Adevarate legende in viata.....prima mea amintire din fotbal este din 3 iulie ,Rose Bowl Stadium ,Pasadena, California, USA....restul e istorie .... MULTUMESC!
Povestea vieții mele. Un copil născut talent ce a murit speranță... Copil fiind aveam un vecin în curte, Toni Munteanu îl chema, care era pasionat de fotbal. Eu fiind mai mic, eram băgat tot timpul în poartă. Toată ziulica eram cu mingia la picior. Azi așa, mâine așa, apăram poartă jucând tot timpul alături de băieți cu mult mai mari decât mine. Pe vremea copilăriei mele, în poartă era băgat ori cel mai gras, ori cel mai mic, ori cel mai fraier...ori eu eram cel mai mic. 😂😂😂 Toți se fereau de poartă. Fiecare își dorea să dea goluri, să alerge după mingie, nu să ia. Jucând foarte mult cu băieți mai mari de vârstă ca mine (altă vână, altă forță față de cei de vârsta mea) am început să progresez...am început să a o detentă mare, niște reflexe foarte bune, multă viteză, agilitate și un curaj nebun. Dobândind aceste calități, în timp am devenit cel mai bun portar din cartier. La porțile de handbal nu îmi dădea nimeni gol de la 7 metri. Toată lumea se mira de mine și mai toți mă întrebau de ce nu mă înscriu la fotbal . Într-o zi de vară a anului 1979 mă aflam cu prietenii mei pe Dinamo, pe terenul de zgură neagră din spatele tabelei de marcaj (tabela aia verde 😅de lemn), unde în pauza unui meci de al lui Dinamo ne jucam cu mingia de plastic la poartă. La un moment dat ne-am trezit cu un bătrânel solid lângă noi. Avea un nas roșu borcănat ce semăna cu o căpșună gigantică. Pe cap purta o bască neagră cu țuțui, asemănătoare cu cele albe de pionier. A cerut mingea copiilor cu care eram acolo și mi-a aruncat-o cerându-mi să o prind. Mi-a aruncat de câteva ori după care, văzând că nu am scăpat nimic, ma întrebat cu o voce dogită : ,, - Băi băiatule, nu vrei să ajungi să joci și tu ca ăștia?...arătându-mi cu capul spre terenul de fotbal. - Aș vrea...i-am răspuns. Eee, luni la ora 8,30 să vii la Cabană, în spate la Terenul 2, vis a vis de secția de box, cu teniși, treining, săpun și prosop la tine. Întrebi de nea Jean. Eu sunt. După care a plecat." Zis și făcut, luni m-am prezentat la antrenament. Pt că lotul de copiii născuți în "67-"68, condus de domnul profesor Timar, se afla în cantonament, timp de două săptămâni m-am antrenat cu nea Jean alături de grupa de elevii a lui nea Piți Varga...cei născuți "69-"70. Cei mai cunoscuți de acolo au fost Tene (portar), lonuț Lupescu, Răducioiu și Bucur Bogdan. Bine.. au fost mulți dar cam ăștia sunt cei pe care îi mai țin eu minte. Au trecut mai bine de 45 de ani de atunci. Nu știu care a fost cauza pt care Florin Prunea nu era cu colegii de grupă în cantonament, ci sa pregătit cu grupele lui nea Piți Varga. Eram eu cel mai bun portar din cartierul meu (sunt născut vis a vis de stadionul Dinamo) dar la fotbalul de performanță lucrurile erau total diferite, cu mult mai grele. La Club nu era vorba doar de talent ci de antrenament regulat, de efort zilnic...de foarte nuntă muncă. Fiind la început a trebuit să învăț corect toate mișcările și tehnicile ( de prindere a mingiei, plonjoane, ieșiri pe centrări, etc.) necesare portarilor. Prunea cu Tene, care erau mai vechi în Club, râdeau mai tot timpul de mine, spunând că sunt catapultat. Asta pt că eu eram foarte agitat și mă aruncam efectiv după toate mingile șutate de coechipieri la antrenament. După 6 luni de