economică, epistemologică, etc. Corespondența dintre gene și meme (Dawkins) a fost deja făcută. Suntem determinați cultural și spiritual, prin dimensiunea conștienței, ca și biologic, prin intermediul geneticii.
S-a vazut clar abordarea cat se poate de serioasa a tematicii prezentate si de fapt cautarea adevarului presupune si pragamatismul de care multi fug! Dar apreciez foarte mult simtul dvs.al umorului extrem de dezvoltat, uneori intr-un fel in care de exemplu si aici in cateva momente am ras cu pofta! Va multumesc mult, toate cele bune, sa traiti si Domnul sa va binecuvanteze!
Nota 10 domnului Bratosin! Din punctul meu de vedere, are perfectă dreptate iar persoana care a fost șeful manipulării este Elena. Se vede asta din simplul fapt că dacă spui ceva despre ea, ceva care nu convine, manipulații îți sar in cap.
Primul și cel mai important manipulator / sforar este cel care s-a revoltat împotriva autorității lui Dumnezeu, pe motiv că autoritatea și libertatea absolută aparțin doar Creatorului. După cei 1260 de ani din Apocalips 12, marele manipulator este furios pe femeia care reprezintă poporul lui Dumnezeu și ca urmare a pornit la război împotriva tuturor celor care au mai „rămas” statornici în „poruncile lui Dumnezeu” și în „mărturia lui Iisus” ( = spiritul profeției / darul profetic / profeții / profetismul, cf. Ap 19:10; 22:9; Is 8:20). EVS tocmai a publicat cartea „Profetismul de-a lungul secolelor” în care tratează profetismul canonic și necanonic, fals și autentic, EGW și alți pretendenți, precum și controversele actuale legate de scrierile EGW.
Florin laiu a abordat problema cu strow man și cu ad hominem. Este interesant totuși pentru mine că nu ni-se pare ok când ni-se întâmplă nouă aceaste tactici dar George Knight o face constant în cărțile lui și nu avem nici o problema cu el când o face, un exemplu "De la 1888 la apostazie - cazul lui A T Jones" pe lângă asta observați cartea "ma socoteam desăvârșit" care demonstrează ca Knight este un existentialist.
Daca nici creștinii,teologii creștinii special pt că ei au acces la documente nu se înțeleg între ei este clar că ceva e putred in discursul lor și că ascund realități care ar dinamita motivul existenței lor ,a bisericii și ar putea scoate la lumina fapte și decizii care ar scandaliza partea aceasta de lume unde creștinismul domina spiritual ,nu contează tipul pt că fiecare variantă a moștenit aceasta buba profundă,și ar risca sa fie desființat...ceea ce ar avea efecte pozitive neîndoielnice!
Eu aș zice nu "neîndoielnică", ci "conjuncturală". Probabil că, întrebat fiind despre cum de a îngăduit o asemenea deraiere în Providența Sa, Dumnezeu va răspunde: "În respectivul context, atât s-a putut"...
Fake news sunt în esență narațiune alternativă. Producătorii sau mai ales consumatorii lor cred că fake news sunt adevărul adevărat. Cine crede că știe nu știe suficient iar cine vrea să știe va ști și mai mult.
Fake ”news” sunt doar știrile false. Când vorbim despre evenimente istorice înțelese greșit sau prezentate incorect (eronat sau manipulativ), acelea nu sunt fake ”news”.
Nu te necăji fr Edi. Fr Laiu este probabil primul din România adventistă care a știut ca Antioh Epifanul este eroul din Daniel și nu Papa de la Roma. A plătit scump pentru dreptul la libera exprimare. Așa ca îl înțelegem ca acum se leapădă de adevărul pe care odată l-a pus pe hirtie.
Dragă Octavian, respectabilii Mr Hearsay și Mrs McFeeling nu sunt cei mai credibili martori ai realității. 1. Da, sunt probabil primul [adventist] din România care i-am găsit loc lui Antioh IV în cartea lui Daniel, dar EXCLUSIV în două pasaje paralele: Dan 8:9-11 și Dan 11:21-35. Dar chiar în aceste două profeții, rolul lui Antioh nu poate fi decât de pionier, de începător, sau de tip care devine tip, dacă observăm că profeția, cu termenul ei specific se întinde până la „vremea sfârșitului” (8:17, 19; 11:35, 40 etc.). În retrospectivă, Antioh IV a fost mai nimic, în comparație cu dinastia spirituală a cezarilor și a pontifilor. 2. În niciun caz nu am introdus vreodată pe Antioh IV ca jucător principal în cap. 2, cap. 7 și cap. 9 din cartea lui Daniel, precum ateologii istorico-critici profesioniști sau amatori, care fac eforturi să se păstreze în paradigma naturalistă, raționalistă, umanistă. Prin urmare, nu am făcut din Antioh Epifanul „eroul din Daniel” în locul papei de la Roma. Papalitatea Romană este în fruntea ierarhiei Bisericii timp de aproape două milenii și a cauzat, direct sau indirect, activ sau pasiv, prin toată auritatea ei reală sau imaginară, prin toate posibilitățile ei de influență, soarta libertății de conștiință în lumea creștină. 