Am ascultat foarte atenta acest monolog. Din pacate la noi in Causeni lasa de dorit sistemul medical. Pacat. Eroinei tot respectul impreuna cu familia ei.
Multumim Nataliei că a povestit cu amănunt detalii cum sa manifestat boala, într-adevăr faceți emisiuni foarte de folos pentru toată lumea de unde ne învățăm. Bunul Dumnezeu sa vă binecuvânteze cu toate bune🙏
Am avut o docentă la învățătură superbă, aici în Germania,care era deja la pensie. O femeie extraordinară, o doamnă despre care pot spune următorul: dacă va da Domnul și voi ajunge la vîrsta ei,așa doresc să fiu și eu. Ea a predat psychologia în special în domeniul de a lucra și interacționa cu persoanele care sunt îmbolnăvite de Alțheimer. Ne-a învățat a spune: nu persoana Dementă, dar Persoana care e îmbolnăvită de demență. În așa mod ne-a arătat că nu boala,dar Persoana însuși trebuie să fie pusă pe primul loc. Îmi amintesc cu drag de ea. Înțelepciunea ei,toate sfaturile și informațiile care ne le-a dau nouă pe-atunci, m-au ajutat enorm pe parcursul în care am lucrat cu persoanele îmbolnăvite de demență de Tip Alțheimer. Pot să vă spun că nu toți, chiar și personalul qualificat au probleme de-a lucra cu așa pacienți... Le lipsește răbdarea, empatiea și multe altele simțuri de care este necesar de-a înțelege astfel de oameni.Rudele și prietenii fac o greșeală foarte mare încercînd a evita persoanele îmbolnăvite.,dar le pot înțelege... Le este frică, sau le doare să vadă cum persoana dragă se transformă. Eu consider că dacă în Moldova și nu numai acolo,era să fie mai multă informație despre această boală, cursuri pentru rude cum a îngriji și interacționa cu persoanele respective, nu era să ajungă la jigniri și neînțelegeri față de cei îmbolnăviți. Dragă Natalia, dumneavoastră împreună cu restul familiei ați oferit mamei dumneavoastre ceia ce a fost cel mai important - dragoste.😊
Apreciez mult acest monolog a Nataliei despre problema dureroasa și tragedia din viața Familiei ei, o tragediei a mamei ei care le-au afectat pina in măduva oaselor. 😢Dureros, trist și o munca enorma și foarte grea că sa treci printr-un așa destin. Condoleanțe Familiei, putere și recunoștință pentru tot.
Dorin, aveti de obicei niste invitați foarte speciali cu istorii de viață ce merită ascultate si vizualizate!!! Sunteți un profesionist in domeniu si nu stim cum, dar gasiti mereu oameni frumosi, deosebiti cu istorii de viață din care avem multe de studiat si analizat!!! Succese si multa sanatate moderatorului si invitatilor deosebiti!!!
Respect pentru aceste fete care au încercat să ofere mamei lor condiții foarte bune de viață și neprofesioniste fiind au încercat să facă numai bine.Lucrand și coordonând asemenea bolnavi Intr o alta țară europeană înțeleg perfect strădaniile acestor fete.Nu înțeleg însă,cum se poate că având acele paturi de scuare in clinica personalul nu este instruit sa le folosească.Exista in lumea de astăzi medicala tot felul de aparate,paturi,terapii care le pot face viața mai ușoară.E foarte greu și că profesionist sa lucrezi cu ei,mereu sunt tot felul de trenninguri in care este nevoit mereu să te perfecționezi.Bravo Dorine,un subiect interesant și foarte educativ pentru toți urmăritorii tai care poate au părinți,rude care se confruntă cu asta!Succes și alte materiale deosebite îți doresc!
Tare dureros, am lucrat multi ani cu asemenea persoane. Sunt stagii /etape , din pacate unele persoane pot sta multi ani la un stagiu iar altii in citeva saptamini/luni pot trece la stagiu cel mai mare. Felicitari pt iubirea si intelegerea familiei pt mama voastra
Natalia mă bucur mult pentru tine și sora ta că vați luat o piatră de pe inima dar pe de altă parte e dureros că nu o mai vedeți în fața voastră. Team ascultat cu mare plăcere vazind cît de frumos vorbești despre întreaga familie. Dumnezeu să o odihnească în pace pe mama voastră!
Ma regasesc i toata povestia Nataliei,ingrijesc mama,am ingrijit fratele,din pacate fratele a decedat pe 24 ianuarie,azi sunt 9 zile de cind nu mai este printre noi,mii f.greu,mi se pare am facut putin,sunt deacord sa fac totul,sa dorm putin dar sa l am alaturi😢
Pot doar să spun să ne ferească Dumnezeu de așa boală și bravo familie pentru răbdarea și puterea pe care au avuto și au îngrijito așa cum trebuie. Dumnezeu so ierte !😢
Nu am retinut numele tau draga mea,dar iti spun cu mana pe inima,parca ai vorbit de mama mea,am stat cu inima cat un purice,ascultandute am fost foarte emotionata,si noi am trecut prin aceasta problema cu mama noarta,noi am fost trei surori si a fost foarte greu! Bravoo ,bravoo ,ma inclin in fata voatra ! Dumnezeu sa o odihneasca in pace pe mama voatra!
Această boală e teribilă....greu pentru bolnav, dar și mai greu și complicat e pentru cei dragi, familiarii care oferă timpul lor, îngrijirea necesară, răbdarea ,înțelegerea și compătimirea ,la fel sacrificiu!! Din păcate nu există nici un tratament ,nimic,omul se stinge încet,încet , prin suferință, trecând prin patru stadii acestei boli cumplite..... Această doamnă a avut norocul de așa fete cumsecade care i-au fost alături , e dureros că la așa o vârstă să apară semne de boală incurabilă,dar cu luptă continuă ,zi de zi fetele și soțul au fost prezenți ... Bravo, vouă , monologul este o bună lecție pentru toți , sfaturi utile și umanitate!! Mulțumim !
Buna seara, am trecut si eu prin asa ceva cu maica- mea, dar cred ca pe mama o iubeste Dumnezeu, caci a dupa 5 luni de zile, sia revenit, dupa vetdictul medicilor ca are drmenta, si nu rste tratament, dar intradevar atentia apropiatilor ( in cazul nostru copiii, sora ei) a avut efect foarte mare. Acum este alaturi de noi, lucida, in toate mintile. Si multumrsc lui Dumnrzeu ca nra intorso onapoi asa cum era.