antrenamente am devenit titularul echipei "67 - l - fiind pt o perioadă cel mai bun portar dintre cei născuți în acel an. Deși e născut în "69, Prunea a jucat tot timpul la "68 - l -.... Ce meciuri ieșeau între noi...Colegi, colegi dar ne luptam aproape pe viață și pe moarte. Ciocolata în plus, primită la finalul antrenamentului ne motiva ambiționându-ne la maxim.. Era o concurență acerbă între noi. Fiind cu un an mai mari ne credeam mai buni decât cei mai mici cu un an ca noi. Era vorba de orgoliu...iar ei vroiau să demonstreze că sunt la fel sau poate chiar mai buni decât noi, cei mai mari cu un an. Azi apăram eu mai bine, a doua zi Prunea era cel mai bun, în altă zi eram senzaționali amândoi și tot așa. Stelică era de abea la început și era cu mult prea slab față de noi. Ba chiar și atunci când începuse să apere mai bine tot era departe. Lua niște goluri de te îmbonlăveai de inimă pe marginea terenului...da' na'...acum vorba aia jidănească : ,, Spune-mi cine sunt, nu cine am fost!"...ne închide gura la toți. Cam ăsta e adevărul. Îmi pare rău pt că Florin a omis să spună aceste lucruri. Țin minte că Stelea a venit în "80 la Dinamo. Eram lângă terenurile de tenis, pe zgura roșie, unde era vechiul teren de hambal. Acolo a venit la primul antrenament. Pe iarba terenului - ll - se antrenau echipele de juniori și cea de ,,Tineret Speranțe" a clubului. Noi puștii, nu aveam loc decât foarte rar pe acolo. Ne antrenam mai mult pe terenurile de zgură și pe bitumul de hambal. Iarba era un mare privilegiu. Atunci când se întâmpla să simțim gazonul sub picioare eram cu toții în extaz. Domn' profesor Timar ma pus să ne antrenăm împreună pt ai arăta cum se prinde mingea și cam pe scurt cam tot ce trebuie să știe un portar. Stelică era un tip dolofan pe atunci, cu obrajii roșii și un păr periuță - ca de arici în cap. Era un copil cuminte, extrem de timid, deloc tupeist, foarte conștiincios și ambițios. Acum, la 45 de ani distanță, Florin e diplomat... În toată perioada petrecută la copiii și juniori, Stelică nu a fost decât rezerva lui Prunea. Prunea îl eclipsa total...nu avea cum să apere în fața lui. Diferența valorică era mult prea mare. Apăra doar atunci când vroia să îl protejeze pe Prunea pt un meci important sau când Florin acuza o accidentare. Atât. Acum, după 45 de ani văd că Prunea se ferește să spună aceste lucruri... Nu văd care ar fi problema dacă ar spune adevărul. Așa a fost atunci. Cei care îi cunosc de mici știu că nu mint cu nimic. Prietenia de acum dintre ei nu are nici o legătură cu cea de atunci. Acum totul se bazează pe înțelepciune, pe diplomație și pe...de ce nu, pe un anume interes. Atunci, când Prunea era titular, era vedeta echipei. Puțini erau cei ce căutau prietenia lui Bogdan. La momentul respectiv nu avea valoarea de mai târziu. Faptul că Prunea vorbește acum frumos despre Stelică denotă o mică doză de ipocrizie dar na...pun asta pe trecerea timpului și pe înțelepciunea căpătată de-a lungul vremii. Cei doi sunt total diferiți. Stelea e altceva...altă calitate, altă educație, alt caracter. Nu că Florin nu ar fi primit educație dar nu poate fi comparat cu Stelică din nici un punct de vedere. În copilărie, Stelică era foarte imprevizibil și inconstant. Apăra niște mingii imposibile și îți lua niște goluri copilărești, de necrezut. Tocmai din această cauză nimeni nu credea că va ajunge vreodată un mare portar. Totuși, datorită