Indira Ihnat: ,,Bariera lingvistică limitează accesul refugiaților ucraineni la servicii medicale"
ฝัง
- เผยแพร่เมื่อ 10 ก.ย. 2024
- De la declanșarea crizei din Ucraina și până în prezent, organizația Salvați Copiii România a oferit sprijin pentru 353.959 de persoane, dintre care 179.577 de copii ucraineni și 174.382 de adulți. Printre ei se află și Indira Ihnat, farmacistă refugiată din Ucraina împreună cu fetița ei, care acum lucrează pentru Salvati Copiii. Cum a reușit să se angajeze la o farmacie în România, dar și de ce a fost nevoită să renunțe la acest job, povestește Indira Ihnat, pentru videomedicina.ro în cadrul serialului multimedia ,,Ce acces au pe piața muncii medicii ucraineni refugiați în România, Polonia, Republica Moldova”. Gabriela Alexandrescu, președintele executiv al organizației Salvați Copiii România, implicată în ajutorarea refugiaților ucraineni, lansează apelul ,,să-i ajutăm și noi, pe ucrainienii cu pregătirea medicală și să oferim tratamente și condiții mai bune pentru cei care vin din Ucraina”.
Trei din cinci părinți ucraineni refugiați în România nu au un loc de muncă. Potrivit unei anchete derulate de Salvați Copiii România, în luna februarie a acestui an, doar 17% dintre refugiații ucraineni sunt angajați cu contract în România. 11% lucrează la distanță pentru o companie din afara României și 7% sunt angajați fără contract de muncă.
Indira Ihnat, farmacistă refugiată din Ucraina: Barierele lingvistice limitează accesul refugiaților la servicii medicale
Indira Ihnat în vârstă de 27 ani, de profesie farmacist, a fugit din Odesa împreună cu fetița ei de 5 ani. Soțul ei este pe front, așa că e nevoită să se descurce singură în România.
,,Decizia de a veni aici a fost luată în grabă. Am hotărât să plecăm în România, mi-am luat copilul ca să pot să-i ofer un loc sigur, un loc ferit de pericole. Am ales România, deoarece cunoșteam puțin limba română și am avut speranța că mă acomodez un pic mai ușor. Fetița mea nu vorbea română și mi-am dat seama că va fi cam greu pentru ea”, a declarat Indira Ihnat.
Indira era managerul unei farmacii In Ucraina, însă a fost nevoită să-și lase jobul, soțul care se află pe front și casa situată în apropierea unei baze militare și să plece într-o țară străină.
,,În momentul de față, muncesc într-un domeniu nou pentru mine, sunt lucrător social la organizația Salvați Copiii și îmi place și aici ceea ce fac. Dar le-aș transmite autorităților mesajul să le faciliteze accesul și echivalarea studiilor refugiaților ucraineni medici și asistenți medicali, să îi îndrume un pic, deoarece chiar este un blocaj la un moment dat, că nu sunt informați bine. Oricum e greu într-o țară străină. Dar când vezi că nu ai înțelegere este și mai greu și apare descurajarea”, e de părere Indira Ihnat, care consideră că ,,accesul la serviciile medicale ale refugiaților din Ucraina, din păcate este limitat tocmai din cauza barierei lingvistice”.
---------------------------------
Serialul multimedia ,,Accesul pe piața muncii pentru medicii refugiați: România, Polonia, Republica Moldova” este realizat de europontis.com pentru VIDEOMEDICINA.ro și susținut de SCIENCE+, o rețea în domeniul jurnalismului de sănătate și științific din Europa Centrală și de Est dezvoltată de Free Press for Eastern Europe (Cehia) și Free Press Unlimited.