Felicitari Natalia, tie si surorii tale ptr felul cum ati inteles sa o ingrijiti cu demnitate pe mama voastra. Modul cum ai povestit, pare ca aceasta boala infioratoare a fost petrecuta cu mult control si relativ bine. Multumiri pentru impartasirea cu noi a acestor intamplari din viata voastra! Multa sanatate va doresc tuturor! 💐🤗🤗
Sănătate multa vă doresc și condoleanțe pt mama, în privința medicilor și spitalelor stați liniștiți ca și la noi în România este la fel, doamne ferește sa te îmbolnăvești și sa ajungi pe mana lor 😢
Cîtă durere în ochii ei. E imposibil s-o asculţi fără să nu plîngi. Odihnă liniştită şi d-zeu să o ierte pe cea care a suferit enorm de mult, mama d-voastră.
Mă regasesc in acest monolog,înțeleg perfect ce simte si greul prin care a-ți trecut ,exact si noi am avut tata cu asa diagnoza si ma doare faptul ca medicina di tara noastră si medicii se atirna urat cu asa pacienți si chiar cu rudele,familia noastra sa ciocnit din pacate cu 2 pacienții cu probleme mentale ,mamica cu depresie de la o virsta tânăra ca mai tirziu si tata sa se imbolnaveasca de altheimer, am trecut o perioadă a vetii foarte grea si dureroasă, si tot asa rudele cu același comportament,imi pare rau ca lumea nu este informată de asa boală, noi chiar am întâlnit persoane care se temeau sa nu sa se molipseasca întâmplător, pentru copii acestor bolnavi este o greutate enormă ,fizica si psihologica.....😢
Stiam ca o sa ma rupa monologul asta, dar niciodata nu ma asteptam la acest roller coaster de emotii. Am rezonat 101% cu ideea ca s-a simtit usurata cand mama ei s-a stins. Suna dur, dar piatra de pe piept e imensa si usurarea incredibila
❤❤Respect și recunoștință acestor fiice a doamnei în causă. Vreau să spun că la moment sunt deja de19ani în Italia, dar provin și eu din raionul Căușeni, și ascultîndo pe Natalia cum a fost tratată de medicul neurolog din Căușeni (Exari),la care am avut să avem consecințe pe toată viața, cu fiul meu, din neglijența și necompetența medicului neurolog. Datorită faptului că l-am adus pe fiul meu aici în Italia, din 2008,am avut norocul să îmi ajute fiul care, la moment are gradual de dizabilitate 💯 /💯, dar suntem mereu ajutați și tratatați ca persoane care au nevoie în primul rând.. Ceia ce lasă de dorit la noi în Moldova...... Mulțumesc frumos Dorin pentru aceste istorii, care le publici, pentru că mulți din noi ne regăsim, dar ar fi de dorit să le vadă și acei din parlament......
Ma încin in fața voastră. Chiar dacă nu ați avut o știință despre această boală extrem de grea, ați fost iubitoare cu mama voastră .Să fiți binecuvântate cu multă sănătate și bucurii de la toți pe care-i iubiți.
Mulțumim Dorin,că aduci la monolog persoane cu diferite probleme,care ne pot servi de ajutor la nevoie. Mulțumim celor,ce se împărtășesc cu noi cu istoriile lor de viață.Ne învață ce este empatia,omenia adevărată.Să recunoaștem-sunt persoane curajoase!
Interesant! Mulțumesc pentru această destainuire, că oricăruia dintre noi ni se poate intimpla sa trecem prin asa o boală cumplit de grea! Imi fac de pe acum griji, dacă mi se întîmplă sa uit ceva, ma rog lui Dumnezeu sa-mi dea minte si înțelepciune,sa nu depindem de nimeni in viață,că e greu pentru toți,să ne țină Dumnezeu pînă mai avem o zi! Vă apreciez răbdarea de care ați dat dovadă,dezaprob lipsa de respect si cinismul cadrelor medicale,care își iau salariul din taxele si impozitele celor pe care ar trebui sa-i respecte! Eu îi consider oameni chiar si pe cel care doarme în șanț,că tot om e! Trebuie mult lucrat la educația unor oameni,dar asta e,de la 14 ani începi să te autoeduci,pentru cine are urechi de auzit! Doamne ajută la toata lumea!
CE D-NA SI FIICA ,CU MULT RESPECT,PENTRU MAMA EI.FOARTE CORECT ,A POVESTIT SITUATIA,MAMEI SALE. IN ASA MOD AM LUCRAT BADANTA CU ,O D-NA CU ALTAIMER.DA CU EI TREBUIE ,SA FII FOARTE ATENT SI CU MULTA RABDARE SI CU MULT SUFLET,CA ALTFEL ,NU REZISTI.BRAVO D-NA.
Eczact asta am trait si noi cu tatal ,care sa imbolnavit la 55 de ani . Cunosc multe cazuri si toti povestesc ca au fost persoane , pozitive , saritoare la nevoie , empatice , forte responsabile si multe alte calitati bune .. E dureros sa-ti vezi mama sau tata in asa stare de tineri .
Cit de bine a povestit si cit adevar caci cind se intimpla la cineva apropiat si nustii unde sa te duci.Doctorii care trebue sati dee un sfat sunt indiferenti
Un monolog atât de emotiv, frumos, ai ce învăța și tot o data trist. Trist pentru soarta acestor ființe prin câte a trebuit să treacă , si trist pentru comportamentul rudelor, persoanelor străine și medici…Domnul să o odihnească în pace !
Nimic nu este mai grav decât să-ți pierzi luciditatea. Asta nu afectează doar persoana bolnavă, ci și pe toți oamenii din jurul său. Despre asta trebuie de vorbit cât mai des, pentru că societatea nu știe cum să se comporte cu cineva care are o boală mintală…
Dementa vasculara, Boala Alzhaimer, Parkinson nu sunt boli Mentale!!!, ⏩Dementa vasculara este o LEZIUNE a creierului aparuta ca urmare a intreruperii fluxului normal de sange si oxigen spre acest organ. In dementa vasculara sunt inregistrate probleme in ceea ce priveste rationamentul, memoria, judecata. Diagnosticarea corecta permite specialistului sa gestioneze cauza si sa ofere ajutorul necesar, pentru ca evolutia bolii sa fie incetinita. ⏩ Anxietatea, depresia sunt boli Mentale.
Respect pentru ambele fete ca au avut grijă de mama lor!La fel si eu cu sora mea am avut grijă de Mama noastră!Ea era cu investitia si eu eram cu fizicul!Mama a fost o femeie de aur cine a avut nevoie de ajutor pe nimeni nu a refuzat,dar cînd a căzut la pat nu venea nimeni sa o viziteze.Tot timpul ne spunea cind ești bolnav nu trebuiesti la nimeni....Unii ma sfătuiau sa o duc la azil că e foarte greu sa îngrijești o persoană bolnavă așa ca Mama mia.......Le spuneam cum a avut Mama grija de mine așa voi avea eu grija de ea.😢😢
V-a-ti descurcat foarte bine in situatia si contextul dat. Mama dumneavoastra a avut sansa sa ramana si sa moara in familie. In alte tari, familia nu isi permite aceasta. Multumim pentru impartasirea acestei experiente de viata, va fi utila pentru multi.