3. Zici că am „plătit scump pentru dreptul la libera exprimare”. Ca să fiu onest cu lumea din jurul meu, trebuie să recunosc că am vorbit și scris liber despre acest subiect, pe măsură ce l-am înțeles și am devenit sigur. Am publicat acest punct de vedere, mai întâi într-un comentariu „publicat” clandestin (caiete dactilografiate), care a circulat limitat înainte de revoluție. Am publicat apoi un Curs de Daniel și Apocalipsă (la EVS) în 1996 (pentru școala de misionari voluntari). Mi-am scris disertația de Master pentru UNISA sub titlul AN EXEGETICAL STUDY OF DANIEL 7-9 în 1999-2000 (c. 300 pagini A4), care cuprinde o cercetare mai elaborată. Papalitatea a rămas la locul ei binemeritat, în această disertație, motiv pentru care, în prima fază, mi-au respins lucrarea. [UNISA, cea mai mare universitate sud-africană, promovează vederile istorico-critice în departamentul de Studii Biblice; nu este o universitate adventistă sau conservatoare]. Un alt motiv, pentru care am întâmpinat opoziția sau jena autorităților academice de la UNISA, a fost afirmarea datării tradiționale a cărții lui Daniel și interpretarea tradițional-creștină (istoricistă) a viziunilor simbolice, ultima putere fiind Roma, cu excrescențele ei creștine și cu cornul Antichrist, precum și validitatea cheii hermeneutice „zi-an”. Am adăugat două secțiuni cu răspunsuri suplimentare la obiecțiile care mi se aduceau, am mai modificat limbajul în ocurile sensibile, ca să nu fie abraziv, și astfel disertația a fost acceptată după câteva luni, deși a fost notată mai modest (poate și din cauza englezei mele, care nu fusese corectată de nimeni. Este adevărat, că nu am publicat disertația aceea, în care rolul lui Antioh este vizibil în câteva versete din Daniel 8 (Disertația nu cuprindea și capitolele 10-12, chiar dacă în note am făcut referiri și la ele). Dar am publicat pe larg un serial de profeție apocaliptică în Curierul Adventist, în anii 2000-2001, unde locul lui Antioh IV era bine țintuit. În anii care au urmat, pe măsură ce anumite lucruri mi-au devenit și mai clare, am publicat două serii de articole, mai specifice, sub titlul „Bătălia pentru sanctuar” (2002-2003) și „Măsuța cu nisip” (cam pe la 2009-2010). Unele din aceste vederi le-am folosit și la catedră, ca material alternativ, pentru a-i ajuta pe studenți să gândească critic, nu pentru a înlocui o dogmă cu alta. Toate aceste manifestări au fost publice, ani de-a rândul, și nimeni nu s-a scandalizat, cu atât mai puțin să mi se ia dreptul la cuvânt. În același timp, am început să corespondez cu unii din teologii noștri pe aceste teme. Momentul în care, într-adevăr, am deranjat pe unii, dar nu în România, a fost ultima zi din mai 2011, cu ocazia conferinței ETTC (European Theology Teachers Convention), care în premieră urma să se țină în campusul nostru, la Cernica. Am intuit că este cea mai bună ocazie (poate singura, sau ultima) să prezint colegilor europeni punctul meu de vedere, cu tot ce privește teologia despre Daniel 8:14, astfel că am alcătuit un studiu în engleză, pe care l-am listat în zeci de exemplare și am făcut un document PPT, în care același puncte au fost tratate mai condensat, ca să le pot prezenta verbal în circa jumătate de oră. Aceste întâlniri ETTC se țin periodic în diverse campusuri adventiste europene; se desfășoară sub egida BRI (Biblical Research Institute) și, cu excepția devoționalelor și a unor întâlniri de lucru generale, se desfășoară asemenea sesiunilor științifice universitare, dar pe subiecte și în săli separate. Fiecare merge acolo unde este interesat (de subiect, sau de prezentator), iar după prezentarea subiectului se dă loc la discuții. M-am înscris ca să-mi prezint și eu studiul; înscrierea s-a făcut la Cernica și NU au fost rezerve din partea colegilor, ca și cum n-ar trebui să prezint un asemenea material. Înainte de acest eveniment, am trimis documentul electronic la toți colegii europeni, precum și la BRI. Unul dintre directorii de la BRI (cu care eram prieten: corespondasem pe unele teme, ne cunoaștem de la unele întâlniri și discuții) a reacționat neașteptat, încercând să mă oprească, obiectând că ar trebui să prezint mai întâi la BRI subiectul. Dar nu mai puteam da înapoi, pentru că mă înscrisesem și pentru că nu există o regulă că orice punct de vedere ar trebui mai întâi văzut de BRI, înainte de a fi prezentat la un alt nivel. Colegii europeni erau de aceeași competență cu administratorii BRI, așa că, fiecare după specialitatea lui putea să-mi evalueze punctele prezentate. Pe scurt, prezentarea mea a fost bine primită de mulți colegi europeni, care m-au felicitat și m-au încurajat, dar a trezit îngrijorare printre cel mult 2-3 persoane influente la nivel de BRI și Divizie. După câteva luni, am fost invitat să-mi prezint punctul de vedere înaintea BRC (Biblical Research Committee), care s-a ținut la nivel de Divizie (la Collonges), unde din mai multe motive, am