__________________________
Vă invităm să urmăriți materialele jurnalistice produse de noi și pe:
Website: videomedicina.ro/
Facebook: / videomedicina
TH-cam://https.youtube.com/@videomedicina_ro
Instagram: / videomedicina.ro
Twitter: / videomedicina
© europontis.com | videomedicina.ro
Prima refugiată din Ucraina care a cerut echivalarea studiilor în România, o farmacistă care lucrează la Salvați Copiii
Indira Ihnat, farmacistă refugiată din Ucraina
De la declanșarea crizei din Ucraina și până în prezent, organizația Salvați Copiii România a oferit sprijin pentru 353.959 de persoane, dintre care 179.577 de copii ucraineni și 174.382 de adulți. Printre ei se află și Indira Ihnat, farmacistă refugiată din Ucraina împreună cu fetița ei, care acum lucrează pentru Salvati Copiii. Cum a reușit să se angajeze la o farmacie în România, dar și de ce a fost nevoită să renunțe la acest job, povestește Indira Ihnat, pentru videomedicina.ro în cadrul serialului multimedia ,,Ce acces au pe piața muncii medicii ucraineni refugiați în România, Polonia, Republica Moldova”. Gabriela Alexandrescu, președintele executiv al organizației Salvați Copiii România, implicată în ajutorarea refugiaților ucraineni, lansează apelul ,,să-i ajutăm și noi, pe ucrainienii cu pregătirea medicală și să oferim tratamente și condiții mai bune pentru cei care vin din Ucraina”.
Trei din cinci părinți ucraineni refugiați în România nu au un loc de muncă. Potrivit unei anchete derulate de Salvați Copiii România, în luna februarie a acestui an, doar 17% dintre refugiații ucraineni sunt angajați cu contract în România. 11% lucrează la distanță pentru o companie din afara României și 7% sunt angajați fără contract de muncă.
Indira Ihnat, farmacistă refugiată din Ucraina: Barierele lingvistice limitează accesul refugiaților la servicii medicale
Indira Ihnat în vârstă de 27 ani, de profesie farmacist, a fugit din Odesa împreună cu fetița ei de 5 ani. Soțul ei este pe front, așa că e nevoită să se descurce singură în România.
,,Decizia de a veni aici a fost luată în grabă. Am hotărât să plecăm în România, mi-am luat copilul ca să pot să-i ofer un loc sigur, un loc ferit de pericole. Am ales România, deoarece cunoșteam puțin limba română și am avut speranța că mă acomodez un pic mai ușor. Fetița mea nu vorbea română și mi-am dat seama că va fi cam greu pentru ea”, a declarat Indira Ihnat.
Indira era managerul unei farmacii In Ucraina, însă a fost nevoită să-și lase jobul, soțul care se află pe front și casa situată în apropierea unei baze militare și să plece într-o țară străină.
..Am lucrat 4 ani într-o farmacie în Ucraina și îmi plăcea mult ceea ce fac. Când am ajuns în România, timp de două luni am avut o scurtă perioadă de acomodare, după care mi-am dat seama că vreau să merg la muncă și că vreau să mă angajez ca farmacist. Am mers la Ministerul Educației. Eram prima persoană care am solicitat echivalarea studiilor. Răspunsul a fost unul pozitiv și foarte rapid am susținut un examen de cunoaștere a limbii și în 15 zile lucrătoare am obținut un certificat și am devenit membru al Colegiului Farmaciștilor din România. Am mers și m-am angajat la o farmacie, dar numai câteva zile. Mi-a plăcut foarte mult acea experiență de foarte scurtă durată, dar din păcate, find aici în România doar cu copilul, nu îmi convenea programul. Nu avea cine să-l ducă și să-mi ia copilul de la grădiniță și atunci am luat decizia să caut un alt job”, a povestit Indira Ihnat.
Refugiata din Ucraina a renunțat la jobul de farmacist, dar nu și să muncească. În plus, îi încurajează pe conaționalii ei să profese în domeniul în care s-au pregătit. ,,Îi încurajez să învețe limba română, să încerce să-și echivaleze studiile, să fac domeniul pe care îl iubesc. În cazul meu a fost ușor fiindcă am avut o diplomă a Universității de Medicină din Odesa, care este echivalată mai ușor în țările din Europa. Dar am rude, care sunt medici sau chiar asistente medicale, care au încercat să obțină echivalarea studiilor, dar din păcate li s-au oferit doar liste de universități unde ar trebui să facă niște cursuri, nu au fost îndrumați care-ar fi următorii pași de făcut și au rămas blocați.”