Doamna grata, vam asculitat cu drag istoria,de care meam amentit de mama mea,care doi ani a ingrajit de socri ei si mereu spunea, ca daca se va intimpla ceva ,cu ea ,sa moara de odata ,cai tare greu sa ingrijasti un om bolnav.Va doresc multa sanatate .Axiasta greutatw o intelege ,numa cine trece prin asa ispita.Sa ne feriasca bunul du nezeu,de tot raul🙏🙏
Am ascultat acest monopol cu un nod în gît, cu părere de rau la noi asai, cind esti bine si poti ajuta toti te cauta cînd te îmbolnăvește si numai poti atunci toți te uita si nu au nevoie😢😢😢
Eu am impresia ça mama dumneavoastra a avut dementa vasculara ( socul cu sora dumneavoastra). Din pacate a fost diagnosticata tarziu, boala era avansata si deznodamantul il cunoasteti deja. Mult curaj si bunul Dumnezeu s-o ierte.😢😢😢
Educativ acest vlog ! As fi vrut sa-l vad acum 3-4 ani cind mama a fost in aceasta situatie si as fi invatat multe lucruri ! Din pacate s-a dus si tot timpul ai impresia ca nu ai facut suficient !
Ati facut tot ce ati putut face in aceasta situatie. Dumnezeu s- o odihneasca pe mama dumneavoastra. Din pacate timpurile din Moldova au fost foarte grêle si au afectat in mod special femeile. Aveti grija de dumneavoastra, faceti sport, mancati sanatos si ocupati-va timpul cu ganduri curate!😊
Doamne o am si eu pe mama cu asa inceput de boala,ascult si am lacrimi si durere in suflet.Eu la Franta,sora la Moldova si cu greutatile ei de viata plus mama cu problemele ei..Surorile ei nici nu o suna,au uitat de ea din pacate. Doamne ajuta pe toti crestinii❤❤❤..
Buna ziua. Corect, la noi , nu sint bine informazi despre bolile mentale, care exzista, dar ele sint. E foarte greu rudelor de acceptat si mai greu de ingrijit asha bolnavi. Pot numai dori avestir fete Noroc shi mult succes in toate, ati fost la un nivel superior. Brave
Va inteleg suferinta, am ingrijit-o pe mama 7 ani cu aceasta boala. Am trecut prin multe cu mama, este o durere sufletesca crunta ca vezi cum nu o poti ajuta, mare durere. Va doresc multa putere!!!!❤
Sunt de acord 100%cu comentariul final al lui Dorin. Spitalul e privit de mulți lucrători medicali ca loc de muncă pentru ei,în primul rând.Apoi loc de tratament pentru bolnavi.Spitalul e pentru suferinzi,nu e locul unde angajații medicali sunt stăpâni.De ce când ajungi la ei,parcă te temi să nu-i superi? Îngrijirea bolnavilor la pat nu intră în competența lor?Da dacă cineva e singur?E dat cu piciorul?Toți,mai devreme sau mai târziu ,ajungem pe mâna lor.Ce,venim la ei acasă? Sau nu am dreptate?
Sa va poarte D zeu de grija.Sinteti niste fete Bravo.RESPECT voua ca ati fost alaturi de mama si ia-ti purtat de grija D zeu sa o erte.Voua sanatate si mult bine.
Am avut si noi un unchi cu asa probleme,a fost atit de greu ,locuia cu noi dar in mintea lui era ca mereu trebuie sa plece undeva si daca nu-l vedea nimeni sa-l intoarca apoi ajungea tare departe in alt raion chiar ,ce mia fost straniu e ca odata cineva la batut foarte tare (politistii[caci mereu apelam la ei sa-l caute si lor nu le placea asta)si acum ma doare.cind mi-l amintesc, unchiul meu nu era agresiv deloc a fost un om atit de bun ! Tare mult inteleg aceasta eroina prin ce greutati emotionale a trecut cred ca doar cine trece prin asa ceva poate sa inteleaga cit este de greu )Ma bucur ca totusi au fost doua surori unite si sau sustinut Mama!
Am plins pe perioada la tot monologul. Am trecut si eu prin asta, mama mea a avut aceasta boala, am fost cu ea alaturi pin la ultima suflare, si timp de doi ani jumate am avut grija de ea fiind mamica la pat. Numai ca diferenta este ca sora si fratele meu mau lasat, fara nici un sprijin, eram singura, mia fost foarte greu.
Daaa, foarte dureros😢😢😢😢. Şi ascultîns acest monolog mi-am amentit de ultimul an din viaţă a mamei mele . Pe atunci aviam 16 ani Şi nu ştiiam cum so ajut😢😢😢 . Ştiu că şi ia a fost dusă pe la diferite spitale şi nu înţelegeam ce boală are, ba spuniau că de la tensiune, ba ca-s vrăji şi multe multe altele. Dar acum ascult acest monolog am înţeles care a fost boala. Numai că mama mia sa stins mult mai repede timp de un an, şi mult mai tînăra, la 48 de ani😢😢😢😢. Plîng şii-mi pare foarte rău că nu am putut să o ajut cu nimic. 😢😢😢😢
Ati avut grija de mama vostra cu multă dragoste pentru ca înainte sa aibă nevoie de voi ea a fost o mama adevarata și dragostea care i-ați dat a fost cel mai frumos lucru te înțeleg forte bine pentru ca și tatăl meu a murit de aceeași boala
Draga Natalia vă credincioși foarte mult de tot ce sa întâmplat mamei.Norocu mamei si poate educatia care va dat voua ati fos mere linga ea.Dumnezeu sa va trimita sănătate voua .Foarte greu este sa ai in familie asa bolnavi .Nu crez si nu vrai sa crezi de asa bolnava. Dar vati descurcat foarte bine.Eu lucrez la un azil de batrini din Israel. Vad foarte multi bolnavi de asa boala.Ei sint asigurați cu medici si cu asistenti medicali Cu pxihologi si cu fel de fel de învățători. Cu fixioterapisti. Chiara si cu antrenorii despre fitness. Păcat că așa nui este la Moldova. Mamica ta o fost bolnava de tânără darul nui suntem noi in putere sa spunem .Bunul Dumnezeu stie.Pacat ca prietenii si cumetrele au uitat-o. Nui nimeni asigurat de asa boală. Euro am avut o matusa care mereu zicea ,,sa mor cu mintea mea,,.Eu ii ziceam ca ai sa mori cu a mea clar ca o sa mori cu a ta.Nu eram la curent de asa boală. Am văzut si știu. Sănătate sa ai si Dumnezeu so erte pe mama voastră
Sunteti minunate tu si sora ta Dumnezeu va va rasplati toata truda voastra ca nu ati aruncat o intrun azil ci ati ingrijit de ea pana in ultima clipa a vietii ei❤❤i❤❤
Doar cei care trec prin astfel de situații, învață...instinctul lucrează, exact ca atunci cand devenim mame...nu știm, dar învățăm! Dumnezeu ne arată si ne ajută... Sa nu avem așteptări...ca oamenii sunt cu neputințe...cei care trec prin suferință, devin mai puternici, când acceptă situația! Viața este imprevizibila, nu stim ce ne aduce clipa! Dumnezeu sa ne fie alături, mereu! Doamne ajută!
