Oare ziua a 7 a e chiar Sabatul? | Porunca a Patra | pastor LUCIAN CRISTESCU
āļāļąāļ
- āđāļāļĒāđāļāļĢāđāđāļĄāļ·āđāļ 16 āļ.āļ. 2021
- Nu uita sa dai like ð daca iti place acest videoclip. Publicam videoclipuri noi in fiecare saptamana. AboneazÄ-te la canalul nostru pentru a fi notificat de fiecare data: / sperantatvoficial
Painea cea de toate zilele difuzata la Speranta TV in data de 30 august 2019
#luciancristescu #sperantatv #paineaceadetoatezilele
Domnul ISUS sÄ vÄ BinecuvÃĒnteze cu viaČÄ veČnicÄ Amin !
Pacea Domnului frate pastor ! Va ascultam cu mare placere ! Raspunsuri clare ! Numai cine nu vrea sa inteleaga , nu intelege ! Domnul sa va binecuvanteze ! Sabat fericit !!
AMIN DOMNUL SA TE BINECUVINTEZE PASTOR ð ð
Domnul sabatului sÄ te binecuvinteze. Ãn El nu este schimbare.Evrei 13 versetul 8 stÄ scris:Isus Hristos este acelaČi ieri Či azi Či ÃŪn veci. Amin
Dumnezeul din Vechiul Testament este YHWH/ Domnul Satana/ Yaldabaoth/ Demiurg /zeul Saturn.
Documente de referinta : youtube:
** Biblia-2 Samuel 24:1 completat cu 1 Cronici 21:1
** youtube-Yaldabaoth -wikipedia - Cosmogonia Či miturile creaČiei
** youtube -La cine se inchina musulmanii la Mecca.
Cub negru pe frunte isi pun si evreii cind se roaga, caci este simbolul zeului Saturn= Soarele negru.
In jurul cubului se invirt ca inelele lui Saturn. Saturn este patronul zilei de simbata cu inchinare in acea zi = Sabatul.
Iisus are ca zi de inchinare Duminica ( Sunday = ziua soarelui alb) pentru ca este patronul acelei zile.
In El nu este schimbare, dar in lucrurile din jurul lui este o forfota continuÄ deoarece toate sunt in schimbare continuÄ.
Gandeste liber
Dumnezeu sÄ vÄ binecuvÃĒnteze ððŧ
DOMNUL FIE LAUDAT,AMIN!
Dumnezeu sa va binecuvÃĒnteze !!ð
Salutari pace si liniste la toti!
Pe soČul meu ÃŪl chema tot ALECU T.
Dumnezeu preČuieČte numai un serviciu fÄcut din iubire, altfel tot Čirul ceremoniilor este pentru El o ofensÄ. Tot aČa este Či cu Sabatul al carui scop este sÄ-i aducÄ pe oameni ÃŪn legÄturÄ cu Creatorul. DacÄ mintea este stÄpÃĒnitÄ de forme obositoare, adevÄratul rost al Sabatului va fi zÄdÄrnicit iar pÄzirea lui exterioarÄ este o batjocura. Dumnezeu este ÃŪndurÄtor. CerinČele Sale sunt rezonabile, conforme cu bunÄtatea Či bunÄvoinČa caracterului SÄu. Scopul Sabatului era ca toatÄ omenirea sÄ poatÄ fi cÃĒČtigatÄ. Omul n-a fost fÄcut ca sÄ se potriveascÄ cu Sabatul, pentru cÄ Sabatul a fost fÄcut dupÄ crearea omului, pentru a veni ÃŪn ÃŪntÃĒmpinarea nevoilor lui. El a pus deoparte acea zi pentru om, spre a se odihni de munca lui Či pentru ca, privind la pÄmÃĒntul de jos Či la cerurile de sus, sÄ poatÄ reflecta cÄ toate acestea le-a fÄcut Dumnezeu ÃŪn Čase zile, iar ÃŪn a Čaptea S-a odihnit; Či cÄ, ÃŪn timp ce privea la dovezile concrete ale nemÄrginitei ÃŪnČelepciuni a lui Dumnezeu, inima lui sÄ poatÄ fi umplutÄ cu iubire Či veneraČie pentru FÄcÄtorul sÄu. - (Testimonies for the Church 2:582.) E.G.W
Amin... Aceasta inseamna adevarata binecuvantare a Sabatului...
Fratele a punctat foarte bine ca ziua a7 este sambata(minutul 7 in colo...in video) ,nu duminica.oamenii au schimbat dar cine santem noi sa schimbam
Dumnezeu are pe pÄmÃĒnt o BisericÄ ce ÃŪnalČÄ Legea cÄlcatÄ ÃŪn picioare Či prezintÄ lumii pe Mielul lui Dumnezeu care ridicÄ pÄcatele lumii. Biserica este depozitarul bogÄČiei harului lui Hristos Či prin ea se va manifesta ÃŪn cele din urmÄ iubirea deplinÄ a lui Dumnezeu cÄtre lume, care va trebui sÄ fie luminatÄ cu slava Sa. RugÄciunea lui Hristos ca Biserica sÄ fie una, dupÄ cum El Či TatÄ sunt una, va fi ÃŪn final ÃŪmplinitÄ. Darurile bogate ale Duhului SfÃĒnt vor fi revÄrsate permanent asupra poporului lui Dumnezeu Či ei vor deveni martori ÃŪn lume despre puterea salvatoare a lui Dumnezeu.
Mielu sÄ te facÄ crestin . Ãn AdevÄr Legea Duhului VieČi. Lui D-zeu Glorie. Biserica este un brend
ce pot s-a spun e ce spune Pavel celor din Corint ; Unul socoteÅte o zi mai presus decÃĒt alta; pentru altul, toate zilele sunt la fel. Fiecare sÄ fie deplin ÃŪncredinÅĢat ÃŪn mintea lui. Cine face deosebire ÃŪntre zile, pentru Domnul o face. Cine nu face deosebire ÃŪntre zile, pentru Domnul n-o face.
Este vorba despre deosebirea zilei de odihna care este o porunca veČnicÄ, sau deosebirea unor zile anume ( post , sfinČire etc ) ?
â@@Dr.findthemisteryofgalaxyCiteČte contextul! Se vorbeČte Či despre alimentele care pot fi consumate! Nu este greu de ÃŪnČeles cÄ ÃŪn biserica din Roma existau credincioČi evreei Či neevrei! Cine erau cei slabi? CredincioČi evrei care nu consumau deci alimente pe care le considerau curate Či de ÃŪnchinau in ziua de sabat!
â@@sandorn9292Cum aČi ajuns la concluzia asta ÃŪn legÄturÄ cu legile Či poruncile lui ADONAI? AČi studiat Tanakh? Care sunt porunci veČnice Či care nu sunt?
Pocaiti-va Či nu va mai certati:
Ga. 5:19-21: "Åi faptele firii pÄmÃŪnteÅti sÃŪnt cunoscute, Åi sÃŪnt acestea: preacurvia, curvia, necurÄÅĢia, desfrÃŪnarea, ÃŪnchinarea la idoli, vrÄjitoria, vrÄjbile, certurile, zavistiile, mÃŪniile, neÃŪnÅĢelegerile, desbinÄrile, certurile de partide, pizmele, uciderile, beÅĢiile, ÃŪmbuibÄrile, Åi alte lucruri asemÄnÄtoare cu acestea. VÄ spun mai dinainte, cum am mai spus, cÄ cei ce fac astfel de lucruri, nu vor moÅteni ÃmpÄrÄÅĢia lui Dumnezeu."
PoČi sa te lauzi tu adventistule ca Čii Sabatul sau tu penticostale ca Čii DuminicÄ,dacÄ va certaČi ÃŪn iad ajungeČi,asa ca...nu va mai certaČi.
ÂĻÂĻUltima solie de avertizare a lumii trebuie sÄ-i determine pe oameni sÄ ÃŪnČeleagÄ importanČa pe care Dumnezeu o acordÄ Legii Sale. AdevÄrul care urmeazÄ a fi prezentat este atÃĒt de clar, ÃŪncÃĒt niciun om nelegiuit, care ÃŪl aude, sÄ nu se poatÄ scuza, spunÃĒnd cÄ nu a reuČit sÄ ÃŪnČeleagÄ importanČa ascultÄrii de poruncile lui Dumnezeu. Sabatul n-a fost dat numai pentru Israel, ci el a fost dat pentru lumea ÃŪntreagÄ. El a fost fÄcut cunoscut omului ÃŪn Eden Či, asemenea celorlalte precepte ale Decalogului, este obligatoriu pentru totdeauna. âCÃĒtÄ vreme nu va trece cerul Či pÄmÃĒntul, nu va trece o iotÄ sau o frÃĒnturÄ de slovÄ din Lege, ÃŪnainte ca sÄ se fi ÃŪntÃĒmplat toate lucrurile.â AtÃĒta vreme cÃĒt existÄ cerul Či pÄmÃĒntul, Sabatul va fi Či mai departe un semn al puterii Creatorului. Či atunci cÃĒnd Edenul va ÃŪnflori din nou pe pÄmÃĒnt, ziua sfÃĒntÄ de odihnÄ a lui Dumnezeu va fi onoratÄ de toČi cei ce sunt sub soare. âÃŪn fiecare Sabatâ, locuitorii pÄmÃĒntului nou, slÄvit, vor veni âsÄ se ÃŪnchine ÃŪnaintea Mea - zice Domnulâ. (Matei 5, 18; Isaia 66, 23.) Sabatul a fost instituit ÃŪnainte ca iudeii sÄ aparÄ ca popor Či a fost dat spre sfinČire ÃŪntregii omeniri; âca sÄ ČtiČiâ, declarÄ Dumnezeu, âcÄ Eu sunt Domnul care vÄ sfinČescâ. DacÄ Sabatul este acceptat, atunci Či restul poruncilor din Decalog vor fi pÄzite, deoarece nimeni nu poate respecta cu adevÄrat Sabatul fÄrÄ a lua ÃŪn considerare toate celelalte precepte ale Legii. Nu existÄ nici un aspect referitor la Sabat care sÄ-i limiteze valabilitatea la o anumitÄ categorie de persoane. El a fost dat pentru ÃŪntreaga omenire si trebuie respectat, nu prin inactivitate, ci prin contemplarea lucrÄrilor lui Dumnezeu. Oamenii trebuie sÄ facÄ aceasta, ca sÄ cunoascÄ faptul âcÄ Eu sunt Domnul care ÃŪi sfinČescâ. Porunca Sabatului este aČezatÄ chiar ÃŪn inima Decalogului, ÃŪn mijlocul preceptelor neschimbÄtoare ale lui Dumnezeu. TotuČi de la multe amvoane din Čara noastrÄ se ÃŪnalČÄ un strigÄt dispreČuitor ÃŪmpotriva Sabatului instituit de Domnul, Dumnezeul cerului, stigmatizÃĒndu-l ca fiind âvechiul Sabat al iudeilorâ. ToČi cei ce cautÄ adevÄrul sÄ-Či aducÄ aminte cÄ Sabatul a fost instituit ÃŪn Eden ÃŪnainte de a exista evreii, iar Domnul a spus: âSabatul a fost fÄcut pentru omâ. Porunca a patra a fost rostitÄ ÃŪmpreunÄ cu celelalte nouÄ precepte morale, ÃŪn mijlocul tunetelor Či mÄreČiei de pe muntele Sinai, Či se aflÄ ÃŪn chivotul care este ÃŪn SfÃĒnta Sfintelor din Sanctuarul ceresc. El este numit âChivotul mÄrturieiâ, iar sub capacul lui - tronul harului - sunt Cele Zece Porunci care au fost scrise cu degetul lui Dumnezeu.ÂĻÂĻ
La creaČiune, cÃĒnd l a aČezat pe om pe pÄmÃĒnt, Dumnezeu a ÃŪmpÄrČit timpul ÃŪn Čapte perioade. Sase le a dat omului pentru el sÄ le lucreze iar una a rezervat o pentru Sine. Odihnindu Se ÃŪn ziua a Čaptea, El a binecuvÃĒntat o Či a sfinČit o. De aceea, ziua a Čaptea este consideratÄ ziua de odihnÄ a lui Dumnezeu Či trebuie respectatÄ ca aducere aminte a creatiunii Lui. CÃĒnd stelele dimineČii cÃĒntau ÃŪmpreunÄ Či toČi fiii lui Dumnezeu strigau de bucurie, Sabatul (sambata) i a fost dat omenirii pentru ca sÄ Či aminteascÄ de faptul cÄ Dumnezeu a creat lumea ÃŪn Čase zile. Domnul s a odihnit ÃŪn a Čaptea zi care este sambata, a binecuvÃĒntat o ca zi de odihnÄ Či le a dat o fiinČelor pe care le a creat, pentru ca ele sÄ Či aminteascÄ de El ca adevÄratul Či viul Dumnezeu. âAdevÄratul temei al ÃŪnchinÄrii divine, nu numai acela din ziua a Čaptea, ci al ÃŪntregii ÃŪnchinÄri, se gÄseČte ÃŪn deosebirea dintre Creator Či creaturile Sale. Acest fapt important nu se poate ÃŪnvechi niciodatÄ Či nu trebuie uitat niciodatÄâ. Ãntotdeauna trebuia pÄstrat acest adevÄr ÃŪn mintea oamenilor, cÄ Dumnezeu a instituit Sabatul ÃŪn Eden; Či cÃĒtÄ vreme faptul cÄ El este Creatorul nostru continuÄ sÄ fie motivul pentru care sÄ ne ÃŪnchinÄm Lui, atÃĒta vreme Sabatul va continua sÄ fie semnul Či memorialul SÄu. DacÄ Sabatul ar fi fost pÄstrat pretutindeni, gÃĒndurile Či afecČiunile omului ar fi fost ÃŪndreptate cÄtre Creator ca obiect al adorÄrii Či al ÃŪnchinÄrii, Či niciodatÄ n ar fi fost vreun ÃŪnchinÄtor la idoli, vreun ateu sau vreun necredincios. PÄzirea Sabatului este un semn al credincioČiei faČÄ de adevÄratul Dumnezeu, âAcela care a fÄcut cerul Či pÄmÃĒntul, marea Či izvoarele apelorâ.. Domnul cerurilor nu l va considera nevinovat pe acela care ignorÄ poruncile Sale Či respectÄ alte porunci ÃŪn locul lor. El ÃŪi va rÄsplÄti fiecÄruia dupÄ intelegerea avuta.