eșuat. A fost și lipsa mea de experiență și de realism în chestiuni administrative, lipsa de experiență în strategiile de comunicare, lipsa de antrenament în dialogul verbal în engleză (cu sau fără translator, unde este important să exprimi clar argumente fine). În plus, documentul meu scris fusese prea mare. După plecarea mea, comitetul în frunte cu trei reprezentanți BRI a votat o recomandare adresată ITA, Uniunii și mie, ca să mi se dea altă ocupație în locul catedrei. Autoritățile noastre românești nu au acționat, dar după câteva luni, când administrația Diviziei s-a interesat ce urmări a avut recomandarea aceea, s-a adunat bordul Institutului și a deliberat cazul o zi întreagă, după care s-a decis (în prezența mea și cu acordul meu) ca temporar să primesc altă muncă. Doi ani am slujit Biserica în altă muncă (pentru editură și pentru un centru de studii al ITA), fiind satisfăcut. Doar în fața studenților care mă cunoscuseră mă simțeam penibil, deoarece locuiam în campus. În aceeași perioadă însă, președintele Uniunii și colegii din administrația ITA au insistat de mine să scriu la BRI și să-mi explic poziția. Inițial refuzasem să mai scriu, deoarece la primele mele reacții, după recomandarea BRC din 2011 nu primisem niciun răspuns. Dar în ultimele zile ale anului 2013 am scris un memoriu la BRI, care a fost întâmpinat imediat în mod pozitiv și am primit răspunsul că sunt toate șansele să mi se aprobe cererea la următoarea întâlnire BRC, care s-a ținut la Sagunto, în primăvara lui 2014, ceea ce s-a și întâmplat. Președintele Diviziei s-a grăbit să-mi comunice aprobarea, înainte de a primi răpunsul oficial. Odată cu noul an universitar (2014-2015) am revenit la catedră. 4. Din acel timp am observat că anumite voci mai de departe au început să spună că „am retractat”, că „m-am lepădat” de ce scrisesem pe hârtie, de aceea am fost acceptat din nou. Dar la baza schimbării au stat alte cauze. În primul rând, memoriul meu explica în scris mai exact, deși pe scurt, punctul meu de vedere, precum și atitudinea față de Biserică și responsabilitatea față de catedră. (În documentul teologic din 2011, formularea fusese mai contondentă în unele locuri, iar în partea finală a documentului, mă contraziceam, dintr-o banală neatenție). O altă cauză a fost faptul că persoana care avea mari obiecții și prejudecăți față de poziția mea tocmai se pensionase, iar noul director căruia îi scrisesem îmi era favorabil. Comitetul (BRC) a ținut seama de memoriul meu, și a trimis în România o nouă recomandare, de data aceasta, favorabilă. Ca urmare, în anii 2014-2019 am slujit din nou catedra, după care, în 2020 m-am retras ca pensionar. Repet, cu mâna pe inimă, așa cum am scris și în memoriul meu către BRI din dec 2013: “I did not really change my mind on the most important critical points indicated in my manuscript.”
Să nu uităm că sectele au un sens umflat al eului, probabil dat și de credința în unicitatea și excepționalitatea chemării lor. Acest ego supraponderal îi orbește față de informații istorice din surse necredincioase. Dacă ăia spun ce convine sectei, atunci este primit. Dacă nu, ei sunt greșiți și secta știe mai bine că e aleasă.
Te crezi destept dar si o mare nebunie ati vei pierde mintuirea fosti adventistai vor fi primi care î si vor vinde frati de credinta omule Adevaru este unu singur Isus Hristos
@@mihailgae-draghici4864 Am formulat o scrisoare deschisă pe web, pe care au semnat-o zeci de prieteni. Dacă asta înseamnă vicleșug, înseamnă că nu mai știm pe unde e dicționarul. IC a fost avertizat în mod repetat, iar eu i-am scris prietenește înainte de evenimentele cu pricina. Nu am niciun regret pentru ce am scris acolo. Am scris public, deoarece atitudinea luată de el și de suporterii lui fusese publică. A fost și a rămas o poveste tristă.
App edi din nou nu ai fost cinstit. Acel citat din Selected messages book 1 pg 21 "Mintea lui Dumnezeu este difuză" folosindu-mă de CD-ROM EGW am observat că elen white foloseste cuvântul "difuz" în sensul de împărtășit, transmis, oferit ci nu în sensul că mintea divină nu poate fi inteleasă, că este străină și încețoșată, întunecată ș.m.d. Genul acesta de hermeneutică des întâlnită la george knight este dezgustătoare îmi provoacă scârbă și demonstrează nu ceea ce spune autorul în sine din care cităm ne interesează ci propagarea propriilor idei. Urât.
Totuși, un istoric profesionist nu este un simplu înșirător de citate sau fapte, ci și un interpret care are judecată sănătoasă și experiență. La ce folos să înșir citate selective (inspirate sau seculare), ca să devin avocatul unei personalități? Geroge Knight este cu mult deasupra istoriei amatoricești de propagandă, chiar dacă probabil are și el nevoie de creștere, dar nu mai are timp. Este însă un istoric onest.
