Era efectului Dunnig-Kruger și bătălia pentru minte - Fructul Oprit cu Edi Constantinescu

DACĂ VREI ȘI TU SĂ PARTICIPI LA ÎNTÂLNIRI SCRIE-NE AICI: wa.me/34626826709
WhatsApp la numărul de telefon: [phone]
În episodul aceasta vom discuta cu Edi despre efectul Dunnig-Kruger, un efect extrem de interesesant care ar explica de ce unele persoane își supraestimează abilitățile.
fructul OPRIT este un spațiu de întâlniri săptămânale pe Zoom împreună cu Edi Constantinescu în care abordăm diverse teme care sigur te intereseaza. Dacă vrei și tu să participi nu ezita să ne scrii în comentarii. Ne vedem vinerea viitoare!

[@stabroghinvsevolodovici8814]

Fascinant ca de obicei, as vrea sa prticip si eu la intalniri

[@milu.n.]

Cunoaștem și noi numele medicului respectiv , dar din respect pentru voi și pentru noi , nici noi nu-i spunem numele . Respect și toate cele bune !

[@danielvodita8504]

Campionul vegetarianismului din Romania? 😮😢

[@EmmaSoaresify]

La prima vedere, descompunerea radioactivă a atomilor instabili pare a fi un posibil ceas. Fiecare izotop stabil al unui element chimic are propriul său timp de înjumătățire. Aceasta este perioada de timp T în care numărul de atomi prezenți scade la jumătate din cauza dezintegrării radioactive. Dintre cei 320 de izotopi care apar în natură, peste 40 sunt cunoscuți ca fiind radioactivi. Determinarea radiometrică a vârstei se bazează pe acest efect fizic. Se face o distincție între ceasurile pe termen lung. Ceasuri cu uraniu/toriu-plumb: T = 4,47 - 109 ani pentru uraniu-238 (238U) - ceasul potasiu-argon: T = 1,31 - 109 ani pentru potasiu-40 (40K) - ceasul rubidiu-stronțiu: T = 48,8 - 109 ani pentru rubidiu-87 (87Rb) - și ceasul de timp scurt 14C (pronunțat: C-14) cu T = 5730 ani.
Cu toate acestea, în tratarea matematică a ecuațiilor de dezintegrare fizică, există întotdeauna o ecuație mai puțin disponibilă decât sistemul conține necunoscute. Un astfel de sistem este în principiu nerezolvabil din punct de vedere matematic. În termeni fizici, acest lucru înseamnă că nu se cunoaște cantitatea inițială de material de dezintegrare, deoarece nimeni nu știe câți atomi stabili erau prezenți în momentul formării. Există, de asemenea, așa-numita metodă izocronă, care încearcă să ocolească cunoașterea cantității inițiale permițând utilizarea doar a eșantioanelor congenetice. Incertitudinea se referă aici la faptul că nu există criterii a priori pentru a determina dacă un eșantion aparține unei entități congenetice. Cazul este oarecum diferit în cazul metodei 14C. Aici, valoarea inițială poate fi determinată cu ajutorul dendrocronologiei (numărarea inelelor arborilor). Întrucât cei mai vechi arbori au în jur de 5 000 de ani, cantitatea inițială pentru fiecare inel anual poate fi calculată pentru vârsta corespunzătoare. Cea mai bătrână plantă cunoscută care încă mai există este pinul bristlecone noduros (Pinus aristata) din Nevada, care are 4915 ani (din 1989). O curbă de calibrare este obținută din numărul de inele ale arborelui, ceea ce face acum posibilă determinarea prin comparație a vârstei unui eșantion de vârstă necunoscută. Metoda 14C nu poate fi aplicată decât pentru câteva milenii. Milioanele de ani menționate în contextul teoriei evoluționiste nu se bazează pe măsurători fizice exacte, ci pe așa-numita "scală a timpului geologic", care presupune că durata fiecărei formațiuni geologice este proporțională cu cea mai mare grosime a stratului său găsit pe Pământ. Această teorie presupune că rata maximă de depunere pentru toate formațiunile a fost întotdeauna aceeași în mod constant și neîntrerupt. Această ipoteză este de asemenea nesustenabilă din punct de vedere evolutiv. Mărimile fizice (cum ar fi timpul) pot fi măsurate în termeni absoluți numai dacă un efect fizic este determinat cantitativ în timpul unui proces și dacă această valoare măsurată este atribuită unui număr de unități definite cu ajutorul unui etalon de calibrare (curbă de calibrare sau scală calibrată). Dacă un termometru cu mercur fără scală de temperatură este scufundat în apă fierbinte, firul de mercur se dilată, dar temperatura absolută nu poate fi precizată. Numai o măsurare comparativă cu un termometru calibrat ne oferă valoarea reală a măsurătorii. Ceasurilor radiometrice pe termen lung le lipsește "dispozitivul calibrat" (de exemplu, sub forma unui proces natural din care să se poată citi intervale de timp). Cea mai veche istorie documentată a ceasurilor profesionale începe în Orientul Apropiat și în Egipt, în jurul anului 3000 î.Hr. (în mod remarcabil, această perioadă coincide cu vârsta celor mai bătrâni copaci!). Cel mai îndepărtat recurs istoric se găsește, fără îndoială, în Biblie. Aceasta ajunge până la primul cuplu uman creat de Dumnezeu. Înregistrarea consecventă a genealogiilor ne oferă singurul interval de timp determinabil și fiabil de la creație încoace. Chiar dacă nu considerăm că înregistrările arborelui genealogic sunt complete, ajungem la o vârstă a Pământului de câteva milenii, dar nicidecum la milioanele de ani presupuse în termeni evolutivi.