seriozității, voinței, norocului și faptului că era foarte, foarte muncitor, a ajuns acolo unde nici el însuși nu cred că a visat vreodată. Cinste lui! Viața este uneori nedreaptă...cel mai bun nu ajunge întotdeauna și cel mai sus. Așa a fost și cu mine. M-am născut talent și am murit speranță...aș fi putut ajunge mare... Toate astea sau întâmplat din cauză că nu avea cine să se ocupe de mine, să mă îndrume și să mă țină pe drumul cel bun. Copil fiind, am renunțat mult prea ușor neavând un sprijin din partea familiei. Tata era plecat cu săptămânile în delegație, mama lucra zi lumină. Cine să se ocupe de mine?!? Așa că m-am pierdut singur pe pe ,,drum". Văd că Prunea, care nu e deloc prost, a uitat multe și pe mulți. Nicici nu mă miră. La el e ceva normal. Nu l-am putut înțelege niciodată. Deși a fost copilul lui Dinamo, crescut de mic în curtea Clubului, ne-a înjurat continuu peste tot de câte ori a avut ocazia să o facă. Norocul lui Stelea și ghinionul lui Florin a fost că Bilavu, unchiul lui Prunea, a fugit în ltalia prin "88...a spus-o și Florin. Oricât de bun ai fi fost pe atunci, ,,Securitatea" avea cea mai mare putere în Stat. Oricine fugea din țară era considerat trădător iar rudele îi erau suspectate ca complici. Nu te credea nimeni, chiar dacă nu aveai nici o legătură cu fugarul. Așa erau vremurile pe atunci. Deși Prunea (fiind incontestabil cel mai bun) era cel ce debutase ca titular la echipa mare sub comanda lui Mircea Lucescu, acest incident ia terminat cariera la Dinamo. Ăsta a fost norocul lui Stelică, care toată viața a fost în umbra lui Prunea și care nici nu visa că va deveni vreodată titular. Asta a fost șansa și norocul vieții lui. În România era criză de portari iar afară de Prunea, Dinamo nu avea altul mai bun așa că sau mulțumit cu Stelică. Și uite așa, ușor, ușor cu muncă, meciuri în picioare și multă seriozitate, a crescut valoric, ajungând în topul celor mai buni portari ai țării.
Stelică spune in emisiune la Digi că el nu a avut treabă cu portăria!Timer îi spunea lu Stelică ,uită-te la el cum se arcuiește(Prunea),cu plonjează etc.Un lucru e cert ,Prunea a fost peste Stelică din toate punctele de vedere.Dacă nu greșea cu Suedia nu era scos din poarta niciodata!!!Aici au intervenit ,impresarii,antrenorii,media.Te uiti la Prunea cu primde ,cum se asează ,cum plonjează etc.Stelică recunoste intr un interviu ca Mircea Lucescu îi spune că tu trebuie sa fi portar că altceva nu cred ca era in stare.Una peste alta cele mai tari meciuri au fost jucate de Prunea cu Argentina,Belgia,Tara Galilor ,Suedia.Chiar dacă Stelica are 90 de selectii la nationala ,in istorie o sa ramana Prunea cu cele mai tari meciuri de la natională,și Stelică știe treaba asta!!!
Totusi Stelică a făcut multe meciuri proaste și nu a fost schimbat!Era Tene,poate mai erau și alții..Cu toate hibele lui pt mine Prunea rămâne unul dintr e cei mai buni!!
Cred și sunt convins că dacă nu greșea cu Suedia,Stelică nu pupa poarta naționalei!Dar să i închizi poarta omului pt o fază....Când Petrescu și Beloo au avut calificarea în ghete
Florine ? te cred, ca nu l-ai vazut, regret ca si tine acel moment, am jucat pana la 32 de ani, am avut un portar care ? cand iesea din poarta si spunea ? las-o...era teroare ! accidenta si proprii coechiperi, mingea era a lui ! Eu cred si acum, cu valorea voastra, cu putina bafta, am fi fost campioni mondiali, toti ati fost magnifici, in 94.