Deci Simbata ne amintim de Dumnezeu Si celelalte 6 zile Nu?
Si cum ne odihnim,daca trebuie sa mergem la Biserica pe urma invitam Oameni la mincare,deci servim ,lucram ,ridem,inloc SA ne rugam lui Dumnezeu Si SA ne odichnim cu Familia
@@RufyMuky Marcu 2:27-28 VDC
Apoi Isus le-a zis: âSabatul a fost fÄcut pentru om, iar nu omul, pentru Sabat; aČa cÄ Fiul omului este Domn chiar Či al Sabatului.â Intelegi tu asta? Dumnezeu nu a interzis voia buna in Sabat. Un duh mahnit usuca oasele. Satana este acuzatorul fratilor lui fiindca el nu iubeste. Pocaieste te.
Cel mai probabil s-a ales ziua de duminicÄ ÃŪn detrimentul zilei de sÃĒmbÄtÄ pentru cÄ ÃŪn acea perioadÄ ÃŪn Roma anticÄ duminica era ziua ÃŪnchinatÄ lui Mitra , zeul soarelui ( de aici Či numele ÃŪn englezÄ Sunday).
Oameni buni,sabatul este si va fi valabil Či i n eternitate. Intrebarea este, dupÄ care calendar,dupa cel catolic adica calendarul gregorian?
Oh ,...fratele nostru de credinČÄ.....problema e mult mai complicatÄ....in zilele noastre pe lÃĒngÄ tehnologia avansatÄ pe care a descoperit o omul prin har s a mai descoperit ceva prin deliberare sub inspiraČia Diavolului: cÄ omul poate pune sigur deoparte o zi din sÄptÄmÃĒnÄ de exemplu asemenea unei jertfe de adus: ce are ,nu ? VitÄ,porumbel, oaie....
advetist de 2o21 de ani marturisiČi crestinismul advetist Či atÃŪt , pentru ce nu marturisiČi Odihna Cea DivinÄ de Sabat ,ei stiu bine cÄ dacÄ ar permite oamenilor sÄ vadÄ puterea, binecuvÃŪtarea , bucuria, Či pacea care locuiesc ÃŪn acest dar preČios a LUI D-zeu nu-i va rÄmÃŪne decÃŪt un timp scurt . Lui D- ZEU Cel care a fÄcut cerul Či pÄmÃŪntul Glorie solia à ngerului 1 apo 14 .
Luca 24:1 incepe cu "In ziua intaia a saptamanii ...", dar textul grec arata asa: "ÎĪáŋ Îīá―ē ΞÎđáū· ÏáŋķÎ― ÏÎąÎēÎēá―ąÏÏÎ― á―ÏÎļÏÎŋÏ ÎēÎąÎļá―ģÏÏ ážÏá―ķ Ïá―ļ ÎžÎ―áŋΞι ážĶÎŧÎļÎŋÎ― Ïá―ģÏÎŋÏ ÏÎąÎđ ហឥÏÎŋá―·ÎžÎąÏÎąÎ― ážÏá――ÎžÎąÏÎą" si se vede clar cuvantul "ÏÎąÎēÎēá―ąÏÏÎ―", adica sabat! Cum explicati ca in traduceri nu apare acest cuvant? Multumesc si s-auzim numai de Bine!
Ã-Ã
Abraham a fost sub lege sau sub har ?!
CÃĒnd sa odihnit Dumnezeu erau creaČi Adam Či Eva?
Adam Či Eva au fost evrei?
Ãn mileniu nu o sÄ fie sabat ?
CÃĒt Čine acest sabat ?!
MULČUMESC.
Pacea Domnului frate pÄstor. Prin harul Domnului slujesc ÃŪn biserica penticostala,am ascultat cu plÄcere Či interes mai multe mesaje de-ale dumnevoastrÄ, dacÄ aveČi amabilitatea Či timp disponibil as dori un punct de vedere al textului din ev. IOAN cap5-ver.18. MulČumesc anticipat,Či fie ca binecuvÃĒntarea Domnului sa rÄmÃĒnÄ peste toČi cei ce iubesc venirea Domnului
@Chiras Filip âMulta pace, frate pÄstor Filip,
ÃČi mulČumesc pentru ÃŪncrederea pe care mi-o acorzi, iniČiind un dialog frÄČesc pe afirmaČia din Ioan 5:18. Apreciez spiritul tÄu bun care place Domnului Či care construieČte punČi ÃŪntre inimile celor care iubesc CuvÃĒntul scris Či ÃŪntrupat.
Versetul 18 face parte dintr-un pasaj (versetele 17-19):
17 âDar Isus le-a rÄspuns: âTatÄl Meu lucreazÄ pÃĒnÄ acum Åi Eu, de asemenea, lucrez.â
18 âTocmai de aceea cÄutau Åi mai mult iudeii sÄ-L omoare, nu numai fiindcÄ dezlega ziua Sabatului, dar Åi pentru cÄ zicea cÄ Dumnezeu este TatÄl SÄu Åi Se fÄcea, astfel, deopotrivÄ cu Dumnezeu.â
19 âIsus a luat din nou cuvÃĒntul Åi le-a zis: âAdevÄrat, adevÄrat vÄ spun cÄ Fiul nu poate face nimic de la Sine; El nu face decÃĒt ce vede pe TatÄl fÄcÃĒnd Åi tot ce face TatÄl, face Åi Fiul ÃŪntocmai.â
Din context, aflÄm cÄ motivul care i-a iritat cumplit pe farisei era vindecarea paraliticului ÃŪntr-o zi de Sabat. AcuzaČia lor era dublÄ: (1) cÄ Isus dezleagÄ Sabatul; (2) cÄ Isus Se fÄcea deopotrivÄ cu Dumnezeu.
SurprinzÄtor, ambele acuzaČii erau âcorecteâ. Cu menČiunea cÄ erau corecte din perspectiva lor, dupÄ standardele rabinice (!).
Mai ÃŪntÃĒi, privitor la pretenČia lui Isus de divinitate, iudeii aČteptau un Mesia descendent omenesc al lui David, doar carne Či sÃĒnge, dotat ÃŪnsÄ cu o ÃŪnČelepciune superioarÄ, fiind uns de Dumnezeu pentru izbÄvirea politicÄ a lui Israel Či ÃŪntemeierea unei ÃŪmpÄrÄČii universale. Or, Isus contrazicea aČteptÄrile lor.
CÃĒt priveČte acuzaČia ÃŪncÄlcÄrii Sabatului, este drept cÄ Isus ÃŪncÄlca standardele Talmudice stabilite de cei doi mari contemporani ai lui Isus: rabinii Hillel Či Čammai. Ca sÄ ai o idee cum defineau ei sfinČenia Sabatului, ÃŪČi listez doar cÃĒteva din sutele de interdicČii:
âĒ Interzis sÄ porČi un obiect mai greu decÃĒt o smochinÄ uscatÄ
âĒ Interzis sÄ porČi batistÄ ÃŪn Sabat, aceasta fiind o povarÄ (cu excepČia de a fi cusutÄ de hainÄ)
âĒ Interzis sÄ porČi ÃŪn Sabat: cheie, portofel, creion.
âĒ Interzis aprinsul focului / becului ÃŪn Sabat.
âĒ Interzis stinsul focului Či a becului.
âĒ Interzis sÄ rupi hÃĒrtia de toaletÄ ÃŪn Sabat; se putea folosi hÃĒrtia pre-ruptÄ
âĒ Interzis sÄ fixezi ceasul ÃŪn Sabat
âĒ Interzis foloseČti instrumentelor muzicale ÃŪn Sabat
âĒ Interzis sÄ scrii Či sÄ Čtergi scrisul ÃŪn Sabat
âĒ Interzis sÄ culegi un fruct ÃŪn Sabat
âĒ Interzis sÄ miroČi o floare ÃŪn Sabat
âĒ Interzis stoarci o lÄmÃĒie
âĒ Interzis sÄ separi oasele de carnea peČtelui
âĒ Interzis sÄ te uiČi ÃŪn oglindÄ, ca sÄ nu fi ispitit sÄ smulgi un fir alb
âĒ Interzis sÄ Čezi pe prispa casei, aceasta fiind echivalent cu pÄzirea casei
âĒ Interzis sÄ pui oČet la mÄseaua dureroasÄ, dar puteai pune pÃĒine muiatÄ ÃŪn oČet
âĒ Interzis sÄ scuipi pe jos, pentru a nu iriga un fir de iarbÄ. Puteai scuipa pe piatrÄ.
âĒ Interzis consumul oului oat de gÄinÄ ÃŪn Sabat.
âĒ Interzis sÄ mergi mai mult de 2.000 paČi, excepČie fiind mersul de la o casÄ la alta
âĒ Etc... vezi: www.ou.org/holidays/the_thirty_nine_categories_of_sabbath_work_prohibited_by_law/
ÃnsuČi actul vindecÄrii era pentru farisei o profanare a Sabatului. Dar ceea ce-i turba mai mult era ordinul: âIa-Či patul Či umblÄâ, rostitÄ de Isus celui vindecat, ceea ce era o ÃŪncÄlcare flagrantÄ.
Da, este adevÄrat cÄ Isus dezlega Sabatul de nenumÄratele interdicČii rabinice. Dar dezlega El oare Sabatul Či de sfinČenia stipulatÄ ÃŪn porunca a IV-a?
ÃnsuČi rÄspunsul SÄu ne lÄmureČte:
âTot ce face TatÄl, face Či Fiul ÃŪntocmai.â (v. 19).
Altfel zis, Isus ne trimit ÃŪnapoi, la CreaČiune, cÃĒnd: âDumnezeu a binecuvÃĒntat ziua a Čaptea Či a sfinČit-oâ (Geneza 2:3). Ãn ce-L priveČte, âFiul nu face decÃĒt ce vede pe TatÄl fÄcÃĒnd.â(v. 19). âEu am pÄzit poruncile TatÄlui Meu Či rÄmÃĒn ÃŪn dragostea Lui.â (Ioan 15:10)
AdiČional, dacÄ ne referim la versetul 17: âTatÄl Meu lucreazÄ pÃĒnÄ acum Åi Eu, de asemenea, lucrezâ, e cazul sÄ ne ÃŪntrebÄm âCe lucreazÄ pÃĒnÄ acum TatÄl?â De domeniul bucÄtÄriei, al curÄČeniei, afacerilor...? Sau este lucrarea mÃĒntuirii - singura problemÄ care nu cunoaČte odihnÄ?
Te ÃŪncurajez sÄ parcurgi Či celelalte texte (bÄnuind cÄ eČti un avid cititor al Evangheliilor, nu cred cÄ e cazul ca eu sÄ Či le menČionez), ÃŪn care Isus ÃČi declarÄ atitudinea Sa faČÄ de Legea lui Dumnezeu. Ãl vei regÄsi ÃŪn aceeaČi atitudine, de a imita cu credincioaČie modelul dat de TatÄl SÄu, fÄrÄ inovaČii. CÄci: âFiul nu poate face nimic de la Sine...â
MulČumesc ÃŪncÄ o datÄ pentru prilejul de a putea comunica ÃŪmpreunÄ. ÃČi doresc binecuvÃĒntarea deplinÄ a lui Dumnezeu.
Cu drag, fratele tÄu ÃŪntru Hrisots,
Lucian Cristescuâ
SperantaTV: va rugam sa ne trimiteti un email scurt la adresa online@sperantatv.ro pentru a avea adresa dumneavoastra de email in vederea unei comunicari mai bune cu pastorul Lucian Cristescu. Daca lasati adresa de email aici, in comentarii, este foarte posibil ca TH-cam sa blocheze comentariul.
