sa fim mandri ca am fost contemporani cu un poet urias,un OM minunat si un patriot desavarsit!poate acolo sus isi va gasi linistea care nu a avut-o niciodata pe pamant!
Adrian Paunescu, a stiut a scoate poezie si din minciuna, raspunzand astfel provocarii. Poate, pentru sfintenia poeziei sale, a gandului smerit si curat, si pentru aceasta perfectiune, ce a rezultat prin truda si multa munca, ii va ierta Dumnezeu, pe cei care l-au inselat, provocandu-l astfel, si aceasta fiindca, evident, geniul nostru, a fost si o mare demnitate,scriind atat de frumos despre toate, cate a patimit. Pacat insa, ca a fost inconjurat de fiare, ce cautau sa muste din rostul, pe care l-a avut pe acest pamant si sa-l insele.Dar biata de EA, pt. care poetul a suferit scriind,dand nastere unei creatii, din care rezulta atata durere... numai Dumnezeu stie... Cu atat mai mult, pentru suferinta sa, va fi rasplatit in vesnicie de catre Bunul Dumnezeu.
Stiti cumva pe cine a iubit poetul cu atata durere! Ce femeie nu si-ar dori sa fie iubita de asa un.......nu stiu cum sa-l numesc, ca sa nu-l ,,ating"!
Viata este ambigua : pasiune, sensibilitate, tensiuni, ne pun tot felul de probleme, atunci cand nu se gasesc - pentru ca nu sunt, sau...nu exista curajul, sa le gasim...solutiile simple si...gata facute...Pentru ca ele de fapt...sunt la fel de ambigue ca si viata care le creaza...Poetul a "patruns" toate aceste ambiguitati cu care se pare ca a si ...plecat....:(
........Si mirosi a luna cand e-atata toamna, Si...aveam nevoie de...lumina TA, Si, la TINE insati, noaptea ma condamna, M-a invins...refrenul, nu-l mai pot schimba. Sunt in viata noastra, niste nopti ciudate, Cum e si aceasta, ce ti-o dau in dar, Si, miros a noapte, care nu mai poate, fara...nebunia clarului...lunar......... (Adrian Paunescu)
moartea mea...pauza a destinului de fara de tine... "nici nu prea stiu... cum ti-este bine"...eu simt atat ....ca te iubesc ...ca te-am pastrat "atat de sus"...dar unde esti...? cadere...in oceanul intoarcerii,spre navigarea UNULUI..? sau poate esti in soapta...din boala mintii ce-a uscat ciresii? UN AL DI LÀ?
Eu te-am iertat. Iertarea aduce pacea
Simt fiecare cuvânt cu sufletul, mulțumesc Adrian Păunescu..
Doamne, cata sensibilitate. ,ce. poezie!Ce minunat sa fii iubita asa,cum atat de dureros a iubit acest poet !
Doamne odihneste ,acest poet care a fost,dar rămâne in inima tuturor care l-au apreciat .Frumoasă poezie frumoasă recitare .
va binecuvantez pentru acest gand! sa-l odihneasca in pace D-zeu pe acest zeu uman!
…eternul Paunescu!!!Dumnezeu sa-i lumineze drumurile cerești✨🙏❤️🔥
❤...mereu in inima mea..GENIAL POET! RESPECT!R.I.P 🖤❤.
sa fim mandri ca am fost contemporani cu un poet urias,un OM minunat si un patriot desavarsit!poate acolo sus isi va gasi linistea care nu a avut-o niciodata pe pamant!
D
Maluma
Măiestre,n-am să te uit niciodată,revino iar în sufletele noastre,dormi în pace suflet drag și lacrimile îmi curg șiroaie !!!
Genial Păunescu. O interpretare sublimă. Vă mulțumesc
D. Al. Gone. Al. Capo.
❤❤❤❤❤❤
Am. Cunoscut?🎉🎉🎉🎉😢
Adrian Paunescu, a stiut a scoate poezie si din minciuna, raspunzand astfel provocarii. Poate, pentru sfintenia poeziei sale, a gandului smerit si curat, si pentru aceasta perfectiune, ce a rezultat prin truda si multa munca, ii va ierta Dumnezeu, pe cei care l-au inselat, provocandu-l astfel, si aceasta fiindca, evident, geniul nostru, a fost si o mare demnitate,scriind atat de frumos despre toate, cate a patimit. Pacat insa, ca a fost inconjurat de fiare, ce cautau sa muste din rostul, pe care l-a avut pe acest pamant si sa-l insele.Dar biata de EA, pt. care poetul a suferit scriind,dand nastere unei creatii, din care rezulta atata durere... numai Dumnezeu stie... Cu atat mai mult, pentru suferinta sa, va fi rasplatit in vesnicie de catre Bunul Dumnezeu.
Stiti cumva pe cine a iubit poetul cu atata durere! Ce femeie nu si-ar dori sa fie iubita de asa un.......nu stiu cum sa-l numesc, ca sa nu-l ,,ating"!
Monumental spus!
@@veravranau903 Carmen Antal
Viata este ambigua : pasiune, sensibilitate, tensiuni, ne pun tot felul de probleme, atunci cand nu se gasesc - pentru ca nu sunt, sau...nu exista curajul, sa le gasim...solutiile simple si...gata facute...Pentru ca ele de fapt...sunt la fel de ambigue ca si viata care le creaza...Poetul a "patruns" toate aceste ambiguitati cu care se pare ca a si ...plecat....:(
........Si mirosi a luna cand e-atata toamna,
Si...aveam nevoie de...lumina TA,
Si, la TINE insati, noaptea ma condamna,
M-a invins...refrenul, nu-l mai pot schimba.
Sunt in viata noastra, niste nopti ciudate,
Cum e si aceasta, ce ti-o dau in dar,
Si, miros a noapte, care nu mai poate,
fara...nebunia clarului...lunar.........
(Adrian Paunescu)
❤❤❤❤❤❤❤❤❤❤❤❤❤❤❤❤
Sublim!!!
Superba poezie!
Te-am iubit de la prima poezie, de acolo din ceruri, veghează asupra mea, sărut mana Maestre!
Pentru mine ai fost si vei rămâne un mare poet Și vei rămâne veșnic an amintirea mea .
De nedescris 😍
😢🙏💕🌈🌟Genial!😍😇
moartea mea...pauza a destinului de fara de tine...
"nici nu prea stiu... cum ti-este bine"...eu simt atat ....ca te iubesc ...ca te-am pastrat "atat de sus"...dar unde esti...?
cadere...in oceanul intoarcerii,spre navigarea UNULUI..? sau poate esti in soapta...din boala mintii ce-a uscat ciresii?
UN AL DI LÀ?
Superb!..
atat de frumos.............
Superba!
Superb !
Găsiți voi una egala!
❤
❤😂😅
❤❤❤❤😂😂
😢😢😢🎉😢😢😢😮😮
Superb!
❤