După acea faza cu Anderson ,ai avut acele intervenții .Larson si Anderson si comentatorul a avut o reacție waaaauuuuu!!!!La meciul cu Spania din 96 ai scos o minge din vinglu ca un ghepard,si comentatorul a avut o reactie Terifiant save Pruneaaaaaa!!!!!
.. Ionele …!… un bătrân ți ar fi soptit in ureche.. lasă mufa mai moale .. altfel lași impresia ca ți-e parcă lehamite … ptr ca se vede din C Lactee faptul ca Adevăratul narator de talent e Prunea…! … fi cuminte !
Lasă domnule,omul să vorbească! El este invitat,despre el trebuie să fie...ce e așa greu de priceput 🤔
Dl Stoica TE ROG ADU-L ȘI PE VASILE IORDACHE TE ROG MULT Stima și respect Mulțumesc pentru ce faceți!
Exceptional PRUNEA!❤❤❤
Ați fost mari,nu o să ne mai întâlnim cu așa ceva ❤❤❤
Adevarate legende in viata.....prima mea amintire din fotbal este din 3 iulie ,Rose Bowl Stadium ,Pasadena, California, USA....restul e istorie .... MULTUMESC!
Avem 10 ani ,am plans asa tare dupa meciul cu suedia,ma,marcat!!!dar suntem mandrii de voi!!!❤
Mingea din Argentina 1978 se numea Tango.
Domnu Stoica felicitări pt podcast dar incercati să lăsați invitați să își termine frazele și după complectați
.. una peste alta .. valoare, valori, legende forever, dar Pruneea este narator Adevarat frate.!..pare ca l scoate din ritm .. ceainicu’!
Stimă, domnule Florin Prunea!
Povestea vieții mele.
Un copil născut talent ce a murit speranță...
Copil fiind aveam un vecin în curte, Toni Munteanu îl chema, care era pasionat de fotbal. Eu fiind mai mic, eram băgat tot timpul în poartă. Toată ziulica eram cu mingia la picior. Azi așa, mâine așa, apăram poartă jucând tot timpul alături de băieți cu mult mai mari decât mine. Pe vremea copilăriei mele, în poartă era băgat ori cel mai gras, ori cel mai mic, ori cel mai fraier...ori eu eram cel mai mic.
😂😂😂
Toți se fereau de poartă. Fiecare își dorea să dea goluri, să alerge după mingie, nu să ia.
Jucând foarte mult cu băieți mai mari de vârstă ca mine (altă vână, altă forță față de cei de vârsta mea) am început să progresez...am început să a o detentă mare, niște reflexe foarte bune, multă viteză, agilitate și un curaj nebun. Dobândind aceste calități, în timp am devenit cel mai bun portar din cartier.
La porțile de handbal nu îmi dădea nimeni gol de la 7 metri. Toată lumea se mira de mine și mai toți mă întrebau de ce nu mă înscriu la fotbal .
Într-o zi de vară a anului 1979 mă aflam cu prietenii mei pe Dinamo, pe terenul de zgură neagră din spatele tabelei de marcaj (tabela aia verde 😅de lemn), unde în pauza unui meci de al lui Dinamo ne jucam cu mingia de plastic la poartă. La un moment dat ne-am trezit cu un bătrânel solid lângă noi. Avea un nas roșu borcănat ce semăna cu o căpșună gigantică.
Pe cap purta o bască neagră cu țuțui, asemănătoare cu cele albe de pionier.