În ceea ce privește integrarea sa în România, Indira s-a străduit din răsputeri și le mulțumește românilor care au ajutat-o.
,,Soțul meu este în Ucraina pe front, acolo unde sunt zonele cele mai fierbinți, dar, din fericire, păstrăm legătura zilnică. Nu e ușor”, mărturisește ucraineanca.
De la farmacie la ONG ca lucrător social
Oficial, de la debutul războiului și până la data de 29 februarie 2024, în evidențele ANOFM s-au înregistrat 21.617 cetățeni ucraineni, dintre care 14.727 femei; dintre aceștia 2.784 s-au încadrat pe piața muncii, 1.890 fiind femei. Lipsa abilităților de comunicare în limba română este cauza pe care o declară 65% dintre refugiații din Ucraina, ca impediment pentru angajare. 54% dintre refugiați de nevoia de îngrijire a unui membru al familiei, arată datele Salvați Copiii.
,,În momentul de față, muncesc într-un domeniu nou pentru mine, sunt lucrător social la organizația Salvați Copiii și îmi place și aici ceea ce fac. Dar le-aș transmite autorităților mesajul să le faciliteze accesul și echivalarea studiilor refugiaților ucraineni medici și asistenți medicali, să îi îndrume un pic, deoarece chiar este un blocaj la un moment dat, că nu sunt informați bine. Oricum e greu într-o țară străină. Dar când vezi că nu ai înțelegere este și mai greu și apare descurajarea”, e de părere Indira Ihnat, care consideră că ,,accesul la serviciile medicale ale refugiaților din Ucraina, din păcate este limitat tocmai din cauza barierei lingvistice”.
Gabriela Alexandrescu, Salvați Copiii: Să învățăm din experiența Republicii Moldova și să-i ajutăm pe ucrainenii cu pregătire medicală
Principalele nevoi ale ucrainenilor care s-au refugiat cu copiii în România sunt legate de: ajutor financiar, în proporție 23%, sprijin pentru accesarea serviciilor medicale 19%, cursuri de limba română 16%, servicii de afterschool pentru copii 13%, sprijin pentru găsirea unui loc de muncă 12%, potrivit unei anchete realizată de Salvați Copiii România.
54% dintre ucrainenii refugiați în România nu-și pot satisface nevoile legate de vizitele la doctor și achiziția de medicamente. Aceștia spun că accesul la servicii medicale este de multe ori dificil și contra cost, în plus bariera de limbă este un alt impediment în calea îngrijirii sănătății
videomedicina.ro/2024/04/19/prima-refugiata-din-ucraina-care-a-cerut-echivalarea-studiilor-in-romania-o-farmacista-care-lucreaza-la-salvati-copiii/
Ce să îndrume politrucii ăia, in loc sa puna pe primul loc propriile interese ar trebui sa se gândească si la alți. Avem legi de protecție a ,, specialilor,, dar nu avem legi care sa înlesnească accesul medicilor si asistenților medicali din Ucraina pe piața muncii din Romania. ,, Buzăul nu este in Moldova,, spunea un politruc. Bai alesule, gândește-te la acești oameni fugiți din calea războiului, cum pot fi ajutati decat prin promulgarea unor legi care sa le înlesnească accesul pe piața muncii din Romania. In Occident medicii români pleaca cu miile si nu se cere atat de multă hârțoagărie si documente. Învățați ceva de la polonezi, profitați de aceasta ocazie, lăsați alegerile deoparte.
Din păcate nu putem acționa direct decât o dată la patru ani, votând responsabil, după o atentă informare și "monitorizare". Suntem de acord, meseria e brățară de aur, acolo unde omul este cu adevărat prețuit...