Am mai trăit o data momentele pe care le-am avut cu mama mea (Dumnezeu să o ierte), fix cu această boală am luptat și noi și la fel a progresat în etapele pe care le‐ați povestit, este destul de greu să accepți faptul ca mama ta de odinioară se stinge în ochii tăi și nu o poți ajuta cu nimic. Putere și multă răbdare celor ce se confruntă cu această boală.
Am trecut și eu recent prin asa ecxspernta și ma regăsesc în toate ce a povestit Doamna indiferenta apropiaților, sistemului medical dar de asistenta sociala nici vorba ramai singur în fata la toate probleme ,doar medicul de familia a încercat sa ne ajute .E strigător la cer și nu doresc la nimeni sa treacă prin acesta și cred ca a venit timpul și noi sa acceptam aceste afecțiuni mentale și nu luam în derâdere persoanele afectate căci nu știm ce ne aduce ziua de mâne. Sper ca după acest monolog ne vom trezi ..
Doamne nu a-mi vine să cred ,parcă ar fi povestea mea cu mama mea🥹🥹🥹🥹tot ce povestește doamna am trăit și noi cu mama noastră🥹🥹🥹Cel mai dureros este când propria mama nu a-și mai recunoaște copii 😭😭😭
Un monolog cutremurator pentru mine.Am trait o experiență aproape similară cu cea povestită in interviu,ingrijind 15 ani de sotul care a suferit de o degradare de personalitate in urma unei intervenții chirurgicale la cap. E dureros să vezi cum suferă,dar nu-ți poate spune ce anume il doare, cum nu te recunoaște,nu stie cine esti tu, cine este el... Am cunoscut și experiența tristă a spitalului din Causeni(mai ales a personalului auxiliar), și indiferența celor din jur,chiar și a persoanelor celor mai apropiate. In asemenea situații familia e sin-gu-ra in fața greutăților și suferința își lasă amprenta pentru tot restul vieții. Nu dea Domnul nimănui să treacă prin asta. Domnul să -i ierte pe cei plecați în ceruri 🕯️🙏 Iar celor vii sănătate și putere să meargă mai departe.
Am trait aceste lucruri cu mama soacra, am avut grija ei dar era foarte agresiva datorita dementei cu simptome psihotice, a fost greu uneori peste puterile noastre, sistemul medical de atunci nu ne ajuta cu nimic. Acum ii ducem dorul fiindca a fost o femeie de isprava si o mama devotata!
Din pacate da, asa se intampla de cele mai multe ori....cand omul se inbolnaveste, nimeni din cei pe care i a ajutat nu i mai stiu adresa...e foarte trist, ma regasesc in povestea doamnei ....
Înțeleg perfect ce se poate întâmpla cu aceasta boala și eu am avut depresie și lumea nu ma înțelegea felicitări ție și surori tale ca a-ți înțeles-o copiii doar ma înțelegeau și erau în jurul meu și frați mei ma ajutau dar străini nu ma intelegeau
Din păcate, am trecut exact prin aceste traume!dementa senila,pe care nu am putut s-o tratam! Au fost cei mai cumpliti ani! Am ingrijit-o precum un copil!
Ma regasesc,22 de ani am avut grija de buna si scumpa mea mamica,fiind nevazatoare.Acum un an a plecat in lumea fara de dor.O parte din viata mea s-a oprit in loc...
![[#2024MAMA] G-DRAGON - 무제(Untitled, 2014)+POWER+HOME SWEET HOME+뱅뱅뱅+FANTASTIC BABY | Mnet 241123 방송](http://i.ytimg.com/vi/Ox29z5Nf1Uk/mqdefault.jpg)
Foarte norocoasă mama cu asa fiice ,felicitări fetelor ,stima și respect.
Va mulțumesc frumos
Doamne, cît de frumos vorbește această femeie despre mama ei și cu cîtă durere mărturisește despre durerea pe care a trăit-o 🥹🙏🏻
Am ascultat foarte atenta acest monolog. Din pacate la noi in Causeni lasa de dorit sistemul medical. Pacat. Eroinei tot respectul impreuna cu familia ei.
Multumim Nataliei că a povestit cu amănunt detalii cum sa manifestat boala, într-adevăr faceți emisiuni foarte de folos pentru toată lumea de unde ne învățăm. Bunul Dumnezeu sa vă binecuvânteze cu toate bune🙏
❤❤Am lucrat 10 ani cu asa persoane, am ascultat cu mare atenție, 100/100 regăsesc. Foarte trist😢
Am avut o docentă la învățătură superbă, aici în Germania,care era deja la pensie.
O femeie extraordinară, o doamnă despre care pot spune următorul: dacă va da Domnul și voi ajunge la vîrsta ei,așa doresc să fiu și eu.
Ea a predat psychologia în special în domeniul de a lucra și interacționa cu persoanele care sunt îmbolnăvite de Alțheimer. Ne-a învățat a spune: nu persoana Dementă, dar Persoana care e îmbolnăvită de demență. În așa mod ne-a arătat că nu boala,dar Persoana însuși trebuie să fie pusă pe primul loc.
Îmi amintesc cu drag de ea.
Înțelepciunea ei,toate sfaturile și informațiile care ne le-a dau nouă pe-atunci, m-au ajutat enorm pe parcursul în care am lucrat cu persoanele îmbolnăvite de demență de Tip Alțheimer.
Pot să vă spun că nu toți, chiar și personalul qualificat au probleme de-a lucra cu așa pacienți... Le lipsește răbdarea, empatiea și multe altele simțuri de care este necesar de-a înțelege astfel de oameni.Rudele și prietenii fac o greșeală foarte mare încercînd a evita persoanele îmbolnăvite.,dar le pot înțelege... Le este frică, sau le doare să vadă cum persoana dragă se transformă. Eu consider că dacă în Moldova și nu numai acolo,era să fie mai multă informație despre această boală, cursuri pentru rude cum a îngriji și interacționa cu persoanele respective, nu era să ajungă la jigniri și neînțelegeri față de cei îmbolnăviți.
Dragă Natalia, dumneavoastră împreună cu restul familiei ați oferit mamei dumneavoastre ceia ce a fost cel mai important - dragoste.😊
Am ascultat acest Monolog cu un nod în gât și cu o durere sufletească imensă fiindcă mi-a amintit de ultimii ani din viață a bunicii mele...