A cerut mingea copiilor cu care eram acolo și mi-a aruncat-o cerându-mi să o prind. Mi-a aruncat de câteva ori după care, văzând că nu am scăpat nimic, ma întrebat cu o voce dogită :
,, - Băi băiatule, nu vrei să ajungi să joci și tu ca ăștia?...arătându-mi cu capul spre terenul de fotbal.
- Aș vrea...i-am răspuns.
Eee, luni la ora 8,30 să vii la Cabană, în spate la Terenul 2, vis a vis de secția de box, cu teniși, treining, săpun și prosop la tine. Întrebi de nea Jean. Eu sunt. După care a plecat."
Zis și făcut, luni m-am prezentat la antrenament.
Pt că lotul de copiii născuți în "67-"68, condus de domnul profesor Timar, se afla în cantonament, timp de două săptămâni m-am antrenat cu nea Jean alături de grupa de elevii a lui nea Piți Varga...cei născuți "69-"70.
Cei mai cunoscuți de acolo au fost Tene (portar), lonuț Lupescu, Răducioiu și Bucur Bogdan. Bine.. au fost mulți dar cam ăștia sunt cei pe care îi mai țin eu minte. Au trecut mai bine de 45 de ani de atunci.
Nu știu care a fost cauza pt care Florin Prunea nu era cu colegii de grupă în cantonament, ci sa pregătit cu grupele lui nea Piți Varga.
Eram eu cel mai bun portar din cartierul meu (sunt născut vis a vis de stadionul Dinamo) dar la fotbalul de performanță lucrurile erau total diferite, cu mult mai grele.
La Club nu era vorba doar de talent ci de antrenament regulat, de efort zilnic...de foarte nuntă muncă.
Fiind la început a trebuit să învăț corect toate mișcările și tehnicile ( de prindere a mingiei, plonjoane, ieșiri pe centrări, etc.) necesare portarilor.
Prunea cu Tene, care erau mai vechi în Club, râdeau mai tot timpul de mine, spunând că sunt catapultat. Asta pt că eu eram foarte agitat și mă aruncam efectiv după toate mingile șutate de coechipieri la antrenament.
După 6 luni de antrenamente am devenit titularul echipei "67 - l - fiind pt o perioadă cel mai bun portar dintre cei născuți în acel an.
Deși e născut în "69, Prunea a jucat tot timpul la "68 - l -....
Ce meciuri ieșeau între noi...Colegi, colegi dar ne luptam aproape pe viață și pe moarte.
Ciocolata în plus, primită la finalul antrenamentului ne motiva ambiționându-ne la maxim.. Era o concurență acerbă între noi.
Fiind cu un an mai mari ne credeam mai buni decât cei mai mici cu un an ca noi. Era vorba de orgoliu...iar ei vroiau să demonstreze că sunt la fel sau poate chiar mai buni decât noi, cei mai mari cu un an.
Azi apăram eu mai bine, a doua zi Prunea era cel mai bun, în altă zi eram senzaționali amândoi și tot așa.
Stelică era de abea la început și era cu mult prea slab față de noi. Ba chiar și atunci când începuse să apere mai bine tot era departe. Lua niște goluri de te îmbonlăveai de inimă pe marginea terenului...da' na'...acum vorba aia jidănească :
,, Spune-mi cine sunt, nu cine am fost!"...ne închide gura la toți. Cam ăsta e adevărul.
Îmi pare rău pt că Florin a omis să spună aceste lucruri.
Țin minte că Stelea a venit în "80 la Dinamo. Eram lângă terenurile de tenis, pe zgura roșie, unde era vechiul teren de hambal. Acolo a venit la primul antrenament.
Pe iarba terenului - ll - se antrenau echipele de juniori și cea de ,,Tineret Speranțe" a clubului.
Noi puștii, nu aveam loc decât foarte rar pe acolo. Ne antrenam mai mult pe terenurile de zgură și pe bitumul de hambal. Iarba era un mare privilegiu. Atunci când se întâmpla să simțim gazonul sub picioare eram cu toții în extaz.