@@florinlaiu5403 dacă vrei să fi un interpret ți cont de regulile interpretari. îl numiți un istoric onest pentru ceea ce a scris în introducerea cărți QOD? Acesta este oare argumentul?! "Este un om cu experiență" ce fel de experiență? A, ne spune dânsul în ce constă experienta lui: "Am făcut tot posibilul să arăt că Jones a fost un ciudat de la început până la sfârșit" (A spark in the Dark - Adventist Currents, aprilie 1988 pg 43) foarte onest se pare a pornit în studiul lui. Sau poate vă referiți la experienta lui când pune legalismul lui pe seama lui Andreasen, jones și waggoner? (George K. Knight: Simbol al tensiunii teologice adventiste pg.22) Înțeleg două lucruri de aici despre Knight care cântăresc mult: 1) a devenit adventist în urma unei evanghelizări ținută de Ralph Larson, deci cu siguranță i s-au pus baze bune și 2) el spune că și-a propus să fie primul adventist fără păcat. Cu siguranță asta nu a auzit-o de la Larson. Eu nu am auzit/citit niciun susținător TUG serios să învețe așa ceva. Poate că influența negativă, radicalistă asupra lui a venit din partea "cercului de laici asertivi" ci nu direct de la M.L.Andreasen, dar asta nu înțeleg cum de la scutit de la studiu personal și fără dubiu sau îndoială responsabilitatea pentru generalizare rămâne a individului. Contactul cu cercurile conservatoare poate să fie doar un țap ispășitor. Nu iau prin asta apărare tuturor oamenilor din aceste cercuri, doar mă gândesc că e posibil ca responsabilitatea pentru eșecul lui Knight să fie a lui însuși și doar să se învârtească într-un cerc vicios. Pe lângă sublinierea necesară a asocieri lui rapide cu "cercurile de laici asertivi" ținuți în ceață de mărturie este de asemenea necesar de amintit faptul că Knight a îmbrățișat doctrina lui Marx spunând la fel de emfatic ca prima oară "voi fi primul marxist bun care a trăit vreodată" se pare că ceea ce la făcut pe Knight să facă astfel de declarați nu a fost nici Andreasen și cred că nici Marx ci mai degrabă spiritul lui tânăr.
@@florinlaiu5403 dacă il numiți "onest" doar pentru ce a scris în introducerea QOD o să râd. Bineînțeles că este "interpret" orice istoric este interpret ci nu numai istorici. Însă interpretarea are reguli de care unchiu Knight nu ține cont chiar el a spus-o "Am făcut tot posibilul să arăt că Jones a fost un ciudat de la început până la sfârșit." (Adventrist Currents-a spark in the dark, aprilie 1988 pg43) Are experienta? A, da. 😂 are să pună pe seama LGT legalismul lui tânăr, totuși oare ce la făcut sa spună "voi fi primul marxist perfect" oare tot Andreasen sau spiritul lui tânăr ?
@@DavidIonita Cred că a spus „am făcut tot posibilul să arăt că Jones...”, pentru că a avut toate datele, ca cercetător în istorie. Jones s-a dovedit necioplit chiar la Minneapolis, când l-a expus pe Uriah Smith în fața adunării, fără respect, fapt pentru care EG White l-a mustrat pe loc. Dar incidentele de la Minneapolis s-au rezolvat între Smith și Jones iar bătrânul Smith a lucrat sub direcția lui Jones la Editură. Jones a fost vorbitor obișnuit la conferințele generale de după 1888 și profesor la Colegiul Battle Creek și reprezentant al Bisericii în fața Congresului american, și membru în Comitetul Conferinței Generale. Din nefericire, prietenia lui cu Kellogg nu i-a fost de bine; a scos din el ce era mai rău, și cu toate eforturile Comitetului CG de a-l recupera, nu a acceptat. A rămas un anarhist mistic colțuros, încercându-și norocul prin alte confesiuni, dar nici acolo nu a fost acceptat. Faptele sunt fapte, chiar dacă povestirea lor poate fi mai nuanțată într-un fel sau altul.
@@florinlaiu5403 pentru că a avut toate datele sau pentru că pornise în cercetare cu prejudecăți? Oricum ar fi, era un gentleman cel puțin până la imprietenirea cu kellogg. Scăpări, sigur mai avea, dar în comparație cu "apărători doctrinei" era sfânt. Ellen White la mustrat? Poate trebuia să aștepte ca întotdeauna să se convingă ea mai întâi ca este cazul să vorbească și el cum a fost și în cazul lui waggoner, după "legea în galateni" i.sa permis sa scrie și el un răspuns când a avut "lumină suficientă" 🤣 foarte urat din partea lui Jones tot el este întrerupt tot el mustrat, dar așa este cu bătrâni "peri albi" nu trebuiesc mustrati niciodată mai ales de tineri. Dacă knight este istoric Ron Duffield ce este ?
Te crezi destept dar si o mare nebunie ati vei pierde mintuirea fosti adventistai vor fi primi care î si vor vinde frati de credinta omule Adevaru este unu singur Isus Hristos
Afirm un truism. Omul este o ființă biologică, psihică, socială, economică, epistemologică, etc. Corespondența dintre gene și meme (Dawkins) a fost deja făcută. Suntem determinați cultural și spiritual, prin dimensiunea conștienței, ca și biologic, prin intermediul geneticii.
Economia este o subramura a psihologiei (sursa Sam Vaknin).
S-a vazut clar abordarea cat se poate de serioasa a tematicii prezentate si de fapt cautarea adevarului presupune si pragamatismul de care multi fug! Dar apreciez foarte mult simtul dvs.al umorului extrem de dezvoltat, uneori intr-un fel in care de exemplu si aici in cateva momente am ras cu pofta! Va multumesc mult, toate cele bune, sa traiti si Domnul sa va binecuvanteze!