ADVENTISMUL si Sabatul:
âDeci esti mantuit prin jertfa Domnului Isus, dar nu este suficient asa ca trebuie sa adaugi pe langa urmatoarele:
- sa tii legea si in special sabatul
- sa manaci sanatos ca sa traiesti pana la adanci batraneti
- sa impliesti ce spune âsingurul profetâ Elena W.
Daca nu implinesti toate astea, te duci in iad.
De fapt nu chiar in iad-iad, pentru ca nu exista, ci esti anihilat, deci dispari si nu mai dai socoteala la nimeni, ca un dumnezeu asa bunuČ si de treaba cum este dumnezeul adventist nu poate arunca oameni in iad.â
Ce trist ca este o teologie distorsionata, mincinoasa si nebiblica.
Orice religie isi creaza propriul vitel de aur, cu propriile reguli, dar nu are legatura cu inchinarea la Dumnezeu cel real, prezentat in biblie.
Ok.toate Poruncile lui Dumnezeu trebuie sa le tinem nu numai Simbata,Sabatul etc.
Dar totusi noi nu putem sa tinem numai o Zi si sa nu chemam ,pronuntam Numele lui Dumnezeu si celelate Porunci nu le tinem.
Ce este cu celelalte 6 zile de saptamina? Sintem Simbata sfinti si celelalte 6 zile sa traim in pacat?ð
Problema este ca sabatul Domnului nu este sÃĒmbÄta noastrÄ, deoarece calendarul lunisolar lÄsat de Dumnezeu de 29,5 zile a fost schimbat cu calendarul iulian/gregorian . Asa ca, Či sÃĒmbÄtÄ Či duminicÄ sunt ale bisericii catolice. Isaia 66:23/Daniel 7:25.
Marcu 2 :23-28 citeste contexul zice clar si raspicat treaba si versetul 28 scrie asa " asa ca Fiul omului este Domn chiar si al Sabatului "
iar versetul anterior scrie si mai clar treaba 27: " Apoi le-a zis : Sabatul a fost facut pentru om , iar nu omul pentru Sabat".
o greseala de omitere sau comitere - in traducerea Cornilescu scrie : Caci Fiul omului este Domn si al Sabatului." fata de ce spune pastorul Cristian/ Domn al sabatului --sigur e de comitere ---minutul 10:00
Ziua a Čaptea BiblicÄ este a Čaptea zi dupÄ data de ÃŪntÃŪi a fiecÄrei lunii, data de ÃŪntÃŪi este ÃŪntotdeauna sÄrbÄtoarea lunii noi; ,,Isaia 66:22,23 ; Ezechiel 46:1>", ÃŪn schimb sÃŪmbÄta este ziua zeului saturn Či ziua a Čaptea pe calendarul convenČional hirotonit de papa gregor, acest calendar este unul solar Či de fapt este calendarul cornului cel mic; ,,Daniel 7:25".
GÄsiČi ÃŪn exodul 35 cu 2
Cine a schimbat Sabatul,dece? e singurul lucru ce a schimbat sau si altele?si cite a mai schimbat acel om?
Is tare curios minutul 6:25 matei 23: 54 in care parte a bibliei se afla?
E gresitÄ citatÄ cartea, e din Luca 23:54
Cerul si Pamantul sa facut in 6 zile iar in a7a creatorul dupa osteneala sa a hotarat si zi de odihna.adevarata. Ceilalti treaba lor.
Dar cine a creat toate creatiile,cine a dat Poruncile?
Daca Creatorul este mai mare decit creatiile Lui,dece nu pronunta Si nu cheama si Adventisti Numele Adevarat Al Lui Dumnezeu YHWH ?
Care este prima Si primele treu Porunci?dece sarim Direct la a Patra Porunca?
Cum e cu Idolii si Astartele care le va darima - nimicii Dumnezeu?dece au si Adventisti o cruce mare pe perete in fata ?de unde vine Crucea facuta de mina omului,si dece se inchina oamenii in Biserici direct sau indirekt la unealta de tortura a lui Christos?
Poate cineva sa-mi raspunda la aceste intrebari?Va multumesc daca ma ajutatið
Adventistii nu au niciun fel de cruci si nicio icoanÄ nici ÃŪn bisericÄ, nici pe bisericÄ, nici pe pereti, efectiv niciunde. Cred ca ati confundat cu alta confesiune.
Cu regret pt voi,pentru ziua sabatului a fost pus pe cruce
BunÄ seara...Ãn minutul 7:52 apare Duminica, Ziua ÃntÃĒi ( Kyriakà ),ca"Ziua Domnului" ;
Ãn minutul 9:33 apare Ziua ÃntÃĒi,datoritÄ ÃŪnvierii, cu titlul "Ziua Domnului"
Ãn minutul 10:05 - din Marcu 2:28 ÃŪnČelegem cÄ "Ziua Domnului" este Sabatul. Am trei ÃŪntrebÄri:
1.Care este pÃĒnÄ la urmÄ "Ziua Domnului", SÃĒmbÄta sau Duminica?
2."Ziua Domnului" din Apocalipsa 1:10 face referire la SÃĒmbÄtÄ sau DuminicÄ?
3.Ãn 1Tesaloniceni 5:2 "Ziua Domnului" se referÄ la revenirea lui Isus?
Aprecieri pentru tot ceea ce faceČi.
O searÄ bunÄ!!!
Sabatul n-a fost dat numai pentru Israel, ci el a fost dat pentru lumea ÃŪntreagÄ. El a fost fÄcut cunoscut omului ÃŪn Eden Či asemenea celorlalte precepte ale Decalogului, este obligatoriu pentru totdeauna. âCÃĒtÄ vreme nu va trece cerul Či pÄmÃĒntul, nu va trece o iotÄ sau o frÃĒnturÄ de slovÄ din Lege, ÃŪnainte ca sÄ se fi ÃŪntÃĒmplat toate lucrurile.â AtÃĒta vreme cÃĒt existÄ cerul Či pÄmÃĒntul, Sabatul va fi Či mai departe un semn al puterii Creatorului, Či atunci cÃĒnd Edenul va ÃŪnflori din nou pe pÄmÃĒnt, ziua sfÃĒntÄ de odihnÄ a lui Dumnezeu va fi onoratÄ de toČi cei ce sunt sub soare. âÃŪn fiecare Sabatâ, locuitorii pÄmÃĒntului nou, slÄvit, vor veni âsÄ se ÃŪnchine ÃŪnaintea Mea - zice Domnulâ. (Matei 5, 18; Isaia 66, 23.) Numai porunca a patra din Cele Zece Porunci conČine sigiliul marelui Legiuitor, Creator al cerului Či al pÄmÃĒntului. Aceia care ascultÄ de porunca aceasta iau asupra lor Numele Lui Či toate binecuvÃĒntÄrile pe care le cuprinde aceasta. Ca monument de comemorare a creaÅĢiei, pÄzirea Sabatului este un antidot al idolatriei. Amintindu-ne cÄ Dumnezeu a creat cerul Åi pÄmÃĒntul, Sabatul Ãl deosebeÅte pe El de toÅĢi falÅii dumnezei. Deci pÄzirea Sabatului devine semnul supunerii noastre faÅĢÄ de adevÄratul Dumnezeu - un semn prin care noi recunoaÅtem suveranitatea Lui ca ÃmpÄrat Åi Creator.
StymatÄ doamnÄ Oana spuneČile celor sceptici care luptÄ cu toatÄ puterea ÃŪnpotriva ÃŪnvÄČÄturilor BIBLIEI cÄ poate cere CATEHISMUL BISERICI CATOLICÄ Či acolo spune clar cÄ biserica catolicÄ a schimbat ziua a Čaptea ÃŪn ziua ÃŪntÃŪea ÃŪn cinstea ÃŪnvieri DECI cÃŪnd a ÃŪnvieat domnul HRISTOS, ce spune BIBLIA, ÃŪn ziua ÃŪntÃŪea,cÄ ei vor sÄ o ČinÄ e problema lor. StimaČi fraČi comentatotri care ČtiČi totul Či nimic,vÄ aduceČi aminte de cÃŪte ori prin comentarii cereaČi la adventiČti sÄ vÄ arate text unde scrie de decret duminical? Ei bine vedeČi pe iutub pe papa Francisc cum a pus sÄ semneze toČi conducÄtori de stat pentru ÃŪncÄlzirea globalÄ sÄ nu se mai lucreze DUMINICA Či sÄ se dea o lege(adicÄ decret). Tot ÃŪn aceastÄ cuvÃŪntare a lui el vorbeČte despre ziua a Čaptea ,sabatul cÄ fiind lÄsat de DUMNEZEU de la creaČiune,iar cei ce comenteazÄ sÄ fie mai catolici decÃŪt papa. MiramaČ. CÄUTAČI PE IUTUB Či veČi gÄsi cuvÃŪntarea lui. O zi bunÄ la toatÄ lumea.Či nu uitaČi diferenČa DUMNEZEU nu cunstrÃŪnge ca omul sÄ ČinÄ LEGEA sa EL cere ascultare,pe cÃŪnd celÄlalt......
@@ndr4805 MulČumesc frumos pentru rÄspuns.O zi bunÄ!!!
13. DacÄ ÃŪÅĢi vei opri piciorul ÃŪn ziua Sabatului ca sÄ nu-ÅĢi faci gusturile tale ÃŪnð ziua Meað cea sfÃĒntÄ; dacÄ Sabatul va fi desfÄtarea ta, ca sÄ sfinÅĢeÅti pe Domnul, slÄvindu-L, Åi dacÄ-L vei cinsti neurmÃĒnd cÄile tale, neÃŪndeletnicindu-te cu treburile tale Åi nededÃĒndu-te la flecÄrii,
Isaia 58:13
______
8. CÄci Fiul omului este ðDomn Åi al Sabatului.ðâ
Matei 12:8
______
10. Ãn ðziua Domnuluið eram ÃŪn Duhul. Åi am auzit ÃŪnapoia mea un glas puternic, ca sunetul unei trÃĒmbiÅĢe,
Apocalipsa 1:10
_______
Acuma, dincolo de ce spun majoritatea creČtinilor, care zi reiese clar cÄ este ziua Domnului, dupÄ Scripturi?
Eu nu ÃŪnČeleg ce este aČa de greu Či complicat cu privire la ziua Domnului?!!!
@@sf3207 MulČumesc pentru rÄspuns!
Micuna mare cu ziua 7 ,la paČte e ziua 14 a luni
Prin respectarea Sabatului, israeliČii trebuiau sÄ se deosebeascÄ de celelalte naČiuni ca fiind ÃŪnchinÄtori ai adevÄratului Dumnezeu, Creatorul cerurilor Či al pÄmÃĒntului. Dumnezeu a aČezat Sabatul ca o aducere-aminte a lucrÄrii Sale creatoare iar ziua ÃŪn care trebuia sÄ fie comemoratÄ nu a fost lÄsatÄ neprecizatÄ. Nu omul trebuia sÄ aleagÄ o zi, ci a fost stabilitÄ ziua ÃŪn care Creatorul S a odihnit Či pe care a sfinČit o. Ãn aceastÄ zi, Dumnezeu se apropie de poporul Lui credincios, popor care iubeČte poruncile Sale. Cele Zece Porunci nu sunt orÃĒnduiri ceremoniale. Dumnezeu ne a dat Legea Sa iar porunca a patra a Decalogului vorbeČte despre Sabatul SÄu, ziua sambetei ÃŪn care trebuie sÄ lÄsÄm deoparte preocupÄrile lumeČti, pentru a o cinsti ca pe un memorial al creaČiunii cerurilor Či a pÄmÃĒntului. PÃĒnÄ la sfÃĒrČitul timpului, Legea va fi obligatorie pentru toČi oamenii care locuiesc pe pÄmÃĒnt. InstrucČiunile pe care Moise le a dat copiilor lui Israel nu vin de la el, ci sunt de origine divinÄ. AdevÄratul Sabat (sambata), dat omului ca memorial al creaČiunii, a fost ÃŪnlÄturat din poziČia sa legitimÄ de porunca sacrÄ a lui Dumnezeu iar ÃŪn locul lui a fost instituit un sabat fals (duminica), care a fost ÃŪnÄlČat Či venerat. Porunca a patra, pe care Roma s a strÄduit sÄ o ÃŪnlÄture, este singurul precept al Decalogului care ÃŪl prezintÄ pe Dumnezeu drept Creator al cerurilor Či al pÄmÃĒntului iar prin aceasta face distincČie ÃŪntre adevÄratul Dumnezeu Či idoli. Sabatul a fost instituit pentru a comemora lucrarea creaČiunii Či pentru ca mintea oamenilor sÄ fie condusÄ la adevÄratul Dumnezeu. Puterea creatoare a lui Dumnezeu este prezentatÄ pe parcursul Scripturii ca fiind dovada cÄ Dumnezeul lui Israel este superior idolilor pÄgÃĒni. Sabatul sfinČit Či binecuvÃĒntat de Dumnezeu a fost destinat sÄ fie un mare memorial al creaČiunii. El trebuie sÄ rÄmÃĒnÄ neschimbat pentru totdeauna, âo piatrÄ de poticnireâ, aČa cum a fost Domnul Hristos pentru, naČiunea iudaicÄ. Sabatul este testul de astÄzi, aČa cum Domnul Isus a fost testul pentru poporul iudeu.
