Masa de Bobotează

แชร์
ฝัง
  • เผยแพร่เมื่อ 2 ต.ค. 2024
  • Cea mai însemnată sărbătoare din câșlegile de iarnă după Sf. Vasile sau Anul nou este Bobotaza, numită în unele părţi și mai ales în Transilvania și Banat Botează, Botez, Botezul-Domnului şi Apâ-botează.
    De aceea Boboteaza, după Anul noi, e şi sărbătoarea cea mai bogată în datine și credinţe.
    Deci, precum am făcut la Anul Nou, aşă şi de astă dată vom descrie mai întâi datinele și credinţele usitate în Ajunul Bovbotezei şi apoi pe cele din ziua de Bobotâză.
    Inainte însă de a începe cu descrierea datinelor şi a credinţelor din această zi, trebue să amintesc că Românii de pretutindenea îndătinâză a numi ajun mai fiecare zi sai seară ce premerge unei serbători mai însemnate.
    Ajun în înţelesul adevărat al cuvîntului însă se numesce fiecare zi de sec sau de post, dar mai cu seamă cele ce premerg Craciunului şi Bobotezei, pentru că în aceste două zile se ajună, adecă nu se mănâncă de frupt sau de dulce, ci numai de sec. Ba foarte mulţi inși şi mai cu seamă feciorii şi fetele cele mari nu mănâncă nimic până de către seră sau chiar până a doua zi dimineaţă, anume ca să aibă noroc, să se poată de grabă însură respective mărită şi să capete un soţ frumos şi harnic. Fiind aceste două ajunuri cele mai însemnate de peste an, pentru că premerg unor sărbători însemnate, de aceea şi poporul acuma din vechime a îndătinat a prepara pentru aceste două zile bucate mai într-ales decât în celelalte zile de ajun de peste an.
    Vom începe deci mai întâi cu descrierea bucatelor usitate în ajunul Bobotezei...
    Sim. Fl. Marian, Sărbătorile la români, 1898
    #maidemult #sărbătorileromânilor #boboteaza #datini #superstitii #obiceiuri #folclor #romania

ความคิดเห็น • 4