Nota 10 domnului Bratosin!
Din punctul meu de vedere, are perfectă dreptate iar persoana care a fost șeful manipulării este Elena.
Se vede asta din simplul fapt că dacă spui ceva despre ea, ceva care nu convine, manipulații îți sar in cap.
Primul și cel mai important manipulator / sforar este cel care s-a revoltat împotriva autorității lui Dumnezeu, pe motiv că autoritatea și libertatea absolută aparțin doar Creatorului. După cei 1260 de ani din Apocalips 12, marele manipulator este furios pe femeia care reprezintă poporul lui Dumnezeu și ca urmare a pornit la război împotriva tuturor celor care au mai „rămas” statornici în „poruncile lui Dumnezeu” și în „mărturia lui Iisus” ( = spiritul profeției / darul profetic / profeții / profetismul, cf. Ap 19:10; 22:9; Is 8:20). EVS tocmai a publicat cartea „Profetismul de-a lungul secolelor” în care tratează profetismul canonic și necanonic, fals și autentic, EGW și alți pretendenți, precum și controversele actuale legate de scrierile EGW.
Quello che hai detto lo dice spesso anche Alessandro Barbero grande storico italiano per quanto riguarda eventi storici, lui conferma
Florin laiu a abordat problema cu strow man și cu ad hominem. Este interesant totuși pentru mine că nu ni-se pare ok când ni-se întâmplă nouă aceaste tactici dar George Knight o face constant în cărțile lui și nu avem nici o problema cu el când o face, un exemplu "De la 1888 la apostazie - cazul lui A T Jones" pe lângă asta observați cartea "ma socoteam desăvârșit" care demonstrează ca Knight este un existentialist.
Unde găsim prezentarea lui Lăiu?
Este pe site-ul meu și se numește Cei patru martori. Ask google.
Pe blogul lui și pe pagina de facebook
Daca nici creștinii,teologii creștinii special pt că ei au acces la documente nu se înțeleg între ei este clar că ceva e putred in discursul lor și că ascund realități care ar dinamita motivul existenței lor ,a bisericii și ar putea scoate la lumina fapte și decizii care ar scandaliza partea aceasta de lume unde creștinismul domina spiritual ,nu contează tipul pt că fiecare variantă a moștenit aceasta buba profundă,și ar risca sa fie desființat...ceea ce ar avea efecte pozitive neîndoielnice!
Eu aș zice nu "neîndoielnică", ci "conjuncturală". Probabil că, întrebat fiind despre cum de a îngăduit o asemenea deraiere în Providența Sa, Dumnezeu va răspunde: "În respectivul context, atât s-a putut"...
Fake news sunt în esență narațiune alternativă. Producătorii sau mai ales consumatorii lor cred că fake news sunt adevărul adevărat. Cine crede că știe nu știe suficient iar cine vrea să știe va ști și mai mult.
Fake ”news” sunt doar știrile false. Când vorbim despre evenimente istorice înțelese greșit sau prezentate incorect (eronat sau manipulativ), acelea nu sunt fake ”news”.
Nu te necăji fr Edi. Fr Laiu este probabil primul din România adventistă care a știut ca Antioh Epifanul este eroul din Daniel și nu Papa de la Roma. A plătit scump pentru dreptul la libera exprimare. Așa ca îl înțelegem ca acum se leapădă de adevărul pe care odată l-a pus pe hirtie.
Dragă Octavian, respectabilii Mr Hearsay și Mrs McFeeling nu sunt cei mai credibili martori ai realității.
1. Da, sunt probabil primul [adventist] din România care i-am găsit loc lui Antioh IV în cartea lui Daniel, dar EXCLUSIV în două pasaje paralele: Dan 8:9-11 și Dan 11:21-35. Dar chiar în aceste două profeții, rolul lui Antioh nu poate fi decât de pionier, de începător, sau de tip care devine tip, dacă observăm că profeția, cu termenul ei specific se întinde până la „vremea sfârșitului” (8:17, 19; 11:35, 40 etc.). În retrospectivă, Antioh IV a fost mai nimic, în comparație cu dinastia spirituală a cezarilor și a pontifilor.
2. În niciun caz nu am introdus vreodată pe Antioh IV ca jucător principal în cap. 2, cap. 7 și cap. 9 din cartea lui Daniel, precum ateologii istorico-critici profesioniști sau amatori, care fac eforturi să se păstreze în paradigma naturalistă, raționalistă, umanistă. Prin urmare, nu am făcut din Antioh Epifanul „eroul din Daniel” în locul papei de la Roma. Papalitatea Romană este în fruntea ierarhiei Bisericii timp de aproape două milenii și a cauzat, direct sau indirect, activ sau pasiv, prin toată auritatea ei reală sau imaginară, prin toate posibilitățile ei de influență, soarta libertății de conștiință în lumea creștină.