Sà rbà torile din levitic cp 23 Åi ioan cp 7 numai sunt valabile
Sunt o MartorÄ a lui IEHOVA, vÄ FELICIT âĪððð
@@gicaoprinoiu6625 stimate domn... Si harul nu ne invata sa o rupem cu paganitatea?!daca suntem sub har putem ucide, putem minti, putem sa ne inchinam la chipuri?!... Atunci daca nu, de ce numai in dreptul pruncii a 4-a nu mai e valabil? Eu sper din suflet ca sinceritatea sa te poarte sa vezi Adevarul curat... Multa binecuvantare de la Domnul
Sora herta Paraschiva ascultaČi pe iutub,,trei solii ÃŪngereČti cu ANDREI ORÄČANU Či mai vorbim evitaČi gunoaiele spirituale care nu sunt cu cunoČtinČele BIBLIEI nici la nivelul tÄu de martorÄ a lui IEHOVA. Ne mai auzim, o zi bunÄ.
Cu mare drag...vÄ mulČumesc mult âĪ
MulČumesc cÄ a-Či recepČionat aČa repede comentariul meu ascultaČil pe ORÄČANU Či mai vorbim. O zi bunÄ vÄ doresc
@@ndr4805 sunteti o persoana sincera... Va stimez ca ati raspuns... Domnul Darvasan este un feosebit crestin observator al Sabatului si are un dar deosebit de a explica aceste lucruri... Va doresc multa binecuvantare si sanatate
CÃŪnd pot sÄ vÄ mai studiez?
Puteti vedea toate videoclipurile âPainea cea de toate zileleleâ publicate pana acum pe acest canal: th-cam.com/play/PLXw_-AgCC02jwAiWEkNqHTgqnQQzaOv-l.html
Videoclipurile se publica saptamanal.
Eu studiez ÃŪn fiecare zi...zilnic avem ÃŪntruniri de teren Či PredicÄm CUVÃNTUL lu dumnezeu âĪððð
@@hertaparaschiva9157 Pentru cÄ studieaČi CUVÃNTUL LUI DUMNEZEU, BIBLIA marit sÄ fie Domnul dar Či pe Luciean Cristescu tot pe iutub ÃŪl gÄsiČi. O zi bunÄ cu mult har.
VÄ mulČumesc
Nu am de gÃŪnd sa- l pÄrÄsesc pe IEHOVA sau pe MARTORII sÄi...ÃŪl iubesc foarte mult... ÃŪmi place sÄ studiez, sÄ cunosc , nimic mai mult...âĪ
Sabatul este specifi pentru Israel nu pentru romÃĒni
Un om special, sincer...
Dar m-aČ bucura dacÄ fratele pastor ar explica mai clar:
Unde sunt cele 3 zile Či 3 nopČi ÃŪn care Trupul Domnului a stat ÃŪn mormÃĒnt? Vineri pe jumÄtate, sÃĒmbÄtÄ iar duminica dis-de-dimineaČÄ mormÃĒntul gol. Doar 2 nopČi, o zi completa, vineri pe sfÃĒrČitul ei, iar duminica dis de dimineaČÄ mormÃĒntul gol. Matematic argumentul dumneavoastrÄ cade. FiČi vÄ rog frumos cinstit cu dumneavoastrÄ Či cu mine, unde este adevÄrul?
Biblia spune ca Domnul Isus a inviat a 3-a zi, nu neaparat ca a stat 3 zile si 3 nopti in mormant! Daca e sa analizam a murit Vineri, cand "...era Ziua Pregatirii si incepea Ziua Sabatului", apoi in Sabat (Sambata) "S-a odihnit" dupa Lege (in mormant), iar Duminica a inviat, a 3-a zi, in dimineata zilei dintai a saptamanii dupa cum spune Scriptura.
Va dau si versete biblice si un studiu biblic foarte bun de asemenea in legatura cu Sabatul!
Domnul sa va lumineze si sa va ajute sa primiti raspuns la toate nelamurile dvs!
www.amazingfacts.org/media-library/study-guide/e/5224/t/nu-te-lasa-pacalit-
Sa nu uitam ca in Biblie, ziua incepe de la apus si se termina la apus, iar nu la 00:00 noaptea cum am fost noi invatati!
1 Corinteni 15:3-4 VDC
V-am ÃŪnvÄÅĢat ÃŪnainte de toate, aČa cum am primit Či eu, cÄ Hristos a murit pentru pÄcatele noastre, dupÄ Scripturi, cÄ a fost ÃŪngropat Či a ÃŪnviat a treia zi, dupÄ Scripturi
Luca 23:53-56 VDC
L -a dat jos de pe cruce, L -a ÃŪnfÄÅurat ÃŪntr'o pÃŪnzÄ de in, Åi L -a pus ÃŪntr'un mormÃŪnt nou, sÄpat ÃŪn piatrÄ, ÃŪn care nu mai fusese pus nimeni.
Era ziua PregÄtirii, Åi ÃŪncepea ziua Sabatului.
Femeile, cari veniserÄ cu Isus din Galilea, au ÃŪnsoÅĢit pe Iosif; au vÄzut mormÃŪntul Åi felul cum a fost pus trupul lui Isus ÃŪn el,
s'au ÃŪntors, Åi au pregÄtit miresme Åi miruri. Apoi, ÃŪn ziua Sabatului, s'au odihnit, dupÄ Lege.
Luca 24:1-3 VDC
Ãn ziua ÃŪntÃĒi a sÄptÄmÃĒnii, femeile acestea Či altele ÃŪmpreunÄ cu ele au venit la mormÃĒnt dis-de-dimineaÅĢÄ Či au adus miresmele pe care le pregÄtiserÄ.
Au gÄsit piatra rÄsturnatÄ de pe mormÃĒnt,
au intrat ÃŪnÄuntru Či n-au gÄsit trupul Domnului Isus.
Marcu 16:9
(Isus, dupÄ ce a ÃŪnviat, ÃŪn dimineaÅĢa zilei dintÃĒi a sÄptÄmÃĒnii, S-a arÄtat mai ÃŪntÃĒi Mariei Magdalena, din care scosese Čapte draci
Levitic 23:32
Aceasta sÄ fie pentru voi o zi de Sabat, o zi de odihnÄ, Či sÄ vÄ smeriÅĢi sufletele ÃŪn ziua aceasta; din seara zilei a noua pÃĒnÄ ÃŪn seara urmÄtoare, sÄ prÄznuiÅĢi Sabatul vostru.â
@@gicaoprinoiu6625 Vezi domnul Oprinoiu cÄ mai aveČi cÃŪte un licÄr de adevÄr?? DacÄ credeČi cÄ SCRIPTURÄ sa ÃŪnplinit Či (Ästa-i adevÄrul de ce.contraziceČ pe cei lalČi indiferent ce credinČÄ au?? SunteČi conČtient cÄ aČa cum a zis PAVEL noi cei care comentÄm din SCRIPTURÄ vom fi ori o mireasmÄ de viaČÄ spre viaČÄ, ori o mireasmÄ de moarte spre moarte,Či spune cÄ noi nu trebuie sÄ stricÄm cuvÃŪntul lui DUMNEZEU. 2 Corinteni 2cu 15 la 17
@@gicaoprinoiu6625 Am auzit dar nici unul dintre noi sÄ nu se ÃŪncadreze ÃŪn aceastÄ categorie.
Porunca era pentru evrei si era ca un semn de aducere aminte ca Dumnezeu ia scos din Egipt .Sunteti evrei ???A-ti fost scosi din Egipt ??? Sunteti sub vechiul legamant ??? Noi nu suntem urmasii lui Moise suntem ai Domnului nostru Isus Hristos
Felicitari ! Da, noi il avem pe Dumnezeul lumii din Noul Testament Iisus Hristos.
Geneza 2. 4
Dumnezeu Cuvintul (Ioan 1) devine Dumnezeu Creator.
Se putea numi Creator inainte de a fi creat ceva ?
Binecuvinteaza si sfinteste ziua 7a. Binecuvinteaza, inteleg dar cum a facut sa sfinteasca ?
Apoc 15. 4 - Doar Domnul este sfint.
Moise pe Sinai a trebuit sa-si scoata incaltarile caci calca pe pamint sfint. Acolo era Dumnezeu in mod fizic.
Deci PREZENTA LUI DUMNEZEU SFINTESTE CEVA SAU PE CINEVA.
Iata unde incepe Sabatul iar asta indica Cine este Creator. Indica o directie. Practic este memorialul creatiunii.
De ce credeti ca des in Biblie nu se spune Dumnezeu si punct, ci Dumnezeul care a facut Cerurile si Pamantul...?
Sunt mai multi Dumnezei ? Sigur ca da. Falsi ! Dumnezeu Creator este Unul singur.
Apoi, daca El a sfintit cu prezenta Sa ziua a 7a la inceput si care va fi tinuta si pe noul Pamant (Isaia 66. 22-23), vreti sa cred ca a anulat aceasta porunca ? El care nu se schimba ? A recunoscut ca a gresit si acum corecteaza ? E ridicol !
In Geneza 2. 4 nu vad evreii. Unde sunt ?
Nu stiu ai cui urmasi sunt evanghelicii dar noi ADV suntem urmasii fizici ai lui Adam iar spiritual ai lui Hristos care este Domn si al Sabatului (Mat 12. 8, Marc 2, 28, Luc 6. 5)
Acum, fara suparare, chiar nu va da cu virgula ca o intreaga 'lume crestina' face salturi mortale in a pune impreuna cu maestrie vorbele pt. a scoate Porunca 4 ? De ce nu se contesta oricare alta ? Vedeti Mat 7, 13. Chiar nu miroase nimic ?
La inceput - Dumnezeu Cuvintul
Ziua 7a - Dumnezeu Creator
La cruce - Dumnezeu Mantuitor
Este acelasi Dumnezeu, sunt Numele Lui, atit in Vechiul cit si in Noul Testament. Unul nu anuleaza pe celalalt ci se complecteaza.
Aici vorbim de DUMNEZEU.
Schimba Pavel ceva ?
Sau Petru are dreptate cind spune ca Pavel are vorbirea incurcata si sa studiem cu atentie ca sa se explice. 2 Petru 3. 15-16
Deci totul numai PT.Evrei Si noi sintem scutiti de oricecaz raspundere?Si vrem sa zburam direct in Cer??ððproblema e in Biserici Nu in afara
â@@flordeloto2798stiti de fapt cine conduce aceasta lume momentan?ð Inca nu Dumnezeu,dar in curind
â@@h.c.8351deci SA FIM sfinti Simbata Si cele 6 zile nesfinti?ð
Pace frate toate zilele sunt ala Domnului, dupÄ cum aČi spus cÄci Isus este Domn Či al Sabatului, adicÄ are supremaČie de Rege ,deci este superior Sabatului dar dacÄ vorbim la litera am cam dat-o ÃŪn barÄ , ziua de sabat 1100 de paČi, indiferent cu maČina sau pe jos ,foc ÃŪn locuinČe nu avem voie , dacÄ veČi creČtere ÃŪn credinČÄ trebuie sÄ trecem la odihnÄ sufleteascÄ
Min.15:00, Lucian Cristescu afirma: ââIn Luca 21:20, Mantuitorul (era in anul 31 dupa Cristos), anticipeaza printr-o profetie ce se va intampla dupa mai mult de 37 de aniâĶââ
CÃĒnd veÅĢi vedea Ierusalimul ÃŪnconjurat de oÅti, sÄ ÅtiÅĢi cÄ atunci pustiirea lui este aproapeâĶ Vor fi semne ÃŪn soare, ÃŪn lunÄ Åi ÃŪn stele. Åi pe pÄmÃĒnt va fi strÃĒmtorare printre neamuri, care nu vor Åti ce sÄ facÄ la auzul urletului mÄrii Åi al valurilorâĶ Atunci, vor vedea pe Fiul omului venind pe un nor cu putere Åi slavÄ mare - Luca 21:20,25,27, dupa care Lucian Cristescu citeaza din Matei 24:20, unde vrea sa sublinieze ca Domnul Isus ar fi intarit porunca sabatului,TOTAL FALS!