Domn' profesor Timar ma pus să ne antrenăm împreună pt ai arăta cum se prinde mingea și cam pe scurt cam tot ce trebuie să știe un portar.
Stelică era un tip dolofan pe atunci, cu obrajii roșii și un păr periuță - ca de arici în cap. Era un copil cuminte, extrem de timid, deloc tupeist, foarte conștiincios și ambițios.
Acum, la 45 de ani distanță, Florin e diplomat...
În toată perioada petrecută la copiii și juniori, Stelică nu a fost decât rezerva lui Prunea.
Prunea îl eclipsa total...nu avea cum să apere în fața lui. Diferența valorică era mult prea mare. Apăra doar atunci când vroia să îl protejeze pe Prunea pt un meci important sau când Florin acuza o accidentare. Atât.
Acum, după 45 de ani văd că Prunea se ferește să spună aceste lucruri...
Nu văd care ar fi problema dacă ar spune adevărul. Așa a fost atunci.
Cei care îi cunosc de mici știu că nu mint cu nimic.
Prietenia de acum dintre ei nu are nici o legătură cu cea de atunci. Acum totul se bazează pe înțelepciune, pe diplomație și pe...de ce nu, pe un anume interes. Atunci, când Prunea era titular, era vedeta echipei.
Puțini erau cei ce căutau prietenia lui Bogdan. La momentul respectiv nu avea valoarea de mai târziu.
Faptul că Prunea vorbește acum frumos despre Stelică denotă o mică doză de ipocrizie dar na...pun asta pe trecerea timpului și pe înțelepciunea căpătată de-a lungul vremii.
Cei doi sunt total diferiți. Stelea e altceva...altă calitate, altă educație, alt caracter. Nu că Florin nu ar fi primit educație dar nu poate fi comparat cu Stelică din nici un punct de vedere.
În copilărie, Stelică era foarte imprevizibil și inconstant. Apăra niște mingii imposibile și îți lua niște goluri copilărești, de necrezut. Tocmai din această cauză nimeni nu credea că va ajunge vreodată un mare portar.
Totuși, datorită seriozității, voinței, norocului și faptului că era foarte, foarte muncitor, a ajuns acolo unde nici el însuși nu cred că a visat vreodată.
Cinste lui!
Viața este uneori nedreaptă...cel mai bun nu ajunge întotdeauna și cel mai sus.
Așa a fost și cu mine.
M-am născut talent și am murit speranță...aș fi putut ajunge mare...
Toate astea sau întâmplat din cauză că nu avea cine să se ocupe de mine, să mă îndrume și să mă țină pe drumul cel bun.
Copil fiind, am renunțat mult prea ușor neavând un sprijin din partea familiei. Tata era plecat cu săptămânile în delegație, mama lucra zi lumină.
Cine să se ocupe de mine?!? Așa că m-am pierdut singur pe pe ,,drum".
Văd că Prunea, care nu e deloc prost, a uitat multe și pe mulți. Nicici nu mă miră. La el e ceva normal.
Nu l-am putut înțelege niciodată.
Deși a fost copilul lui Dinamo, crescut de mic în curtea Clubului, ne-a înjurat continuu peste tot de câte ori a avut ocazia să o facă.
Norocul lui Stelea și ghinionul lui Florin a fost că Bilavu, unchiul lui Prunea, a fugit în ltalia prin "88...a spus-o și Florin.
Oricât de bun ai fi fost pe atunci, ,,Securitatea" avea cea mai mare putere în Stat.
Oricine fugea din țară era considerat trădător iar rudele îi erau suspectate ca complici. Nu te credea nimeni, chiar dacă nu aveai nici o legătură cu fugarul. Așa erau vremurile pe atunci.
Deși Prunea (fiind incontestabil cel mai bun) era cel ce debutase ca titular la echipa mare sub comanda lui Mircea Lucescu, acest incident ia terminat cariera la Dinamo.