3. Zici că am „plătit scump pentru dreptul la libera exprimare”. Ca să fiu onest cu lumea din jurul meu, trebuie să recunosc că am vorbit și scris liber despre acest subiect, pe măsură ce l-am înțeles și am devenit sigur. Am publicat acest punct de vedere, mai întâi într-un comentariu „publicat” clandestin (caiete dactilografiate), care a circulat limitat înainte de revoluție. Am publicat apoi un Curs de Daniel și Apocalipsă (la EVS) în 1996 (pentru școala de misionari voluntari). Mi-am scris disertația de Master pentru UNISA sub titlul AN EXEGETICAL STUDY OF DANIEL 7-9 în 1999-2000 (c. 300 pagini A4), care cuprinde o cercetare mai elaborată. Papalitatea a rămas la locul ei binemeritat, în această disertație, motiv pentru care, în prima fază, mi-au respins lucrarea. [UNISA, cea mai mare universitate sud-africană, promovează vederile istorico-critice în departamentul de Studii Biblice; nu este o universitate adventistă sau conservatoare]. Un alt motiv, pentru care am întâmpinat opoziția sau jena autorităților academice de la UNISA, a fost afirmarea datării tradiționale a cărții lui Daniel și interpretarea tradițional-creștină (istoricistă) a viziunilor simbolice, ultima putere fiind Roma, cu excrescențele ei creștine și cu cornul Antichrist, precum și validitatea cheii hermeneutice „zi-an”. Am adăugat două secțiuni cu răspunsuri suplimentare la obiecțiile care mi se aduceau, am mai modificat limbajul în ocurile sensibile, ca să nu fie abraziv, și astfel disertația a fost acceptată după câteva luni, deși a fost notată mai modest (poate și din cauza englezei mele, care nu fusese corectată de nimeni.
Este adevărat, că nu am publicat disertația aceea, în care rolul lui Antioh este vizibil în câteva versete din Daniel 8 (Disertația nu cuprindea și capitolele 10-12, chiar dacă în note am făcut referiri și la ele). Dar am publicat pe larg un serial de profeție apocaliptică în Curierul Adventist, în anii 2000-2001, unde locul lui Antioh IV era bine țintuit. În anii care au urmat, pe măsură ce anumite lucruri mi-au devenit și mai clare, am publicat două serii de articole, mai specifice, sub titlul „Bătălia pentru sanctuar” (2002-2003) și „Măsuța cu nisip” (cam pe la 2009-2010). Unele din aceste vederi le-am folosit și la catedră, ca material alternativ, pentru a-i ajuta pe studenți să gândească critic, nu pentru a înlocui o dogmă cu alta. Toate aceste manifestări au fost publice, ani de-a rândul, și nimeni nu s-a scandalizat, cu atât mai puțin să mi se ia dreptul la cuvânt. În același timp, am început să corespondez cu unii din teologii noștri pe aceste teme.
Momentul în care, într-adevăr, am deranjat pe unii, dar nu în România, a fost ultima zi din mai 2011, cu ocazia conferinței ETTC (European Theology Teachers Convention), care în premieră urma să se țină în campusul nostru, la Cernica. Am intuit că este cea mai bună ocazie (poate singura, sau ultima) să prezint colegilor europeni punctul meu de vedere, cu tot ce privește teologia despre Daniel 8:14, astfel că am alcătuit un studiu în engleză, pe care l-am listat în zeci de exemplare și am făcut un document PPT, în care același puncte au fost tratate mai condensat, ca să le pot prezenta verbal în circa jumătate de oră.
Aceste întâlniri ETTC se țin periodic în diverse campusuri adventiste europene; se desfășoară sub egida BRI (Biblical Research Institute) și, cu excepția devoționalelor și a unor întâlniri de lucru generale, se desfășoară asemenea sesiunilor științifice universitare, dar pe subiecte și în săli separate. Fiecare merge acolo unde este interesat (de subiect, sau de prezentator), iar după prezentarea subiectului se dă loc la discuții. M-am înscris ca să-mi prezint și eu studiul; înscrierea s-a făcut la Cernica și NU au fost rezerve din partea colegilor, ca și cum n-ar trebui să prezint un asemenea material.
Înainte de acest eveniment, am trimis documentul electronic la toți colegii europeni, precum și la BRI. Unul dintre directorii de la BRI (cu care eram prieten: corespondasem pe unele teme, ne cunoaștem de la unele întâlniri și discuții) a reacționat neașteptat, încercând să mă oprească, obiectând că ar trebui să prezint mai întâi la BRI subiectul. Dar nu mai puteam da înapoi, pentru că mă înscrisesem și pentru că nu există o regulă că orice punct de vedere ar trebui mai întâi văzut de BRI, înainte de a fi prezentat la un alt nivel. Colegii europeni erau de aceeași competență cu administratorii BRI, așa că, fiecare după specialitatea lui putea să-mi evalueze punctele prezentate. Pe scurt, prezentarea mea a fost bine primită de mulți colegi europeni, care m-au felicitat și m-au încurajat, dar a trezit îngrijorare printre cel mult 2-3 persoane influente la nivel de BRI și Divizie.
După câteva luni, am fost invitat să-mi prezint punctul de vedere înaintea BRC (Biblical Research Committee), care s-a ținut la nivel de Divizie (la Collonges), unde din mai multe motive, am eșuat. A fost și lipsa mea de experiență și de realism în chestiuni administrative, lipsa de experiență în strategiile de comunicare, lipsa de antrenament în dialogul verbal în engleză (cu sau fără translator, unde este important să exprimi clar argumente fine). În plus, documentul meu scris fusese prea mare. După plecarea mea, comitetul în frunte cu trei reprezentanți BRI a votat o recomandare adresată ITA, Uniunii și mie, ca să mi se dea altă ocupație în locul catedrei. Autoritățile noastre românești nu au acționat, dar după câteva luni, când administrația Diviziei s-a interesat ce urmări a avut recomandarea aceea, s-a adunat bordul Institutului și a deliberat cazul o zi întreagă, după care s-a decis (în prezența mea și cu acordul meu) ca temporar să primesc altă muncă. Doi ani am slujit Biserica în altă muncă (pentru editură și pentru un centru de studii al ITA), fiind satisfăcut. Doar în fața studenților care mă cunoscuseră mă simțeam penibil, deoarece locuiam în campus.