In Matei 24, Domnul Isus se adreseaza evreilor, NU BISERICII. Bineinteles ca le-a spus despre sabat, pentru ca evreii inca il asteapta pe Mesia, iar legea Lui Moise inca este respectata in Israel. Iata alte dovezi ca Domnul Isus s-a adresat evreilor:
atunci, cei ce vor fi ÃŪn Iudeea sÄ fugÄ la munÅĢi - Matei 24:16. Lucian Cristescu, cine locuieste in Iudeea, noi romanii sau evreii?
cine va fi pe acoperiÅul casei sÄ nu se coboare sÄ-Åi ia lucrurile din casÄ - Matei 24:17. Lucian Cristescu, cine sta pe acoperisul casei, noi romanii sau evreii? Daca stii explica enoriasilor tai, nu-i mai tine in intuneric.
Min.16:35, Lucian Cristescu afirma: ââPoarta cea mare pentru comercianti era inchisa, dar poarta mica de acces individual permitea esirea orcui, ei aveau reguli sa nu faci ditante mai mari de o mie de pasiâĶ ââ
Atunci, ei s-au ÃŪntors ÃŪn Ierusalim din muntele numit al MÄslinilor, care este lÃĒngÄ Ierusalim, departe cÃĒt un drum ÃŪn ziua Sabatului - Fapte 1:12.
Lucian Cristescu, cine a instaurat aceasta porunca?
Min.17:00, Lucian Cristescu afirma: ââ asa ca este un mit proliferat de unul si de altul ca moartea Lui Cristos a schimbat sabatul in DuminicaâĶââ
Mit este ce faci tu. DacÄ citim toate Evangheliile, vom constata cÄ Domnul Isus niciodatÄ, dar niciodatÄ, nu a ÃŪndemnat pe careva sÄ ÅĢinÄ Sabatul, ÃŪn schimb, ÃŪn toate Evangheliile, Domnul ne ÃŪndeamnÄ sÄ respectÄm LEGEA IUBIRII (LEGEA LUI CRISTOS), adicÄ, sÄ pÄzim poruncile Sale.
Ãn toate relatÄrile importante din N.T., NU se aminteÅte de vreo zi de Sabat. Nici Domnul Isus Åi nici Apostolii nu au ÃŪndemnat neamurile sÄ ÅĢinÄ vreo zi anume, nici chiar prima zi a sÄptÄmÃĒnii; Unul socoteČte o zi mai presus decÃĒt alta; pentru altul, toate zilele sunt la fel - Rom.14:5. Toate poruncile din Decalog sunt transpuse ÃŪn N.T., cu excepÅĢia Sabatului! Ãn V.T., ÃŪntÃĒlnim adesea expresia ``pÄziÅĢi Sabatele Meleââ, vreau sÄ menÅĢionez faptul cÄ ÃŪn N.T., nici mÄcar o singurÄ datÄ nu se mai face referire la aÅa ceva.
Min.18:00, Lucian Cristescu afirma: ââ Sa intram in istoria bisericeascaâĶââ
Lucian Cristescu, dar de ce nu vorbesti despre istoria adventismului? Mi se pare mult mai interesant. Iata cateva idei din analele istoriei adventiste:
Cum este posibil ca o doctrinÄ atÃĒt de importantÄ, ca cea a TrinitÄÅĢii, sÄ devinÄ o doctrinÄ oficialÄ a Bisericii Adventiste de Ziua a Åaptea ( AZS ) abia dupÄ un secol de la apariÅĢia MiÅcÄrii Advente? Ce s-a ÃŪntÃĒmplat cu Biserica ÃŪn toatÄ aceastÄ perioadÄ Åi care au fost convingerile primelor generaÅĢii de adventiÅti pÃĒnÄ cÃĒnd doctrina TrinitÄÅĢii a fost adoptatÄ oficial?
AdventiÅtii recunosc cÄ pionierii acestei miÅcÄri au avut mari lacune, mai exact, miÅcarea adventistÄ a fost clÄditÄ pe neadevÄr. VÄ prezint un citat din publicaÅĢiile oficiale ale Biserici adventiste de ziua a 7-a (BZS):
ââ Majoritatea fondatorilor adventismului de ziua a Åaptea nu ar putea sÄ se alÄture bisericii de astÄzi dacÄ ar trebui sÄ subscrie la credinÅĢele fundamentale ale denominaÅĢiunii. Mai specific, majoritatea nu ar fi acceptat sÄ creadÄ punctul 2 care are legÄturÄ cu doctrina TrinitÄÅĢii.ââ (Ministry Magazine, Octombrie 1993, pagina 10).
De fapt, milleristii s-au depÄrtat de luminÄ Åi s-au rupt de adevÄr ÃŪmbrÄÅĢiÅÃĒnd o minciunÄ, o erezie mortalÄ! Mai exact, W. Miller a prezis cÄ a doua venire a Domnului Isus Cristos va fi ÃŪn 21 Martie 1843, fapt ce nu s-a petrecut. DupÄ aceea stabileÅte o altÄ datÄ a revenirii Domnului ca fiind 22 Octombrie 1844. BineÃŪnÅĢeles cÄ nici de datÄ aceastÄ nu s-a ÃŪntÃĒmplat nimic Åi astfel a fost MAREA DEZAMÄGIRE. Ãn loc sÄ se opreascÄ aici, toatÄ pleiada millerita au ÃŪmbrÄÅĢiÅat o altÄ erezie: cÄ de fapt, la 22 Octombrie 1844 Domnul ar fi trecut din locul sfÃĒnt ÃŪn locul prea sfÃĒnt al ceruluiâĶ WHAT??? De unde toate aceste aberaÅĢii??? DacÄ Biblia nu specificÄ absolut nimic despre aÅa ceva, mÄ ÃŪntreb, oare care a fost sursa lor de inspiraÅĢie??? RevelaÅĢie divinÄ ÃŪn niciun caz.
La nici 40 de ani dupa aceasta mare erezie, aceasta miscare este zguduita din nou la Minneapolis in 1888. Dupa acel eveniment adventistii nu au avut puterea sa se reformeze nici pana in ziua de azi. Trinitatea a fost acceptata de catre adventisti ca dogma oficiala abia in 1930,insa, tin sa mentionez ca si astazi sunt multi adventisti care resping invatatura trinitatii.
Domnul sÄ te binecuvinteze timpul pe care l-ai investit ÃŪnlamurire destul de clarÄ Či cu atenČie.
Uite ca v-am gasit! Sa stiti cu nu mai pot publica mesaje pe canalul unde am inceput noi discutia. Am incercat de cateva ori. Nu stiu daca e din cauza youtube-lui sau din cauza autorului canalului.
Ok, sa continuam ideea. Tu ai spus asa:
ââCand citim despre metafora din Romani 7 observam ca ne casatorim cu un alt sot adica Hristos, si iarasi suntem sub lege - legea lui Hristos. Pentru ca Hristos este intruchiparea legii.ââ
Eu te-am intrebat, care este Legea Lui Cristos si tu ai spus ca Legea Lui Cristos este aceeasi lege care a fost data prin Moise:
ââSi atunci, aceeasi lege care a fost data prin Moise, acum prin invatatura lui Hristos, traieste in noi.ââ
Biblia te contrazice. Faptul ca unele prescriptii ale vechii Legi seaman, asta nu inseamna ca este aceeasi lege care a fost data prin Moise. Invatatura Lui Cristos/Legea Lui Cristos, nu e tot una cu Legea VT, care a fost data prin Moise. Iata un singur exemplu:
Porunca 6 din Exod 20:13 spune: Sa nu ucizi.
Porunca 6 din Exod 20:13 in Legea Lui Cristos din Matei 5:22 spune: Nici macar sa nu te manii!
Ti se pare cumva la fel???
Prin Legea mozaica, n-a fost posibila atingerea desavarsirii in dragoste. Si aceasta nu pentru ca Legea mozaica n-ar fi sfanta si dreapta, ci pentru ca ea se adreseaza firii pamantesti, care prin natura sa, se afla in imposibilitatea de a implini Legea. La desavarsire se ajunge numai prin dragoste, nu prin Lege:
Dar mai presus de toate acestea, ÃŪmbrÄcaČi-vÄ cu dragostea, care este legÄtura desÄvÃĒrČirii - Coloseni 3:14.
Credinciosul este acum sub Legea Lui Cristos = Legea iubirii, calauzit de Duhul, Legea mozaica nu i se mai adreseaza lui, sunt lucruri potrivnice unele altora - Gal.5:17.
DacÄ sunteÅĢi cÄlÄuziÅĢi de Duhul, nu sunteÅĢi sub Lege - Gal.5:18.
De la noi nu este din moment ce aici puteti scrie ð. E bine ca aici merge.
@@elvisiordache5111
Nu inteleg afirmatia cum ca "legea ceremoniala se adresa firii pamantesti"
Noe, Avraam, Daniel, Iov - toti au fost socotiti neprihaniti si au format caractere sfintite cunoscand doar partial revelatia lui Dumnezeu din VT, cu mult inainte de Isus.
Oamenii se mantuiesc prin Isus, dar asta nu inseamna ca cei dinainte de Isus, cumva erau dezavantajati si nu puteau atinge desavarsirea. Asta nu tine.
Nu a fost nimic gresit sau inferior in legea ceremoniala data prin Moise: si-a indeplinit scopul pentru cei care au inteles menirea ei.
Esenta Legii lui Dumnezeu este dragostea, dar nu exista Dragoste autentica fara lege si consecinte.
Dragostea lui Dumnezeu cuprinde MILA, dar si DREPTATEA Sa si amandoua au fost satisfacute prin Isus. Una nu o anuleaza pe cealalta.
Articolul de mai jos reda mai bine ce vreau sa spun: florinlaiu.com/lui-poli-din-nou-cu-aprecieri/
Bre din prea multa rivna ptr acest Sabat uitati sa l mai propovaduiti pe Hristos,nu mai puneti nimic peste jertfa lui
th-cam.com/play/PLXw_-AgCC02jw8obsQHfvKby4bvhsSLnB.html
versetele galat 2;19 si rom 8;2 rastoarna doctrina adventista ,,,,,,,
MulČi habarniČti sunt pe pÄmÃŪnt Či aerieni in ce priveČte Biblia mai ales noul testament
Biblia menÅĢioneazÄ cu subiect Åi predicat cÄ primii creÅtini dintre neamuri se adunau ÃŪn prima zi a sÄptÄmÃĒnii, iar Duminica pentru creÅtini nu reprezintÄ o zi de Sabat. Dar vÄ invit sÄ citim ce are de spus Biblia ÃŪn acest sens:
Testamentul pe care l-a ÃŪntÄrit Dumnezeu mai ÃŪnainte nu poate fi desfiinÅĢat, aÅa ca fÄgÄduinÅĢa sÄ fie nimicitÄ de Legea venitÄ dupÄ patru sute treizeci de ani. CÄci dacÄ moÅtenirea ar veni din Lege, nu mai vine din fÄgÄduinÅĢÄ; Åi Dumnezeu printr-o fÄgÄduinÅĢÄ a dat-o lui Avraam - Galateni 3:17,18.
Legea a fost adÄugatÄ din pricina cÄlcÄrilor de lege, pÃĒnÄ cÃĒnd avea sÄ vinÄ SÄmÃĒnÅĢa (adicÄ Cristos), cÄreia Ãi fusese fÄcutÄ fÄgÄduinÅĢa; Åi a fost datÄ prin ÃŪngeri, prin mÃĒna unui mijlocitor - Galateni 3:19.
Ãn aceste condiÅĢii: Legea mozaicÄ mai este valabilÄ? Nu! De ce nu mai este valabilÄ legea mozaicÄ? PÄi textul o spune foarte clar: Legea a fost ADÄUGATÄ! Care lege, legea ceremonialÄ? NU! Ci legea ÃŪn ansamblul ei. Åi la ce a fost adÄugatÄ? Legea mozaicÄ a fost adÄugatÄ la fÄgÄduinÅĢa pe care a fÄcut-o Dumnezeu lui Avraam, din cauza calcÄrilor de lege. Asta demonstreazÄ cÄ Avraam nu a avut habar de legea pe care a dat-o Dumnezeu lui Moise, de vreme ce ea a fost ADÄUGATÄ dupÄ 430 de ani de la moartea sa. Åi cÃĒt a ÅĢinut aceastÄ lege? Legea mozaicÄ (Sabat, alimentaÅĢie etc), conform textului biblic, a ÅĢinut de la darea ei, PÃNÄ CÃND avea sÄ vinÄ CRISTOS! Åi Pavel continuÄ:
Legea (mozaicÄ) ne-a fost un ÃŪndrumÄtor spre Cristos, ca sÄ fim socotiÅĢi neprihÄniÅĢi prin credinÅĢÄ. DupÄ ce a venit credinÅĢa, nu mai suntem sub ÃŪndrumÄtorul acesta - Galateni 3:24,25.
Ãn Noul LegÄmÃĒnt odatÄ schimbatÄ preoÅĢia trebuia numaidecÃĒt schimbatÄ Åi legea mozaicÄ (vezi Evrei 7:12), legea vechiului testament:
Legea Duhului de viaČÄ ÃŪn Cristos Isus (legea noului legÄmÃĒnt) m-a izbÄvit de legea pÄcatului Či a morČii (legea mozaicÄ) - Romani 8:2.