[@EmmaSoaresify]

Edy, come on, lista are deja 500 de oameni de stiinta, destui din Rusia, cu titluri, si stim bine ca in Rusia se invata. Afirmatia ta despre evolutie, suna cam asa. Mi a murit cainele acum 5 ani si la m ingropat. Peste 10 ani un geolog desgroapa cainele si ia probe de pamant acolo de unde a fost ingropat, ce sa vezi Carbonul ai arata 40000 ani, asa ca uite ce a trecut timpul.

[@mgm5303]

Pentru a determina vârsta unui câine îngropat acum 5 ani, ar trebui să se ia probe de țesut biologic, cum ar fi o mostră de os sau de dinți, pentru a fi analizate în laborator în vederea determinării vârstei. Proba de pământ nu ar furniza informații relevante pentru această evaluare. Argumentul pe care l-ai adus împotriva datării radiometrice este unul simplist și nu reflectă corect modul în care această metodă funcționează. Acesta fiind un caz ipotetic, bineînțeles, deoarece un geolog nu-și pierde timpul dezgropând câini moderni.

[@EmmaSoaresify]

@@mgm5303 Datarea radiometrica functioneaza NUMAI in cazul unui SISTEM INCHIS, care nu exista.

[@EmmaSoaresify]

​@@mgm5303 si inca ceva : datarea radiometrica nu poate fi calibrata si de aceea nu poate nici matematic controlata.

[@mgm5303]

@@EmmaSoaresify Nu există sistem izolat. Dar sistem închis există. Spre exemplu un cristal de zirconiu utilizat la datarea uraniu-plumb. Sau un bec cu incandescență este de asemenea un sistem închis, deoarece face doar schimb de energie cu exteriorul nu și de materie. Datarea radiometrică poate fi calibrată folosind diverse metode și tehnici. Se pot utiliza alte metode de datare, cum ar fi datarea stratigrafică sau dentrocronologie, pentru a valida sau calibra datele obținute prin datarea radiometrică. Utilizarea materialelor de referință cu vârste cunoscute, cum ar fi mostrele standard de laborator sau materialele arheologice bine datate, pentru a calibra tehnicile de datare radiometrică. Pentru izotopii radioactivi cu constante de descompunere bine cunoscute, precum carbonul-14 sau uraniu, se pot calibra metodele de datare radiometrică prin comparație cu alte tehnici sau cu datele de laborator. Colaborarea între diferite domenii științifice, cum ar fi geologia, arheologia și fizica nucleară, poate ajuta la dezvoltarea și calibrarea tehnicilor de datare radiometrică.Este corect că datarea radiometrică nu poate fi controlată matematic în sensul că nu există o formulă simplă sau un set de ecuații care să ofere o dată exactă pentru orice obiect dat. În schimb, datarea radiometrică implică interpretarea datelor experimentale și aplicarea cunoștințelor științifice pentru a estima vârsta unui material pe baza descompunerii radioactive a izotopilor săi.

[@EmmaSoaresify]

@@mgm5303 un bec cu incadescenta nu poate fi un system inchis daca contine si un gaz protector ca argonul sau altele...