Of Doamne ! Mi au dat lacrimile ! Cîtã iubire pentru mama a-ți avut ! Dumnezeu sã vã ocroteascã ! 🙏
Mă bucur că pe canalul tău se vorbește tot mai des despre bolile mintale și că oamenii vin să-și împărtășească istoriile lor de viață 👍🏻👍🏻👍🏻
Apreciez mult acest monolog a Nataliei despre problema dureroasa și tragedia din viața Familiei ei, o tragediei a mamei ei care le-au afectat pina in măduva oaselor. 😢Dureros, trist și o munca enorma și foarte grea că sa treci printr-un așa destin. Condoleanțe Familiei, putere și recunoștință pentru tot.
Dorin, aveti de obicei niste invitați foarte speciali cu istorii de viață ce merită ascultate si vizualizate!!!
Sunteți un profesionist in domeniu si nu stim cum, dar gasiti mereu oameni frumosi, deosebiti cu istorii de viață din care avem multe de studiat si analizat!!!
Succese si multa sanatate moderatorului si invitatilor deosebiti!!!
Respect pentru aceste fete care au încercat să ofere mamei lor condiții foarte bune de viață și neprofesioniste fiind au încercat să facă numai bine.Lucrand și coordonând asemenea bolnavi Intr o alta țară europeană înțeleg perfect strădaniile acestor fete.Nu înțeleg însă,cum se poate că având acele paturi de scuare in clinica personalul nu este instruit sa le folosească.Exista in lumea de astăzi medicala tot felul de aparate,paturi,terapii care le pot face viața mai ușoară.E foarte greu și că profesionist sa lucrezi cu ei,mereu sunt tot felul de trenninguri in care este nevoit mereu să te perfecționezi.Bravo Dorine,un subiect interesant și foarte educativ pentru toți urmăritorii tai care poate au părinți,rude care se confruntă cu asta!Succes și alte materiale deosebite îți doresc!
Tare dureros, am lucrat multi ani cu asemenea persoane. Sunt stagii /etape , din pacate unele persoane pot sta multi ani la un stagiu iar altii in citeva saptamini/luni pot trece la stagiu cel mai mare.
Felicitari pt iubirea si intelegerea familiei pt mama voastra
Natalia mă bucur mult pentru tine și sora ta că vați luat o piatră de pe inima dar pe de altă parte e dureros că nu o mai vedeți în fața voastră. Team ascultat cu mare plăcere vazind cît de frumos vorbești despre întreaga familie. Dumnezeu să o odihnească în pace pe mama voastră!
Foarte corect este o durere de nedescris
Ma regasesc i toata povestia Nataliei,ingrijesc mama,am ingrijit fratele,din pacate fratele a decedat pe 24 ianuarie,azi sunt 9 zile de cind nu mai este printre noi,mii f.greu,mi se pare am facut putin,sunt deacord sa fac totul,sa dorm putin dar sa l am alaturi😢
Pot doar să spun să ne ferească Dumnezeu de așa boală și bravo familie pentru răbdarea și puterea pe care au avuto și au îngrijito așa cum trebuie. Dumnezeu so ierte !😢
Nu am retinut numele tau draga mea,dar iti spun cu mana pe inima,parca ai vorbit de mama mea,am stat cu inima cat un purice,ascultandute am fost foarte emotionata,si noi am trecut prin aceasta problema cu mama noarta,noi am fost trei surori si a fost foarte greu! Bravoo ,bravoo ,ma inclin in fata voatra ! Dumnezeu sa o odihneasca in pace pe mama voatra!
Și eu m-am regăsit cu mama mea cuvint în cuvint 😢
😢😢😢
Această boală e teribilă....greu pentru bolnav, dar și mai greu și complicat e pentru cei dragi, familiarii care oferă timpul lor, îngrijirea necesară, răbdarea ,înțelegerea și compătimirea ,la fel sacrificiu!! Din păcate nu există nici un tratament ,nimic,omul se stinge încet,încet , prin suferință, trecând prin patru stadii acestei boli cumplite..... Această doamnă a avut norocul de așa fete cumsecade care i-au fost alături , e dureros că la așa o vârstă să apară semne de boală incurabilă,dar cu luptă continuă ,zi de zi fetele și soțul au fost prezenți ... Bravo, vouă , monologul este o bună lecție pentru toți , sfaturi utile și umanitate!! Mulțumim !
😢😢😢
Buna seara, am trecut si eu prin asa ceva cu maica- mea, dar cred ca pe mama o iubeste Dumnezeu, caci a dupa 5 luni de zile, sia revenit, dupa vetdictul medicilor ca are drmenta, si nu rste tratament, dar intradevar atentia apropiatilor ( in cazul nostru copiii, sora ei) a avut efect foarte mare. Acum este alaturi de noi, lucida, in toate mintile. Si multumrsc lui Dumnrzeu ca nra intorso onapoi asa cum era.
Felicitari Natalia, tie si surorii tale ptr felul cum ati inteles sa o ingrijiti cu demnitate pe mama voastra. Modul cum ai povestit, pare ca aceasta boala infioratoare a fost petrecuta cu mult control si relativ bine.
Multumiri pentru impartasirea cu noi a acestor intamplari din viata voastra!
Multa sanatate va doresc tuturor!
💐🤗🤗
Sănătate multa vă doresc și condoleanțe pt mama, în privința medicilor și spitalelor stați liniștiți ca și la noi în România este la fel, doamne ferește sa te îmbolnăvești și sa ajungi pe mana lor 😢
Cîtă durere în ochii ei. E imposibil s-o asculţi fără să nu plîngi. Odihnă liniştită şi d-zeu să o ierte pe cea care a suferit enorm de mult, mama d-voastră.
Mai mare durere decit sa-ți vezi omul drag cum se stinge nu există.
E strigător la cer cind nu-i poți ajuta cu nimic.
Of, câte dureri pe lume sunt!!😢 Dumnezeu să va dea putere, răbdare si dragoste! Mult respect pentru fetele mamei! ❤
Mulțumim că ai împărtășit experiența ta. Ești foarte puternică!