Conform dogmei adventiste: oare legea CEREMONIALÄ a fost legea pÄcatului Åi a morÅĢii sau legea MORALÄ??? Legea moralÄ bineÃŪnÅĢeles! AÅadar, Legea Duhului de viaČÄ ÃŪn Cristos Isus, adica legea noului legÄmÃĒnt, ne-a scapat, de legea pÄcatului Či a morČii, adica ne-a salvat/ izbÄvit de legea mozaicÄ cu tot ce cuprinde ea: Sabat, alimentaÅĢia, stilul de viata lucrurile formale etc.
VÄ dau o poruncÄ nouÄ: sÄ vÄ iubiČi unii pe alČii; cum v-am iubit Eu, aČa sÄ vÄ iubiČi Či voi unii pe alČii (Legea Lui Cristos) - Ioan 13:34.
Legea Lui Cristos este legea desÄvÃĒrÅirii, legea slobozeniei (LEGEA LIBERTÄÅĒii), ori legea vechiului testament este comparatÄ de cÄtre Pavel ca pe un jug al robiei (vezi Galatei 5:1).
Comportamentul creÅtin trece dincolo de ascultarea formalÄ a Legii, gen Sabat, alimentaÅĢie etc. Ãmplinirea Legii se referÄ la o viaÅĢÄ de dragoste autenticÄ faÅĢÄ de oameni, Roada Duhului, roada faptelor ÃŪn dragoste, NU LEGALISM: Voi pÄziČi zile, luni, vremuri Či ani - Galateni 4:10.
@@gicaoprinoiu6625 Nu pentru ei scriu, ci sa nu se creada singuri intelepti.
@@elvisiordache5111 Domnul Elvis care lege a fost adÄugatÄ din pricina cÄlcÄrii de lege. Deci sÄ o luÄm cu biniČorul. Este vorba de doua legi:o lege care a fost cÄlcatÄ Či o altÄ lege a fost adÄugatÄ din cauza la prima care dacÄ nu era cÄlcatÄ nu era nevoie de cealaltÄ. Vreau un rÄspuns mai cu subiect Či predicat. Či o altÄ ÃŪntrebare dacÄ cele 10porunci au fost desfiinČate la cruce de ce domnul HRISTOS cÃŪnd a venit tÃŪnÄrul bogat la EL Či la ÃŪntrebat ce sÄ facÄ sÄ fie mÃŪntuit ia zis sÄ pazeascÄ poruncile, ia rÄspuns : PÄzeČte poruncile. Oare domnul HRISTOS nu Čtiea cÄ se desfiinČeaza la cruce? Či o ultimÄ ÃŪntrebare,biserica din care faceČi parte sÄ ÃŪnČeleg cÄ nu ČineČi poruncile cÄ sau desfiinČat la cruce
dar ČineČi LEGEA jertelor care nu sa desfiinČat Či care vÄ poate mÃŪntui, aveČi cumva ÃŪn curte altarul pentru jertfÄ Či aduceČi jertfe?asta nu sa desfiinČat la cruce,sa desfiinČat cealaltÄ,AČI gÄsit scris cÄ sÄ desfiinČat mai multe legi,acum aČtept un rÄspuns,de ce nu aduceČi jertfe??
@Elvis Iordache. Nu se crede nimeni ÃŪnČelept. De unde aČi dedus lucrul acesta ? Scriptura nu permite un astfel de spirit, ar fi ÃŪn contradicČie cu tot ceea ce a afirmat MÃĒntuitorul, de asemnea, nu putem sÄ nu transmitem prin intermediul programelor Speranta TV viziunea Či ÃŪnČelegerea noastrÄ biblicÄ. Credem cÄ nu trebuie sÄ lÄsÄm emoČiile negative sÄ afecteze dialogul Či buna ÃŪnČelegere.
@@ndr4805 ââDeci sÄ o luÄm cu biniČorul. Este vorba de doua legiâĶââ
Deja ne separam. Care doua legi? Biblia ne spune cu subiect si predicat ca e vorba de o SINGURA LEGE.
Le-ai fÄcut cunoscut Sabatul TÄu cel sfÃĒnt Åi le-ai dat prin robul TÄu Moise porunci, ÃŪnvÄÅĢÄturi Åi o lege - Neemia 9:14.
Tora reprezintÄ toatÄ legea mozaicÄ, mai exact 613 porunci Åi legi, INCLUSIV DECALOGUL, adicÄ cele zece porunci. CÃĒnd ÃŪntÃĒlnim ÃŪn Biblie cuvÃĒntul LEGE, Autorul se referÄ la toate cele 613 porunci Åi legi ``Iudeii i-au rÄspuns: Noi avem o Lege - Ioan 19:7ââ
Iata, Pavel citeaza din DECALOG:
CÄci toatÄ Legea se cuprinde ÃŪntr-o singurÄ poruncÄ: SÄ iubeČti pe aproapele tÄu ca pe tine ÃŪnsuČi - Gal.5:14.
De fapt: SÄ nu preacurveČti, sÄ nu ucizi, sÄ nu furi, sÄ nu faci nicio mÄrturisire mincinoasÄ, sÄ nu pofteČti Či orice altÄ poruncÄ mai poate fi se cuprind ÃŪn porunca aceasta: SÄ iubeČti pe aproapele tÄu ca pe tine ÃŪnsuČi - Rom.13:9.
Legea Duhului de viaČÄ ÃŪn Cristos Isus (legea noului legÄmÃĒnt) m-a izbÄvit de legea pÄcatului Či a morČii (legea mozaicÄ) - Romani 8:2.
Conform dogmei adventiste: oare legea CEREMONIALÄ a fost legea pÄcatului Åi a morÅĢii sau legea MORALÄ??? Legea moralÄ bineÃŪnÅĢeles! AÅadar, Legea Duhului de viaČÄ ÃŪn Cristos Isus, adica legea noului legÄmÃĒnt, ne-a scapat, de legea pÄcatului Či a morČii, adica ne-a salvat/ izbÄvit de legea mozaicÄ cu tot ce cuprinde ea: Sabat, alimentaÅĢia, stilul de viata lucrurile formale etc.
VÄ dau o poruncÄ nouÄ: sÄ vÄ iubiČi unii pe alČii; cum v-am iubit Eu, aČa sÄ vÄ iubiČi Či voi unii pe alČii (Legea Lui Cristos) - Ioan 13:34.
E limpede! O PORUNCÄ NOUÄ = LEGEA IUBIRII.
Ce ÃŪnÅĢelegem din aceastÄ relatare biblicÄ cu tÃĒnÄrul bogat? Acest tÃĒnÄr s-a apropiat de Isus Åi l-a ÃŪntreabt, ce sÄ facÄ ca sÄ am viaÅĢa veÅnicÄ. Fiind sub lege, Domnul Isus ÃŪi citeazÄ din legea mozaicÄ ``SÄ nu ucizi; sÄ nu preacurveÅti; sÄ nu furiâĶ sÄ iubeÅti pe aproapele tÄuâĶââ . Vreau sÄ reÅĢii urmÄtorul aspect: `` sÄ iubeÅti pe aproapele tÄu ca pe tine ÃŪnsuÅĢi-Lev.19:18ââ, nu face parte din Decalog Åi, vreau sÄ mai reÅĢii ÃŪncÄ un aspect:
Domnul Isus nu pomeneÅte nimic despre Sabat, nici aici, nici in predica de pe Munte, nicaieri! Interesant, nu? Apoi tÃĒnÄrul nostru confirmÄ cÄ a pÄzit CU GRIJÄ aceste porunci. DacÄ citesti ÃŪn Marcu 10:21, Isus ÃŪi spune; ÃŪÅĢi mai lipseÅte un singur lucruâĶ Imagineaza-ÅĢi acum pe cineva din vechime care a ÅĢinut cu stricteÅĢe Tora (tot setul de porunci Åi legi cu tot cu decalog) Åi Dumnezeu sÄ-i fi spus; ÃŪÅĢi mai lipseÅte ceva??? BineÃŪnÅĢeles, Domnul ÃŪi spune sÄ vÃĒndÄ tot ce areâĶ ÃŪntreb acum: Interzice CuvÃĒntul Lui Dumnezeu sÄ fi bogat? Nu existÄ o normÄ ÃŪn acest sens. Sunt o sumedenie de bogaÅĢi care au fost mÃĒntuiÅĢi (Iov; Avraam; Isac; Zacheu etc).De fapt, Isus vrea sÄ scoatÄ ÃŪn evident cÄ nu legea/decalogul te mÃĒntuieÅte. Cine vrea sÄ fie mÃĒntuit TREBUIE sÄ-l urmeze pe Isus, sÄ NU fie rob al sabatului sau vreunei legi.
Biserica din care fac parte tine si respecta Poruncile si Legile Lui Cristos, nu legalism.
@@SperantaTVOficial In acest caz, pastorul Lucian Cristescu ar trebui sa nu mai omita anumite adevaruri, sa mentioneze tot ce trebuie, spre exemplu, atunci cand aduce in discutie Matei 24, citeaza doar versetul care crede ca-l avantajeaza, nu e corect cum procedeaza.
SÃĒmbÄtÄ nu poate fii gÄsitÄ in biblie.
Nu ai dreptul de a aduce Sabatul de la creaČiune cu metoda de identificare din anul 1582 dH. Aceasta este o eroare teologica si un act de trÄdare ÃŪmpotriva cauzei Creatorului
SusÅĢinerea atÃĒt de des folositÄ cÄ Hristos a schimbat Sabatul este dezaprobatÄ de cuvintele categorice ale Domnului Hristos. Ãn predica de pe munte El a zis: "SÄ nu credeÅĢi cÄ am venit sÄ stric Legea sau proorocii; am venit nu sÄ stric, ci sÄ ÃŪmplinesc. CÄci adevÄrat vÄ spun, cÃĒtÄ vreme nu va trece cerul Åi pÄmÃĒntul, nu va trece o iotÄ sau o frÃĒnturÄ de slovÄ din Lege, ÃŪnainte ca sÄ se fi ÃŪntÃĒmplat toate lucrurile. AÅa cÄ, oricine va strica una din cele mai mici din aceste porunci, Åi va ÃŪnvÄÅĢa pe oameni aÅa, va fi chemat cel mai mic ÃŪn ÃmpÄrÄÅĢia cerurilor; dar oricine le va pÄzi, Åi va ÃŪnvÄÅĢa pe alÅĢii sÄ le pÄzeascÄ, va fi chemat mare ÃŪn ÃmpÄrÄÅĢia cerurilor" (Matei 5,17-19). Romano-catolicii recunosc cÄ schimbarea Sabatului a fost fÄcutÄ de biserica lor Åi declarÄ cÄ protestanÅĢii, prin pÄzirea duminicii, recunosc puterea catolicÄ. Biserica Romano-CatolicÄ nu a renunÅĢat la pretenÅĢia ei de supremaÅĢie; Åi cÃĒnd lumea Åi bisericile protestante acceptÄ un Sabat creat de ea (biserica catolica romana), ÃŪn timp ce leapÄdÄ Sabatul biblic, ei admit ÃŪn realitate aceastÄ ÃŪncumetare a catolicismului. Protestantii iÅi pot ÃŪntemeia schimbarea pe autoritatea tradiÅĢiei Åi pe aceea a sfinÅĢilor pÄrinÅĢi; dar, fÄcÃĒnd lucrul acesta, incalca ÃŪnsuÅi principiul care-i desparte de Roma - Åi anume "Biblia Åi numai Biblia, este religia protestanÅĢilor". Pe mÄsurÄ ce miÅcarea pentru impunerea duminicii capÄtÄ simpatie, catolicismul se bucurÄ, fiind siguri cÄ aceasta va aduce ÃŪn curÃĒnd ÃŪntreaga lume protestantÄ sub steagul Romei. Impunerea pÄzirii duminicii este o impunere a ÃŪnchinÄrii la papalitate - la fiarÄ. Aceia care, ÃŪnÅĢelegÃĒnd cerinÅĢele poruncii a patra, aleg sÄ pÄzeascÄ sabatul cel fals ÃŪn locul celui adevÄrat aduc prin aceasta ÃŪnchinare acelei puteri prin care a fost poruncitÄ. ÃnsÄ, chiar prin actul impunerii unei datorii religioase de cÄtre puterea civilÄ, bisericile vor face un chip fiarei; de aceea, impunerea pÄzirii duminicii ÃŪn Statele Unite va fi o impunere a ÃŪnchinÄrii la fiarÄ Åi la chipul ei. Aceasta va fi lupta finalÄ intre Hristos si Satana, intre semnul lui Dumnezeu (Sabatul de la creatiune) si semnul fiarei (sabatul fals - ziua Duminicii) si fiecare va fi liber arbitru sÄ si hotÄrascÄ soarta.