Ăsta a fost norocul lui Stelică, care toată viața a fost în umbra lui Prunea și care nici nu visa că va deveni vreodată titular.
Asta a fost șansa și norocul vieții lui.
În România era criză de portari iar afară de Prunea, Dinamo nu avea altul mai bun așa că sau mulțumit cu Stelică.
Și uite așa, ușor, ușor cu muncă, meciuri în picioare și multă seriozitate, a crescut valoric, ajungând în topul celor mai buni portari ai țării.
Stelică spune in emisiune la Digi că el nu a avut treabă cu portăria!Timer îi spunea lu Stelică ,uită-te la el cum se arcuiește(Prunea),cu plonjează etc.Un lucru e cert ,Prunea a fost peste Stelică din toate punctele de vedere.Dacă nu greșea cu Suedia nu era scos din poarta niciodata!!!Aici au intervenit ,impresarii,antrenorii,media.Te uiti la Prunea cu primde ,cum se asează ,cum plonjează etc.Stelică recunoste intr un interviu ca Mircea Lucescu îi spune că tu trebuie sa fi portar că altceva nu cred ca era in stare.Una peste alta cele mai tari meciuri au fost jucate de Prunea cu Argentina,Belgia,Tara Galilor ,Suedia.Chiar dacă Stelica are 90 de selectii la nationala ,in istorie o sa ramana Prunea cu cele mai tari meciuri de la natională,și Stelică știe treaba asta!!!
Totusi Stelică a făcut multe meciuri proaste și nu a fost schimbat!Era Tene,poate mai erau și alții..Cu toate hibele lui pt mine Prunea rămâne unul dintr e cei mai buni!!
Cred și sunt convins că dacă nu greșea cu Suedia,Stelică nu pupa poarta naționalei!Dar să i închizi poarta omului pt o fază....Când Petrescu și Beloo au avut calificarea în ghete
Nea Ioniel😂 omul magistral și decisiv...din nou și-a spulberat adversarul! 😂
frumos...supre podcast Prunea pe care lam vazut la noi la cluj cand a aparat doua lovituri de penalty la Hagi .......
Exista video cu acel moment?
Florine ? te cred, ca nu l-ai vazut, regret ca si tine acel moment, am jucat pana la 32 de ani, am avut un portar care ? cand iesea din poarta si spunea ? las-o...era teroare ! accidenta si proprii coechiperi, mingea era a lui ! Eu cred si acum, cu valorea voastra, cu putina bafta, am fi fost campioni mondiali, toti ati fost magnifici, in 94.
Mai taie din ele !!
RESPECT
in ultimii 30 de ani am avut 3-4 mari portari...Stelea, Prunea si Lobont...poate si Lung?Lung gafa mia mult dar avea si zile fenomenale
După acea faza cu Anderson ,ai avut acele intervenții .Larson si Anderson si comentatorul a avut o reacție waaaauuuuu!!!!La meciul cu Spania din 96 ai scos o minge din vinglu ca un ghepard,si comentatorul a avut o reactie Terifiant save Pruneaaaaaa!!!!!
Prunea putea fi portarul CM 94. De asta e...a fost la o palmă
Domnule moderator va rog nu mai clămpăniti peste invitati, lasati-i sa vorbeasca liber, sau aveti " indicatii" sa-i tot intrerupeti ????
Ionele vorbești mai mult ca invitatul.
Nea Jean se numea de fapt Jean von Schirvogel .
Ff bun fotbalist Prunea auzeam la TV eu nu sint microbista
.. Ionele …!… un bătrân ți ar fi soptit in ureche.. lasă mufa mai moale .. altfel lași impresia ca ți-e parcă lehamite … ptr ca se vede din C Lactee faptul ca Adevăratul narator de talent e Prunea…! … fi cuminte !
Mingea Tango
Plicticos nea Ionel
Slab portar .Dacă nu aveai părinți securiști jucai în C
Cel mai slab portar al generației de aur...😢