Mă regasesc in acest monolog,înțeleg perfect ce simte si greul prin care a-ți trecut ,exact si noi am avut tata cu asa diagnoza si ma doare faptul ca medicina di tara noastră si medicii se atirna urat cu asa pacienți si chiar cu rudele,familia noastra sa ciocnit din pacate cu 2 pacienții cu probleme mentale ,mamica cu depresie de la o virsta tânăra ca mai tirziu si tata sa se imbolnaveasca de altheimer, am trecut o perioadă a vetii foarte grea si dureroasă, si tot asa rudele cu același comportament,imi pare rau ca lumea nu este informată de asa boală, noi chiar am întâlnit persoane care se temeau sa nu sa se molipseasca întâmplător, pentru copii acestor bolnavi este o greutate enormă ,fizica si psihologica.....😢
Stiam ca o sa ma rupa monologul asta, dar niciodata nu ma asteptam la acest roller coaster de emotii. Am rezonat 101% cu ideea ca s-a simtit usurata cand mama ei s-a stins. Suna dur, dar piatra de pe piept e imensa si usurarea incredibila
❤❤Respect și recunoștință acestor fiice a doamnei în causă. Vreau să spun că la moment sunt deja de19ani în Italia, dar provin și eu din raionul Căușeni, și ascultîndo pe Natalia cum a fost tratată de medicul neurolog din Căușeni (Exari),la care am avut să avem consecințe pe toată viața, cu fiul meu, din neglijența și necompetența medicului neurolog. Datorită faptului că l-am adus pe fiul meu aici în Italia, din 2008,am avut norocul să îmi ajute fiul care, la moment are gradual de dizabilitate 💯 /💯, dar suntem mereu ajutați și tratatați ca persoane care au nevoie în primul rând.. Ceia ce lasă de dorit la noi în Moldova......
Mulțumesc frumos Dorin pentru aceste istorii, care le publici, pentru că mulți din noi ne regăsim, dar ar fi de dorit să le vadă și acei din parlament......
Bravo pentru curajul de a vorbi despre un subiect atât de sensibil 🙏❤️
Din păcate e sensibil numai în Moldova...
Ma încin in fața voastră. Chiar dacă nu ați avut o știință despre această boală extrem de grea, ați fost iubitoare cu mama voastră .Să fiți binecuvântate cu multă sănătate și bucurii de la toți pe care-i iubiți.
Mulțumim Dorin,că aduci la monolog persoane cu diferite probleme,care ne pot servi de ajutor la nevoie.
Mulțumim celor,ce se împărtășesc cu noi cu istoriile lor de viață.Ne învață ce este empatia,omenia adevărată.Să recunoaștem-sunt persoane curajoase!
Mq bucur enorm ca ai avut grija de ea.
Eu regret enorm ca am pierdut anii si nu am fost cu parinti mei 😢😢
Find in altã țarã
Interesant! Mulțumesc pentru această destainuire, că oricăruia dintre noi ni se poate intimpla sa trecem prin asa o boală cumplit de grea! Imi fac de pe acum griji, dacă mi se întîmplă sa uit ceva, ma rog lui Dumnezeu sa-mi dea minte si înțelepciune,sa nu depindem de nimeni in viață,că e greu pentru toți,să ne țină Dumnezeu pînă mai avem o zi! Vă apreciez răbdarea de care ați dat dovadă,dezaprob lipsa de respect si cinismul cadrelor medicale,care își iau salariul din taxele si impozitele celor pe care ar trebui sa-i respecte! Eu îi consider oameni chiar si pe cel care doarme în șanț,că tot om e! Trebuie mult lucrat la educația unor oameni,dar asta e,de la 14 ani începi să te autoeduci,pentru cine are urechi de auzit!
Doamne ajută la toata lumea!
CE D-NA SI FIICA ,CU MULT RESPECT,PENTRU MAMA EI.FOARTE CORECT ,A POVESTIT SITUATIA,MAMEI SALE.
IN ASA MOD AM LUCRAT BADANTA CU ,O D-NA CU ALTAIMER.DA CU EI TREBUIE ,SA FII FOARTE ATENT SI CU MULTA RABDARE SI CU MULT SUFLET,CA ALTFEL ,NU REZISTI.BRAVO D-NA.
Eczact asta am trait si noi cu tatal ,care sa imbolnavit la 55 de ani . Cunosc multe cazuri si toti povestesc ca au fost persoane , pozitive , saritoare la nevoie , empatice , forte responsabile si multe alte calitati bune .. E dureros sa-ti vezi mama sau tata in asa stare de tineri .
❤❤❤ sănătate și gînduri bune ♥️ am plins la acest monolog 🙏🙏 respect pentru familie și grija pentru mama voastră ♥️☀️
Mult respect pentru așa fice 😢 Îmi pare foarte rău pentru mama voastră.
Cit de bine a povestit si cit adevar caci cind se intimpla la cineva apropiat si nustii unde sa te duci.Doctorii care trebue sati dee un sfat sunt indiferenti
Un monolog atât de emotiv, frumos, ai ce învăța și tot o data trist. Trist pentru soarta acestor ființe prin câte a trebuit să treacă , si trist pentru comportamentul rudelor, persoanelor străine și medici…Domnul să o odihnească în pace !
Va mulțumesc
Un monolog de foarte mare ajutor , mulțumesc eroinei și ție Dorin
Nimic nu este mai grav decât să-ți pierzi luciditatea. Asta nu afectează doar persoana bolnavă, ci și pe toți oamenii din jurul său. Despre asta trebuie de vorbit cât mai des, pentru că societatea nu știe cum să se comporte cu cineva care are o boală mintală…
Dementa vasculara, Boala Alzhaimer, Parkinson nu sunt boli Mentale!!!,
⏩Dementa vasculara este o LEZIUNE a creierului aparuta ca urmare a intreruperii fluxului normal de sange si oxigen spre acest organ. In dementa vasculara sunt inregistrate probleme in ceea ce priveste rationamentul, memoria, judecata. Diagnosticarea corecta permite specialistului sa gestioneze cauza si sa ofere ajutorul necesar, pentru ca evolutia bolii sa fie incetinita.
⏩ Anxietatea, depresia sunt boli Mentale.
Asa istorii de viata trebue de vorbit la televizor ca lumea sa fieai inteleapta.Acest monolog este olectie.
Respect pentru ambele fete ca au avut grijă de mama lor!La fel si eu cu sora mea am avut grijă de Mama noastră!Ea era cu investitia si eu eram cu fizicul!Mama a fost o femeie de aur cine a avut nevoie de ajutor pe nimeni nu a refuzat,dar cînd a căzut la pat nu venea nimeni sa o viziteze.Tot timpul ne spunea cind ești bolnav nu trebuiesti la nimeni....Unii ma sfătuiau sa o duc la azil că e foarte greu sa îngrijești o persoană bolnavă așa ca Mama mia.......Le spuneam cum a avut Mama grija de mine așa voi avea eu grija de ea.😢😢
Sper mult să asculte acest monolog lucrătorii medic din Causeni și mult mai mult domnul Cojocaru
Dumnezeu sa o odihnească în împărăția sa, team ascultat cu atenția, si va doresc numai bine 😢
Doamne cita putere si responsabilitate,scumpete esti o fiica ideala,egzemplu
Multă sănătate și fericire tuturor ❤
V-a-ti descurcat foarte bine in situatia si contextul dat. Mama dumneavoastra a avut sansa sa ramana si sa moara in familie. In alte tari, familia nu isi permite aceasta. Multumim pentru impartasirea acestei experiente de viata, va fi utila pentru multi.