@@ingridcaroli2613 Caroli chiar nu poti gandi cu propriul tau creer ,pari a fi o marioneta a acestei religii,gandeste putin cand Isus spune ca a venit SA implineasca aminteste cateva porunci intre care si porunca ochi pentru ochi si dinte pentru diente ,intreb aceasta poruna o respecta adventisti Sau o implinec ? iar in predica de pe munte nu se aminteste de Nici un sabat ,interpretarea adventista nu este corecta si in armonie cu restul scripturi cand vorbeste despre lege ,iar biserca catÃģlica nu a schimbat sabatul in duminica : sabatul a ramas sabat iar duminca tot duminica este asa pentru cultura ta
@@ingridcaroli2613 ai un singur verset in care sustine teorÃa adventista ca la creatiune sa dat sabatul omului ? relatarea din genezea este o porunca Sau pur si simplu o infÃģrmatie. Ce trebuiau SA facaAdam si Eva in sabat ? creatorul nu le vorbeste de asa ceva ,de unde stiau ce SA faca Sau SA nu faca in sabat
@@costineldorcea2933
Ai dreptate. AdventiČtii nu respectÄ Či nici nu pun ÃŪn aplicare porunca ÂĻochi pentru ochi Či dinte pentru dinteÂĻ de aceea puČcÄriile sunt pline de alČi creČtini care au o viziune mai largÄ despre violenČÄ. In ce priveste adevÄratul Sabat dat omului ca memorial al creaČiunii, a fost ÃŪnlÄturat din poziČia sa legitimÄ de porunca sacrÄ a lui Dumnezeu, iar ÃŪn locul lui a fost instituit un sabat fals care a fost ÃŪnÄlČat Či venerat. Porunca a patra pe care Roma s-a strÄduit sÄ o ÃŪnlÄture, este singurul precept al Decalogului care ÃŪl prezintÄ pe Dumnezeu drept Creator al cerurilor Či al pÄmÃĒntului si care face distincČie ÃŪntre adevÄratul Dumnezeu Či idoli. Sabatul este semnul autoritÄČii Či al puterii lui Dumnezeu fiind destinat sÄ fie un mare memorial al creaČiunii si va ramane neschimbat pentru totdeauna. âO piatrÄ de poticnireâ, aČa cum a fost Domnul Hristos pentru naČiunea iudaicÄ. DacÄ esti un cÄutator sincer al valorilor vesnice, Dumnezeu nu te va lÄsa sÄ bÃĒjbÃĒi ÃŪn ÃŪntunericul spiritual, ÃŪnsÄ dacÄ cauti doar cÃĒrlige sÄ ti agÄti ÃŪndoielile, te asigur cÄ le vei gÄsi. Isus a spus clar: ÂĻSÄ nu credeÅĢi cÄ am venit sÄ stric Legea sau Prorocii, am venit nu sÄ stric, ci sÄ ÃŪmplinesc. CÄci adevÄrat vÄ spun, cÃĒtÄ vreme nu vor trece cerul Či pÄmÃĒntul, nu va trece o iotÄ sau o frÃĒnturÄ de slovÄ din Lege ÃŪnainte ca sÄ se fi ÃŪntÃĒmplat toate lucrurile. Matei 5:17-18
@@ingridcaroli2613cu o persoana atat de indoctrinata ca tine nu se poate discuta tot ce pot sa spun este ca batà campii ,ca si profeta falsa Elena W
Cristescu Lucian prezintÄ Confuzie BabilonianÄ Či nici nu Čtie mÄcar . SchimbÄrile in calendarul Creatiunii au apÄrut in anii: 46 ideH. 321dH,325 dH, 350dH, 1582dH .
De ce identifici Sabatul cu SÃĒmbÄtÄ (cÃĒnd acesta nici mÄcar nu exista )
CÃĒnd spui Sabat in perioada cÃĒnd Isus Christos era pe pÄmÃĒnt nu ÃŪnsemna SÃĒmbÄtÄ , este un lucru elementar .
VeniČi mÄ fraČilor cu argumente BIBLICE Či cu istorie ce o daČi mereu din sÃŪrbÄ ÃŪn brÃŪu, acum vii cu argumente cÄ Cristescu vine cu confuzie babilonieanÄ. Fii mai explicit despre confuziea babilonieanÄ, cum au zidit cetatea babilon cu grÄdini suspendate, la vremea respectivÄ era una din minunile lumii, nu aveau nici utilaje cÄ ÃŪn ziua de azi. Ca sÄ cucereascÄ Daciea a trebuit sÄ construiascÄ un pod peste o apÄ atÃŪt de mare Či tot la fel nu aveau condiČiile din ziua de azi noroc cÄ avea un confuz babiloniean de al lor pe nume APOLODOR din DAMASC care a fÄcut podul care este Či-n ziua de azi, sÄ nu mai spun cÄ babilonieni studieau faČa cerului Či au cunoscut vremea cÃŪnd sa nÄscut mesiea. Či am uitat sÄ spun ARHIMEDEČi Tales din milet cu mintea lor ÃŪntunecatÄ au lÄsat bazele matematici Či geometriei care sunt valabile Či-n ziua de azi care suntem deČtepČii secolului xxi. Cu bine domnilor Či vÄ aČtept sÄ calculÄm timpul,zile, luni Či ani dupÄ BIBLIE Či dupÄ soare. SÄ aveČi o searÄ plÄcutÄ
Dumnezeul din Vechiul Testament este YHWH/ Domnul Satana/ Yaldabaoth/ Demiurg /zeul Saturn.
Documente de referinta : youtube:
** Biblia-2 Samuel 24:1 completat cu 1 Cronici 21:1
** youtube-Yaldabaoth -wikipedia - Cosmogonia Či miturile creaČiei
** youtube -La cine se inchina musulmanii la Mecca.
Cub negru pe frunte isi pun si evreii cind se roaga, caci este simbolul zeului Saturn= Soarele negru.
In jurul cubului se invirt ca inelele lui Saturn. Saturn este patronul zilei de simbata cu inchinare in acea zi = Sabatul.
Iisus are ca zi de inchinare Duminica ( Sunday = ziua soarelui alb) pentru ca este patronul acelei zile.
Domnule PÄstor,
SÃĒmbÄtÄ, SABATO, SUBOTA vin intr-adevar din ebraicul ČABAT care nu inseamna altceva decat ČAPTE.
Dar ČABAT nu este decÄt metateza Či uČor distorsionarea sanscritului ČAPTAH = ČAPTE Či nu invers.
Spun a sanscritului vedic ČAPTAH pentru cÄ sanscrita vedicÄ Či limba romÃĒnÄ au pÄstrat forma cuvÃĒntului mai aproape de forma sa ORIGINALA care este ČAPTAH.
RomÃĒnescul ČAPTE nu vine din latinescul Septem ci este moČtenire TRACO GETICÄ, aČa cum sunt Či Suare(SOARE), ApÄ, Om, Limba, Gura, Nas, Dinte, Pula, Pizda, Prieten, DuČman, a iubi, SutÄ, GÃĒnd, bÄiat, nepot, nevasta, vÄduvÄ...Či multe ALTE CUVINTE DE BAZA ALE LIMBII ROMANE pe care le putem vedea ÃŪn sanscrita dar pe care lingvisti nepregatiti ni le dau in DEX ca venind ba din latina, ba din din slavice sau turca.
Dar, ČAPTAH vine din agregarea Č+A+PTAH unde consoana S/Č are rolul de atenuare, inversare, amplificare a verbului in diverse cuvinte din toate limbile pÄmÃĒntului...de la caz la caz.
De pildÄ SHALOM = pace in ebraicÄ se compune din Č+HA+LOM = Č(din liniČČČČte) + HA (cÄtre/a lui/la) + LOM (LUME).
RomÃĒnescul LUME, ebraicul LOM/LAM/OLAM = LUME, arabul LAMIA = LUME vin din aceeaČi rÄdÄcinÄ sumerianÄ unde LU = om/omenire/viaČÄ...vezi si LUDI/LEUTE in slavice sau germanice pentru Oameni. RomÃĒnescul si latinescul LUCRÄTOR vine din LU+CREATOR = Om CREATOR unde LU = OM.
SHALOM se traduce efectiv ca LINIČTE ÃN LUME/LINIČTE ÃNTRE OAMENI.
ČAPTA vine din SH A PTAH = unde Č (atenuare/calmare/liniČtire) + APTA unde APTA = APT de la aptitudine.
Deci ČAPTA = LiniČtirea/calmarea/atenuarea APTITUDINII = ODIHNÄ
Dar, APTA = Aptitudine vine rÄdÄcina egypteanÄ PTAH unde PTAH era parte trinitatii sacre egiptene iar PTAH era creatorul oamenilor si al lumii prin CUVÃNTUL SÄU Či GÃNDUL SÄU.
Deci, ČAPTAH vine de fapt din Č+A+PTAH = LiniČte cÄtre/la/de la PTAH (unde PTAH este DOMNUL/ CREATORUL LUMII ÃŪn mitologia egypteanÄ).
Dar, ceea ce susČine biserica ortodoxÄ este corect... adica SÃMBÄTÄ = ČABAT = ČAPTE = ČAPTAH = ZIUA DE ODIHNA DE LA DOMNUL iar DUMINICA este ziua domnnului...dar care domn...? DOMNUL SUPREM ...ZEITATEA SUPREMÄ A TRINTÄČII EGYPTENE CARE ERA
nimeni altul decat RA = ZEITATEA SOARE/ZEITATEA LUMINII care era zeul suprem in mitologia egipteana...cu alte cuvinte PTAH a creat omul Či LUMEA dar ČEFUL LUI/CREATORUL LUI PTAH ERA RA = ZEUL SUPREM /ZEUL SOARE.
Deci e normal ca DUMINCA sa fie ziua DOMNULUI = SUN+DAY in engleza = ZIUA DOMNULUI SOARE/DOMNULUI LUMINII...SOL INVICTUS...cum ÃŪi spuneau romanii.
Deci SÃMBÄTÄ este ZIUA a ČAPTEA Či este ziua domnului dar DUMINICA ESTE ZIUA DOMNULUI SUPREM...RA = SOARE/Domnul Luminii.
Deci DUMINICA ESTE ZIUA UNU dar Či ziua a OPTA conform doctrinei ortodoxe.
De ce acest lucru? Pentru ca atat ČAPTE cÃĒt Či UNU dar Či OPT ascund ÃŪn ele numele DOMNULUI/NUMELE TRINITATII SUPREME.
A..U...DIOS = AUDIO....DOMNUL CUVÃNTULUI
Či
A..U..RA = AURA ...Domnul LUMINII
Este dubla a calitate a domnului...DOMN al CUVANTULUI si DOMN al LUMINII
sÄ ne amintim cum sunÄ slujba ortodoxÄ
PREA SFÃNTÄ NÄSCÄTOARE DE DUMNEZEU CUVANTUL
apoi
LUMINA din LUMINA, DUMNEZEU ADEVARAT din DUMNEZEU ADEVARAT!
Toate aceste cuvinte care definesc atributele DOMNULUI/TRINITATII fac parte integranta din limba noastra/limbile noastre.
Ziua a OPTA vine de la MAXIMUS OPTIMUS care era a doua calitate a lui SOL INVICTUS = SOARELE DE NEINVINS ...DOMNUL RA...SUNDAY = DUMINICA.
UNU sau ODIN in slavice ascund in ele numele domnului...
ODIN in credinta precrestina SCANDINAVA era NUMELE CREATORULUI...slavicul ODIN = UNU asccunde in el numele domnului dupa cum si UNU ascunde in el numele domnului.
La fel si cuvantul ANUM/ANU ascunde in el numele domnului...AN = GODA in limbile slavice = GOD/GOT in engleza si germana pentru numele Domnului.
Domnul are mai multe nume, care se refera fiecare la atributele sale de creator suprem.
Deci, in concluzie...
SÃMBÄTA este ZIUA a ČAPTEA = ZIUA DOMNULUI
dar IN PRIMUL SI IN PRIMUL RAND,
DUMINICA este ZIUA DOMNULUI...ca sÄ respectam ordinea ierarhica din mitologia egipteana.
Religia ebraica se trage din religia egypteana care vine di n traditia mitologica egipteana unde TRINITATEA SUPREMA era formata din RA = zeul suprem/ZEUL SOARE, MIN = ZEITATEA FERTILITATII (simbolizata de SFANTUL DUH) si PTAH care era creatorul lumii si al omului prin cuvantul si gandul sau!
Noi ne inchinam acestei TRINITÄČI SUPREME ANTICE...transfigurata de CREČTINISM unde ISUS este fiul OMULUI si AL DOMNULUI si este DUMNEZEU CUVANTUL dar si LUMINA din LUMINA.