În aceeași perioadă însă, președintele Uniunii și colegii din administrația ITA au insistat de mine să scriu la BRI și să-mi explic poziția. Inițial refuzasem să mai scriu, deoarece la primele mele reacții, după recomandarea BRC din 2011 nu primisem niciun răspuns. Dar în ultimele zile ale anului 2013 am scris un memoriu la BRI, care a fost întâmpinat imediat în mod pozitiv și am primit răspunsul că sunt toate șansele să mi se aprobe cererea la următoarea întâlnire BRC, care s-a ținut la Sagunto, în primăvara lui 2014, ceea ce s-a și întâmplat. Președintele Diviziei s-a grăbit să-mi comunice aprobarea, înainte de a primi răpunsul oficial. Odată cu noul an universitar (2014-2015) am revenit la catedră.
4. Din acel timp am observat că anumite voci mai de departe au început să spună că „am retractat”, că „m-am lepădat” de ce scrisesem pe hârtie, de aceea am fost acceptat din nou. Dar la baza schimbării au stat alte cauze. În primul rând, memoriul meu explica în scris mai exact, deși pe scurt, punctul meu de vedere, precum și atitudinea față de Biserică și responsabilitatea față de catedră. (În documentul teologic din 2011, formularea fusese mai contondentă în unele locuri, iar în partea finală a documentului, mă contraziceam, dintr-o banală neatenție). O altă cauză a fost faptul că persoana care avea mari obiecții și prejudecăți față de poziția mea tocmai se pensionase, iar noul director căruia îi scrisesem îmi era favorabil. Comitetul (BRC) a ținut seama de memoriul meu, și a trimis în România o nouă recomandare, de data aceasta, favorabilă. Ca urmare, în anii 2014-2019 am slujit din nou catedra, după care, în 2020 m-am retras ca pensionar. Repet, cu mâna pe inimă, așa cum am scris și în memoriul meu către BRI din dec 2013: “I did not really change my mind on the most important critical points indicated in my manuscript.”
Să nu uităm că sectele au un sens umflat al eului, probabil dat și de credința în unicitatea și excepționalitatea chemării lor. Acest ego supraponderal îi orbește față de informații istorice din surse necredincioase. Dacă ăia spun ce convine sectei, atunci este primit. Dacă nu, ei sunt greșiți și secta știe mai bine că e aleasă.
nu huli părinte
Edi, în beția lui, nu este vrednic nici să-i lege șireturile lui Florin Lăiu
Ești naiv
De ce? Pentru că nu este fundamentalist biblic?
@@uyscuti4596 Nu discut cu bețivii care sunt prin șanțuri și duhnesc a spirt!
@@johnapocalipto6000Oare Iisus ar fi procedat la fel?
@@uyscuti4596 În mod sigur ai fi primit și un BLESTEM, fix ca smochinul ăla... :))
Te crezi destept dar si o mare nebunie ati vei pierde mintuirea fosti adventistai vor fi primi care î si vor vinde frati de credinta omule Adevaru este unu singur Isus Hristos
O sinteza buna pt cei care nu au de munca si au cu ce sa umple timpul🤷♂️
Florin Lăiu este un adventist fără vicleșug.
Viclesugul este un criteriu fárá de care nu poti ajunge popá, sau "functionar" in BAZS. si nu numai....
Mama, mama , ce l-a lucrat din belsug DAR cu mult viclesug, pe fratele sau, Iacob Coman! Mama ce scantei adventiste of course!!
Doar vrei sa provoci
@@mihailgae-draghici4864 Am formulat o scrisoare deschisă pe web, pe care au semnat-o zeci de prieteni. Dacă asta înseamnă vicleșug, înseamnă că nu mai știm pe unde e dicționarul. IC a fost avertizat în mod repetat, iar eu i-am scris prietenește înainte de evenimentele cu pricina. Nu am niciun regret pentru ce am scris acolo. Am scris public, deoarece atitudinea luată de el și de suporterii lui fusese publică. A fost și a rămas o poveste tristă.
App edi din nou nu ai fost cinstit. Acel citat din Selected messages book 1 pg 21 "Mintea lui Dumnezeu este difuză" folosindu-mă de CD-ROM EGW am observat că elen white foloseste cuvântul "difuz" în sensul de împărtășit, transmis, oferit ci nu în sensul că mintea divină nu poate fi inteleasă, că este străină și încețoșată, întunecată ș.m.d.
Genul acesta de hermeneutică des întâlnită la george knight este dezgustătoare îmi provoacă scârbă și demonstrează nu ceea ce spune autorul în sine din care cităm ne interesează ci propagarea propriilor idei. Urât.