Doamna grata, vam asculitat cu drag istoria,de care meam amentit de mama mea,care doi ani a ingrajit de socri ei si mereu spunea, ca daca se va intimpla ceva ,cu ea ,sa moara de odata ,cai tare greu sa ingrijasti un om bolnav.Va doresc multa sanatate .Axiasta greutatw o intelege ,numa cine trece prin asa ispita.Sa ne feriasca bunul du
nezeu,de tot raul🙏🙏
Ați fost foarte brave fiice ,ati avut grijă mare de mama, dar indiferența de către medici, de către rude oamenii din jur-m-a impresionat mult.
Va inteleg am trecut si eu cu mama prin asa ceva ,am ascultat cu lacrimi in ochi
Să se odihnească mama în pace, ca merită. A educat fiice demne 🙏🏻
Va mulțumesc frumos doamna Natalia
Am ascultat acest monopol cu un nod în gît, cu părere de rau la noi asai, cind esti bine si poti ajuta toti te cauta cînd te îmbolnăvește si numai poti atunci toți te uita si nu au nevoie😢😢😢
Dumnezeu vă va răsplăti pentru dragoste și efort !
Eu am impresia ça mama dumneavoastra a avut dementa vasculara ( socul cu sora dumneavoastra). Din pacate a fost diagnosticata tarziu, boala era avansata si deznodamantul il cunoasteti deja. Mult curaj si bunul Dumnezeu s-o ierte.😢😢😢
Educativ acest vlog ! As fi vrut sa-l vad acum 3-4 ani cind mama a fost in aceasta situatie si as fi invatat multe lucruri ! Din pacate s-a dus si tot timpul ai impresia ca nu ai facut suficient !
Ati facut tot ce ati putut face in aceasta situatie. Dumnezeu s- o odihneasca pe mama dumneavoastra. Din pacate timpurile din Moldova au fost foarte grêle si au afectat in mod special femeile. Aveti grija de dumneavoastra, faceti sport, mancati sanatos si ocupati-va timpul cu ganduri curate!😊
Multumesc frumos !@@amaliapascaru5088
Mia plăcut foarte mult interviul.... foarte interesant...!!
Doamne o am si eu pe mama cu asa inceput de boala,ascult si am lacrimi si durere in suflet.Eu la Franta,sora la Moldova si cu greutatile ei de viata plus mama cu problemele ei..Surorile ei nici nu o suna,au uitat de ea din pacate.
Doamne ajuta pe toti crestinii❤❤❤..
Buna ziua. Corect, la noi , nu sint bine informazi despre bolile mentale, care exzista, dar ele sint. E foarte greu rudelor de acceptat si mai greu de ingrijit asha bolnavi. Pot numai dori avestir fete Noroc shi mult succes in toate, ati fost la un nivel superior. Brave
Va inteleg suferinta, am ingrijit-o pe mama 7 ani cu aceasta boala. Am trecut prin multe cu mama, este o durere sufletesca crunta ca vezi cum nu o poti ajuta, mare durere. Va doresc multa putere!!!!❤
Sunt de acord 100%cu comentariul final al lui Dorin. Spitalul e privit de mulți lucrători medicali ca loc de muncă pentru ei,în primul rând.Apoi loc de tratament pentru bolnavi.Spitalul e pentru suferinzi,nu e locul unde angajații medicali sunt stăpâni.De ce când ajungi la ei,parcă te temi să nu-i superi? Îngrijirea bolnavilor la pat nu intră în competența lor?Da dacă cineva e singur?E dat cu piciorul?Toți,mai devreme sau mai târziu ,ajungem pe mâna lor.Ce,venim la ei acasă? Sau nu am dreptate?
Sa va poarte D zeu de grija.Sinteti niste fete Bravo.RESPECT voua ca ati fost alaturi de mama si ia-ti purtat de grija D zeu sa o erte.Voua sanatate si mult bine.
Mulțumesc mult pentru acest monolog, sfaturi bune care ne ajută.
Domnul Dorin multumesc frumos pentru acest monolog,mia fost de folos mama mea sufera de aceasta boala
Am lucrat cu asa persoana este foarte greu și da este întuneric in casele lor.....Doamne ferește pe toată lumea....
Am avut si noi un unchi cu asa probleme,a fost atit de greu ,locuia cu noi dar in mintea lui era ca mereu trebuie sa plece undeva si daca nu-l vedea nimeni sa-l intoarca apoi ajungea tare departe in alt raion chiar ,ce mia fost straniu e ca odata cineva la batut foarte tare (politistii[caci mereu apelam la ei sa-l caute si lor nu le placea asta)si acum ma doare.cind mi-l amintesc, unchiul meu nu era agresiv deloc a fost un om atit de bun !
Tare mult inteleg aceasta eroina prin ce greutati emotionale a trecut cred ca doar cine trece prin asa ceva poate sa inteleaga cit este de greu )Ma bucur ca totusi au fost doua surori unite si sau sustinut Mama!
Am plins pe perioada la tot monologul. Am trecut si eu prin asta, mama mea a avut aceasta boala, am fost cu ea alaturi pin la ultima suflare, si timp de doi ani jumate am avut grija de ea fiind mamica la pat. Numai ca diferenta este ca sora si fratele meu mau lasat, fara nici un sprijin, eram singura, mia fost foarte greu.