25 decembrie = CrÄciunul = CREATIONUL = CREATIA dar si CREPUSCULUL
25 decembrie = SOL INVICTUS = ZIUA LUI ISUS ...domn al luminii
In aceasta perioada 23...26 decembrie are loc solstitiul de iarna...adica ESTE ZIUA IN CARE NOAPTEA ESTE MAXIMA...VECHIUL SOARE A MURIT...
dar a DOUA ZI NOUL SOARE SE NASTE...NOUA LUMINA SE NASTE ....ZIUA INCEPE SA CREASCA DIn NOU...pana atinge maximul..solstitiul de VARA.
Toate aceste aspecte sunt legate intre ele si fiecare are semnificatia sa in religia creČtinÄ!
SÄ nu uitÄm asta!
@@mihailgae-draghici4864
Nu exista in vechiul testament...dar este parte a noului testament!
Adventistii sunt mozaici sau crestini?
Daca sunt mozaici este de inteles, altfel...
Iar ČAPTE nu poate veni din distorsionatul ČABAT...din ČABAT vine SÃMBÄTA!
ČABAT nu mai conČine numele domnului ÃŪn el ÃŪn timp ce la forma din sanscrita vedica ČAPTAH numele domnului este chiar la baza cuvÃĒntului!
CreČtinismul vine din iudaism dar iudaismul vine din religia egiptenilor antici!
Nu ÃŪnČeleg ce rost are sÄ negÄm lucrul Ästa.
Aceste denumiri oricum sunt doar nume de atribute ale domnului.
Iar cu privire la ČABAT = ziua de odihnÄ, hai sÄ ne reamintim cum a tratat YESHUA problema asta atunci cÃĒnd i s-a reproČat ceva pe tema asta!
Oricum toate aceste aspecte nu sunt cele care conteaza cu adevarat...singurul lucru care are relevanta este Ästa:
Ooh Israele iubeČte-l pe domnul Dumnezeu din toata inima ta Či din tot sufletul tÄu...
Či completarea adusÄ de Yeshua:
IubeČte-Či aproapele ca pe tine ÃŪnsuČi!
@@mihailgae-draghici4864 Yeshua BIN Nzareth = Isus DIN Nazareth
In privinČa numerologiei trebuie spus cÄ fiecare numar (de la 0 la 10) are rolul sÄu, semnficaČia sa, ÃŪnČelesul sÄu primar/logosul sÄu Či bineÃŪnČeles Či cuvÃĒntul asociat acelui numÄr SPUNE CEVA...problema este cÄ dupÄ atÃĒtea milenii de cÃĒnd a apÄrut civilizaČia umanÄ, cuvintele se distotrsioneazÄ se ramificÄ semantic pÃĒnÄ cÃĒnd li se pierde adevÄrata semnificaČie/ÃŪnČelesul primar/originar.
Ãn privinČa numÄrului 6 dar mai ales a numelui sÄu...cel mai aproape de forma iniČialÄ este pÄstrat de limba latinÄ unde 6 = SEX.
Iar SEX ÃŪn seamnÄ CHIAR SEX...(SEXUALITATE)! De ce?
Pentru cÄ ÃŪn cuvÃĒntul SEX, ca Či ÃŪn cuvintele LEX = LEGE, REX =REGE = RAJA in sanscrita vedicÄ sau PAX = PACE ÃŪn limba latinÄ...semnificaČia literei X este de a da un caracter neutru sau obiectiv ÃŪnČelesului acelor cuvinte.
Din cuvÃĒntul LEGO care are douÄ semnificaČii:
1. A LEGA
2. A FACE LEGÄTURI/conexiuni = LOGICA
vine forma Či semnificaČia cuvÃĒntului LEGE unde particula GO = fiinČÄ/om/individ (vezi GOY sau GOYM = popoarele lumii cum spun evreii) a fost ÃŪnlocuitÄ cu X pentru a sublinia caracterul OBIECTIV AL LEGII ( JUSTITIA TREBUIE SA FIE OARBÄ = LEGATÄ LA OCHI)...deci LEGO s-a transformat in LEX. LEGO (e lega) vine din L+EGO = LIMITAREA INDIVIDULUI/ A VIEČII.
Particula GO a fost tÃĒiatÄ/ÃŪnlocuita cu X pentru a elimina caracterul individual/individualist/EGO-ist din cuvinte ca LEGO = LEGE, REGO = REGE, PAX = PAGO = PLATÄ/CONCESIE/TRIBUT PLÄTIT ÃN NUME COLECTIV PENTRU A OBČINE PACEA...deci PACE ÃŪnseamnÄ PAGO = PAGA = PLATÄ/TRIBUT/CONCESIE sau ČPAGO...ČPAGÄ (aici consoana Č amplificÄ verbul de bazÄ care este PAGA = plata ÃŪn sensul ÃŪn care ČPAGA ÃŪnseamnÄ EXTRA PLATÄ...PLATÄ ÃN PLUS PENTRU UN SERVICI...ILEGAL).
Se Čtie cÄ romanii preferau sÄ plÄteascÄ pentru a menČine PACEA odatÄ ce obČineau o victorie...asta s-a intamplat Či in cazul DACO GETILOR cÄrora romanii le-au plÄtit tribut pentru a menČine pacea din primele rÄzboaie Daco Romane...Či aČa fÄceau peste tot.
Ãn cazul cuvÃĒntului SEX (cÄ aici vroiam sÄ ajung dar cu un ocol cam mÄricel) forma lui iniČialÄ era SEGO unde consoana S are rol de amplificare/multiplicare a verbului de bazÄ care este EGO = fiinČa umanÄ)
Consoana S din faČa lui EGO semnificÄ multiplicarea fiinČei UMANE /A EGO-ului a indivizilor pe PLANETÄ...iar ÃŪnlocuirea cu X a particulei Go aratÄ cÄ e vorba de REPRODUCERE A FIINČEI UMANE ÃN GENERAL DAR ČI A VIEČII ÃN GENERAL PRIN ACTUL SEXUAL.
Acum, ce treabÄ are cuvÃĒntul SEX (SEGO = multiplicarea fiinČei/fiinČelor/vietÄČilor) cu numÄrul 6?
PÄi, hai sÄ vedem ce spune vechiul testament la capitolul creaČie Či ce s-a ÃŪNTÃMPLAT ÃN ZIUA A ČASEA ...CÃND AU FOST CREATE TOATE FIINČELE DE PE PÄMÃNT/USCAT ...au apÄrut animalele Či OMUL.
Aceasta este semnificaČia cuvÄntului SEX = 6 care s-a pÄstrat cel mai bine ca formÄ ÃŪn limba latinÄ...toate celelalte cuvinte ÃŪnrudite...sunt doar forme distorsionate ale acestui cuvÃĒnt primordial.
ZIUA A ČASEA este VINERI...SF. VINERI care vine de la zeiČa VENERA/VENUS = simbol al feminitÄČii/fecunditÄČii...simbol a SEXULUI = PROCREAČIEI.
Spuneam de GO din EGO = individ/om/fiinČÄ/suflet...acest cuvÃĒnt este un NOSTRATIC ..el se gÄseČte ÃŪn toate limbile lumii ÃŪn cuvinte de bazÄ...doar un exemplu, ca sÄ nu ma lungesc prea mult, ÃŪn limba chinezÄ cuvÃĒntul ZHONGUO ÃŪnseamnÄ CHINEZ (china/chinez este un exonim/nume dat de strÄini precum VLAH sau VALAH pentru romÃĒni sau German pentru DEUTSCH).
ZHONGUO este compus din ZHON = centru (al pÄmÃĒntului) iar GUO = OM/FIINČÄ/NAČIUNE/POPOR ÃŪn limba chinezÄ = GO din EGO ÃŪn latinÄ.
ZHONGUO = OM/LOCUITOR DIN CENTRUL (ZHON) PÄMÃNTULUI.
Ãn limba chinezÄ GUOJIA ÃŪnseamnÄ NATIUNE/POPOR Či se compune din GUO = om/fiinČÄ Či JIA (sunÄ GIA) = PÄMÃNT/CASÄ....aka GHEEA/GEEA/GEOS ÃŪn limba greacÄ pentru PÄMÃNT (GEO...LOGIA,...GEO...GRAFIA,...GEO..METRIA)...Či ÃŪn limba romÃĒnÄ cÃĒnd spunem merg pe JOS (forma arhaicÄ ÃŪncÄ ÃŪntÃĒlnitÄ pe la ČarÄ este GIOS)...spunem merg PE GEOS = pÄmÃĒnt.
Latinescul/italianul VIAGIO, PASAGIO...se terminÄ cu GIO = GEOS = pÄmÃĒnt!
La mayaČi GIAMAMA = zeiČa MAMA PÄMÃNT = GHEEA aka ZEIČA PÄMÃNT ÃŪn mitologia GREACÄ = GHEONOAIA aka MUMA pÄdurii ÃŪn mitologia romÃĒneascÄ = GAYA la latini (TE IA GAYA...) sau metateza YAGA din limbile slave...BABA YAGA...
Nativii nord emricani NAVAJO cÃĒnd spun NOI..NOI AČTIA spune GOEGEO = GUOJIA = NATIUNE/POPOR ÃŪn chinezÄ.
La nativii sud americani VIRACOCHA era marele erou...din VIRA (bÄrbat/erou...vezi MAHAVIRA ÃŪn mitologia vedicÄ/vezi VIRUM = bÄrbat ÃŪn latinÄ sau LituanianÄ= VIRIL/VIRILITATE/VIRALITATE, o altÄ limbÄ apropiata de sanscrita vedica Či inrudita cu limba romana..vezi DOINA = DAINA in lituaniana = poem popular)
Deci ÃŪn numele VIRACOCHA ...COCHA = POPOR/NATIE (alunecare foenticÄ din GOGIA..ÃŪn COCHIA...COCHA).
Faimosul joc asiatic numit GO se traduce pur Či simplu ca VIAČÄ...JOCUL CE REPREZINTÄ/SIMULEAZÄ VIAČA.
Deci EGO, GO, GUO = fiinČÄ/om/popor...GOY/GOYM ÃŪn ebraicÄ = popoarele lumii!
@@mihailgae-draghici4864 âÃnvÄČÄtura Mea nu este a Meaâ, a zis El, âci a Celui ce M-a trimis pe Mine. DacÄ vrea cineva sÄ facÄ voia Lui, va ajunge sÄ cunoascÄ dacÄ ÃŪnvÄČÄtura este de la Dumnezeu sau dacÄ Eu vorbesc de la Mine.â (Ioan 7, 16-17.) Isus n-a ÃŪntÃĒmpinat ÃŪntrebarea acestor batjocoritori rÄspunzÃĒnd cu batjocurÄ, ci prin dezvÄluirea adevÄrului necesar pentru mÃĒntuirea sufletului. ÃnČelegerea Či aprecierea adevÄrului, a zis El, depind mai mult de inimÄ decÃĒt de minte. AdevÄrul trebuie primit ÃŪn suflet; el pretinde supunerea voinČei. DacÄ adevÄrul ar putea sÄ fie supus numai raČiunii, mÃĒndria n-ar fi o piedicÄ ÃŪn calea primirii lui. Dar el trebuie sÄ fie primit prin lucrarea harului ÃŪn inimÄ Či primirea lui depinde de lepÄdarea oricÄrui pÄcat pe care ni-l descoperÄ Duhul lui Dumnezeu. PosibilitÄČile unui om de a cunoaČte adevÄrul, oricÃĒt de strÄlucite ar fi, se vor dovedi nefolositoare cÃĒtÄ vreme inima nu se deschide sÄ primeascÄ adevÄrul Či pÃĒnÄ nu are loc o conČtientÄ lepÄdare a oricÄrui obicei Či a oricÄrei deprinderi potrivnice principiilor acestui adevar. Acelora care se predau ÃŪn felul acesta lui Dumnezeu, cu dorinČa sincerÄ de a cunoaČte Či ÃŪmplini voinČa Lui, adevÄrul li se va descoperi ca fiind puterea lui Dumnezeu pentru mÃĒntuirea lor. AceČtia vor fi ÃŪn stare sÄ-l deosebeascÄ pe acela care vorbeČte din partea lui Dumnezeu de acela care vorbeČte numai de la sine. Din cauza nesupunerii inimii influentei Duhului Sfant, unii se ratacesc si adopta filozofii care nu sunt fundamentate pe cuvantul lui Dumnezeu si nu L are pe Hristos pivot esential.
ÂĻÃncredeâte ÃŪn Domnul din toatÄ inima ta Či nu te sprijini pe priceperea ta. RecunoaČteâL ÃŪn toate cÄile tale, iar El ÃŪČi va netezi cÄrÄrileÂĻ. Proverbe 3:5-6
@@mihailgae-draghici4864 Respectul pentru ceilalČi Či politeČea nu sunt puncte forte pentru tine.
â@@mihailgae-draghici4864 Isus ne spune âPocÄiÅĢi-vÄ, cÄci ÃmpÄrÄÅĢia cerurilor este aproape.â Matei 3:2
Dragul meu vorbeČti din necunostinČa de cauzÄ, din zece porunci voi numai una ČineČi Či nici pe aceea no ČineČi, vÄ osÃĒndiČi singuri dr ceea ce vorbiČi