Muzeul etnografic „Prof. Constantin Năstase” - Cula Racoviţa!

Muzeul etnografic „Prof. Constantin Năstase” - Cula Racoviţa!
Muzeul a fost fondat de profesorii Constantin I. Năstase şi fiul său C.C. Năstase şi donat Consiliului Local Mioveni prin HCL 108/17.09.2009. În prezent muzeul este în subordinea Consiliului Local Mioveni, prin Centrul Cultural Mioveni. Cula Racoviceanu conţine următoarele colecţii, expuse în 6 camere: port popular, îndeletniciri, numismatică, obiecte de artă, mărturii relegioase, ceramic, arme, artă popular, tâmplărie, dogărie, fierărie. Zestrea acestui Muzeu de peste 1300 exponate, o parte din ele (Icoana cu Maica Domnului sec.XVII, Pristolnic - 1820, război de ţesut cu urzeala pe verticală, plug de lemn cu brăzdar de fier, etc.) fac parte din Patrimoniul Cultural Naţional, este găzduită din 1985, de Cula Racoviceanu, construită la 12 septembrie 1806 de polcovnicul Nicolae Racoviceanu. Un aport esenţial la întreţinerea şi dezvoltarea muzeului l-au avut primarul oraşului Mioveni, Ion Georgescu. Muzeul are un fond de exponate mergând de la lingură la plugul de lemn, de la fusul de tors la frumuseţea costumului naţional. Cula Racoviceanu (1806). Pe malul stâng al râului Argeşel, nu departe de confluenţa cu râul Târgului se află fosta comună Racoviţa, în prezent înglobată în oraşul Mioveni. Pe dâmbul ce domină acestă localitate se află Cula vestitului boier Nicolae Racoviceanu, construită ca loc de apărare, împotriva haiducilor, hoţilor sau a cetelor turceşti care treceau Dunărea după jafuri. Pe vremurile acelea, situaţia ţării, dar şi a locuitorilor nu mai prezintă nici o garanţie, nici o siguranţă. Pe atunci, haiducii treceau prin foc şi pară boierii, pentru a le lua avuţia. Silit de acele vremuri vitrege, Nicolae Racoviceanu ridică o clădire solidă şi înaltă în curtea conacului, cu gândul de a servi ca adăpost pentru familia sa atunci când haiducii porneau în jefuire sau când cetele turceşti treceau Dunărea, tot după jaf. Clădirea, terminat[ la 12 septembrie 1806, purta numele de - Culă - cuvânt de origine turcească şi care însemna - casă înaltă, turn, fortăreaţă. Era înaltă de 20 m, acoperită cu şiţă, pe 3 nivele - parter- etaj I - etaj II, cu ziduri groase - de 0,75 m - ferestre mici - evazate şi cu o singură intrare - uşă de stejar, bine zăvărită. La etajul II, familia păstra obiectele de valoare precum: bani, haine, bijuterii, arme, ş.a. Familia locuia zi şi noapte în conacul (casa) care era în aceeaşi curte cu fortăreaţa şi se retrăgea în culă numai în caz de atac al răufăcătorilor. În noaptea de 19 septembrie, familia lui Nicolae Racoviceanu a fost surprinsă în conac de o ceată de 9 hoţi, a jefuit-o, iar pe boierul Nicolae Racoviceanu l-a omorât aşa că fortăreaţa nu i-a fost de nici un ajutor. În anul 1877 cula arde şi este renovată pe două nivele - parter - etaj I de nepotul său Grigore Racoviceanu în anul 1878. Lăsată în paragină, clădirea s-a deteriorat, fiind renovată în anul 1973 - 1975 de Ministerul Culturii. Între anii 1980 - 1985 este ocupată de Secţia de Ceramică Populară din judeţul Argeş, aparţinând Muzeului Goleşti. Din anul 1985 în Cula Racoviceanu funcţionează Muzeul Etnografic. Cula de la Racoviţa aduce prin însuşi denumirea sa parfumul satului românesc, al vremurilor de mult apuse. Ca orice clădire neocupată, cula ar fi avut aceeaşi soartă ca în anii dinaintea renovării din 1975, dacă n-ar fi fost ocupată de Muzeul Etnografic - Profesor Constantin Năstase. În prezent, fortăreaţa Nicolae Racoviceanu este ocupată de un centru de cultură populară, respectiv de Muzeul Etnografic ''Profesor Constantin Năstase'', care a reuşit împreună cu fiul său, Profesor Constantin C. Năstase să-i dea o altă folosinţă, înfrăţindu-se, deci fortăreaţa - cu Muzeul Satului Românesc. Cula din Racoviţa a fost martor de neclintit al multor evenimente şi a înfruntat cu vitejie rigorile vremii.