Totuși, un istoric profesionist nu este un simplu înșirător de citate sau fapte, ci și un interpret care are judecată sănătoasă și experiență. La ce folos să înșir citate selective (inspirate sau seculare), ca să devin avocatul unei personalități? Geroge Knight este cu mult deasupra istoriei amatoricești de propagandă, chiar dacă probabil are și el nevoie de creștere, dar nu mai are timp. Este însă un istoric onest.
@@florinlaiu5403 dacă vrei să fi un interpret ți cont de regulile interpretari.
îl numiți un istoric onest pentru ceea ce a scris în introducerea cărți QOD? Acesta este oare argumentul?!
"Este un om cu experiență" ce fel de experiență? A, ne spune dânsul în ce constă experienta lui: "Am făcut tot posibilul să arăt că Jones a fost un ciudat de la început până la sfârșit" (A spark in the Dark - Adventist Currents, aprilie 1988 pg 43) foarte onest se pare a pornit în studiul lui.
Sau poate vă referiți la experienta lui când pune legalismul lui pe seama lui Andreasen, jones și waggoner?
(George K. Knight: Simbol al tensiunii teologice adventiste pg.22)
Înțeleg două lucruri de aici despre Knight care cântăresc mult: 1) a devenit adventist în urma unei evanghelizări ținută de Ralph Larson, deci cu siguranță i s-au pus baze bune și 2) el spune că și-a propus să fie primul adventist fără păcat. Cu siguranță asta nu a auzit-o de la Larson. Eu nu am auzit/citit niciun susținător TUG serios să învețe așa ceva. Poate că influența negativă, radicalistă asupra lui a venit din partea "cercului de laici asertivi" ci nu direct de la M.L.Andreasen, dar asta nu înțeleg cum de la scutit de la studiu personal și fără dubiu sau îndoială responsabilitatea pentru generalizare rămâne a individului.
Contactul cu cercurile conservatoare poate să fie doar un țap ispășitor. Nu iau prin asta apărare tuturor oamenilor din aceste cercuri, doar mă gândesc că e posibil ca responsabilitatea pentru eșecul lui Knight să fie a lui însuși și doar să se învârtească într-un cerc vicios.
Pe lângă sublinierea necesară a asocieri lui rapide cu "cercurile de laici asertivi" ținuți în ceață de mărturie este de asemenea necesar de amintit faptul că Knight a îmbrățișat doctrina lui Marx spunând la fel de emfatic ca prima oară "voi fi primul marxist bun care a trăit vreodată" se pare că ceea ce la făcut pe Knight să facă astfel de declarați nu a fost nici Andreasen și cred că nici Marx ci mai degrabă spiritul lui tânăr.
@@florinlaiu5403 dacă il numiți "onest" doar pentru ce a scris în introducerea QOD o să râd.
Bineînțeles că este "interpret" orice istoric este interpret ci nu numai istorici. Însă interpretarea are reguli de care unchiu Knight nu ține cont chiar el a spus-o "Am făcut tot posibilul să arăt că Jones a fost un ciudat de la început până la sfârșit." (Adventrist Currents-a spark in the dark, aprilie 1988 pg43)
Are experienta? A, da. 😂 are să pună pe seama LGT legalismul lui tânăr, totuși oare ce la făcut sa spună "voi fi primul marxist perfect" oare tot Andreasen sau spiritul lui tânăr ?
@@DavidIonita Cred că a spus „am făcut tot posibilul să arăt că Jones...”, pentru că a avut toate datele, ca cercetător în istorie. Jones s-a dovedit necioplit chiar la Minneapolis, când l-a expus pe Uriah Smith în fața adunării, fără respect, fapt pentru care EG White l-a mustrat pe loc. Dar incidentele de la Minneapolis s-au rezolvat între Smith și Jones iar bătrânul Smith a lucrat sub direcția lui Jones la Editură. Jones a fost vorbitor obișnuit la conferințele generale de după 1888 și profesor la Colegiul Battle Creek și reprezentant al Bisericii în fața Congresului american, și membru în Comitetul Conferinței Generale. Din nefericire, prietenia lui cu Kellogg nu i-a fost de bine; a scos din el ce era mai rău, și cu toate eforturile Comitetului CG de a-l recupera, nu a acceptat. A rămas un anarhist mistic colțuros, încercându-și norocul prin alte confesiuni, dar nici acolo nu a fost acceptat. Faptele sunt fapte, chiar dacă povestirea lor poate fi mai nuanțată într-un fel sau altul.
@@florinlaiu5403 pentru că a avut toate datele sau pentru că pornise în cercetare cu prejudecăți? Oricum ar fi, era un gentleman cel puțin până la imprietenirea cu kellogg. Scăpări, sigur mai avea, dar în comparație cu "apărători doctrinei" era sfânt. Ellen White la mustrat? Poate trebuia să aștepte ca întotdeauna să se convingă ea mai întâi ca este cazul să vorbească și el cum a fost și în cazul lui waggoner, după "legea în galateni" i.sa permis sa scrie și el un răspuns când a avut "lumină suficientă" 🤣 foarte urat din partea lui Jones tot el este întrerupt tot el mustrat, dar așa este cu bătrâni "peri albi" nu trebuiesc mustrati niciodată mai ales de tineri.
Dacă knight este istoric Ron Duffield ce este ?
Te crezi destept dar si o mare nebunie ati vei pierde mintuirea fosti adventistai vor fi primi care î si vor vinde frati de credinta omule Adevaru este unu singur Isus Hristos