Multa sanatate tiè si surorii tale adevarat in Moldova sintem oamenii perduti ATI facut bine Ca' ATI sistinut asa parinte😢😢😢😢❤
Mult succes fetelor aceste,,foarte frumos din partea voastră ați ingrijito cu drag...💗💗💗💗👍🙏
Daaa, foarte dureros😢😢😢😢. Şi ascultîns acest monolog mi-am amentit de ultimul an din viaţă a mamei mele . Pe atunci aviam 16 ani Şi nu ştiiam cum so ajut😢😢😢 . Ştiu că şi ia a fost dusă pe la diferite spitale şi nu înţelegeam ce boală are, ba spuniau că de la tensiune, ba ca-s vrăji şi multe multe altele. Dar acum ascult acest monolog am înţeles care a fost boala. Numai că mama mia sa stins mult mai repede timp de un an, şi mult mai tînăra, la 48 de ani😢😢😢😢. Plîng şii-mi pare foarte rău că nu am putut să o ajut cu nimic. 😢😢😢😢
😢😢😢
Ati avut grija de mama vostra cu multă dragoste pentru ca înainte sa aibă nevoie de voi ea a fost o mama adevarata și dragostea care i-ați dat a fost cel mai frumos lucru te înțeleg forte bine pentru ca și tatăl meu a murit de aceeași boala
Draga Natalia vă credincioși foarte mult de tot ce sa întâmplat mamei.Norocu mamei si poate educatia care va dat voua ati fos mere linga ea.Dumnezeu sa va trimita sănătate voua .Foarte greu este sa ai in familie asa bolnavi .Nu crez si nu vrai sa crezi de asa bolnava. Dar vati descurcat foarte bine.Eu lucrez la un azil de batrini din Israel. Vad foarte multi bolnavi de asa boala.Ei sint asigurați cu medici si cu asistenti medicali Cu pxihologi si cu fel de fel de învățători. Cu fixioterapisti. Chiara si cu antrenorii despre fitness. Păcat că așa nui este la Moldova. Mamica ta o fost bolnava de tânără darul nui suntem noi in putere sa spunem .Bunul Dumnezeu stie.Pacat ca prietenii si cumetrele au uitat-o. Nui nimeni asigurat de asa boală. Euro am avut o matusa care mereu zicea ,,sa mor cu mintea mea,,.Eu ii ziceam ca ai sa mori cu a mea clar ca o sa mori cu a ta.Nu eram la curent de asa boală. Am văzut si știu. Sănătate sa ai si Dumnezeu so erte pe mama voastră
Sunteti minunate tu si sora ta Dumnezeu va va rasplati toata truda voastra ca nu ati aruncat o intrun azil ci ati ingrijit de ea pana in ultima clipa a vietii ei❤❤i❤❤
Doar cei care trec prin astfel de situații, învață...instinctul lucrează, exact ca atunci cand devenim mame...nu știm, dar învățăm! Dumnezeu ne arată si ne ajută...
Sa nu avem așteptări...ca oamenii sunt cu neputințe...cei care trec prin suferință, devin mai puternici, când acceptă situația! Viața este imprevizibila, nu stim ce ne aduce clipa! Dumnezeu sa ne fie alături, mereu!
Doamne ajută!
Ce informație utilă ❤️
Multumes mult ! Pt.monolog.
Corect👏👏👏👏BRAVOOOO fiicelor❤
Cel mai greu este lipsa de a fi lucid 🎉🎉🎉🎉
Dumnezeu să o odihnească în pace.
Am ascultat cu lacrimi in ochi tot monologul, foarte dureros si trist.
Cu astfel de persiane bolnave muncim majoritatia moldovenilor peste hotare, este o munca foarte gria,
Am mai trăit o data momentele pe care le-am avut cu mama mea (Dumnezeu să o ierte), fix cu această boală am luptat și noi și la fel a progresat în etapele pe care le‐ați povestit, este destul de greu să accepți faptul ca mama ta de odinioară se stinge în ochii tăi și nu o poți ajuta cu nimic. Putere și multă răbdare celor ce se confruntă cu această boală.
BRAVA NATALIA. AI
TOT RESPECTUL NOSTRU.😢❤
Am trecut și eu recent prin asa ecxspernta și ma regăsesc în toate ce a povestit Doamna indiferenta apropiaților, sistemului medical dar de asistenta sociala nici vorba ramai singur în fata la toate probleme ,doar medicul de familia a încercat sa ne ajute .E strigător la cer și nu doresc la nimeni sa treacă prin acesta și cred ca a venit timpul și noi sa acceptam aceste afecțiuni mentale și nu luam în derâdere persoanele afectate căci nu știm ce ne aduce ziua de mâne. Sper ca după acest monolog ne vom trezi ..
Doamne nu a-mi vine să cred ,parcă ar fi povestea mea cu mama mea🥹🥹🥹🥹tot ce povestește doamna am trăit și noi cu mama noastră🥹🥹🥹Cel mai dureros este când propria mama nu a-și mai recunoaște copii 😭😭😭
Un monolog cutremurator pentru mine.Am trait o experiență aproape similară cu cea povestită in interviu,ingrijind 15 ani de sotul care a suferit de o degradare de personalitate in urma unei intervenții chirurgicale la cap.
E dureros să vezi cum suferă,dar nu-ți poate spune ce anume il doare, cum nu te recunoaște,nu stie cine esti tu, cine este el...
Am cunoscut și experiența tristă a spitalului din Causeni(mai ales a personalului auxiliar), și indiferența celor din jur,chiar și a persoanelor celor mai apropiate.
In asemenea situații familia e sin-gu-ra in fața greutăților și suferința își lasă amprenta pentru tot restul vieții.
Nu dea Domnul nimănui să treacă prin asta.
Domnul să -i ierte pe cei plecați în ceruri 🕯️🙏
Iar celor vii sănătate și putere să meargă mai departe.
Mama s-a îmbolnăvit, din grijă, supărare pentru fiica și nepotica ei a suferit o durere mare, să-i dea Dumnezeu multă putere și înțelepciune.
Am trait aceste lucruri cu mama soacra, am avut grija ei dar era foarte agresiva datorita dementei cu simptome psihotice, a fost greu uneori peste puterile noastre, sistemul medical de atunci nu ne ajuta cu nimic. Acum ii ducem dorul fiindca a fost o femeie de isprava si o mama devotata!
Din pacate da, asa se intampla de cele mai multe ori....cand omul se inbolnaveste, nimeni din cei pe care i a ajutat nu i mai stiu adresa...e foarte trist, ma regasesc in povestea doamnei ....
Înțeleg perfect ce se poate întâmpla cu aceasta boala și eu am avut depresie și lumea nu ma înțelegea felicitări ție și surori tale ca a-ți înțeles-o copiii doar ma înțelegeau și erau în jurul meu și frați mei ma ajutau dar străini nu ma intelegeau
😢tare ma regasesc in locul autoarei.. Asa a fost si cu tatal meu. Pacat ca multi nu stiu de asa biala. 😢😢
Din păcate, am trecut exact prin aceste traume!dementa senila,pe care nu am putut s-o tratam! Au fost cei mai cumpliti ani! Am ingrijit-o precum un copil!
Te îmbrățișez, cu drag!sunt 10 ani de când ne-a părăsit,dar am retrăit tot ce s-a întâmplat!
Am trait exerieta asta este foarte dureroasa 😢😢😢
Mulțumes că-ți ascultat ascultat acest monolog. 🖤
Am avut și eu o mama asa bolnava 5 ani. E foarte dureros.
Dumnezeu s-o erte🙏🙏🙏🙏
Câtă înțelepciune are aceasta femeie...Foarte dureroasa istorie de viata.Oamenii,din păcate știu doar sa judece,iata de compătimit... mai rar!
Scumpa salut....te cuprind
Foarte trist 😢😢😢😢😢
Ma regasesc,22 de ani am avut grija de buna si scumpa mea mamica,fiind nevazatoare.Acum un an a plecat in lumea fara de dor.O parte din viata mea s-a oprit in loc...
Dumnezeu s-o odihnească în pace! 🕯️
Dorine locuesc la Russia de 22 de ani.As Dori sa fiu invitata la Monolog am multe de povestit.