Dumnezeu să vă binecuvânteze! Așa frumos cântați vă ascult mereu chiar și în mașină mi-am descărcat muzica voastră cu acest cor de cameră! Răzvan, faci o lucrare minunată tu că și dirijor acestui cor împreună cu Oni Rodila pianistul corului și aranjorul pieselor ce le cântați. Sunteți minunați! îmi place enorm muzica cultă făcută cu calitate de oameni profesioniști ca voi!
1. Nimic nu sunt, un strop de tină în care-ai pus un bob de grâu. Un ciob în care aprinzi-lumină, un colb din care scoți un râu. R1: Nimic nu sunt, o cupă spartă din care faci un heruvim, /: Sunt măgărușul ce Te poartă pe drumul spre Ierusalim. :/ 2. Nimic nu sunt, un rob netrebnic chemat ca jugul Tău să-l port, să dau deoparte piatra rece când Tu dai viaţă celui mort. R2: Nimic nu sunt, o trestie frântă din care faci toiag de fier, /: o luminiţă fumegândă, ce mâine fi-va stea pe cer. :/ 3. Nimic nu sunt, dar Tu eşti totul! Şi Tu te-ai dat ca preţ al meu făcând din pieptul meu, chivotul ce-l poartă-n el pe Dumnezeu. R3: Nimic nu sunt, nimic sub soare, dar ai iubit acest nimic. /: În veci să fii mereu mai mare, și eu în veci mereu mai mic
Într-adevăr, linia melodică este cu totul alta decât cea compusă de dl. Nicolae Moldoveanu. Această „nouă” melodie s-a perpetuat de-a lungul timpului și deja face parte din conștiința colectivă a multora dintre bisericile neoprotestante. Până și din această nouă melodie s-au născut nenumărate alte variațiuni de-a lungul timpului. Fenomen care se întâlnește la sute de cântări scrise de autori/compozitori creștini. Aceste cântări au circulat libere prin sute de adunări de-a lungul vremurilor și întâlnim astăzi câteva variante/variațiuni izvorâte din același cântec. Mă gândesc acum, de pildă, la cântarea „Nu, nu suntem un vis o întâmplare” de o frumusețe rară; variațiunea „din popor” este atât de înrădăcinată încât o încercare de revenire la original ar fi, poate, imposibilă. O melodie este cioplită, inconștient de cele mai multe ori, de trecerea timpului și de fiecare „mână”(congregație, adunare, regiune) prin care a trecut. Și nu de puține ori -vorbind strict personal - cu profund respect față de compozitorii inițiali - această cioplire/prelucrare conduce la un rezultat mai aspectuos sonor; până la urmă, melodia are o mare pondere în greutatea unei cântări (în mod ideal, ea este complementul unor versuri profunde și inspirate), iar ea este aprioric judecată de gustul estetic. În studiile etnomuzicologice această „călătorie” a melodiei este cât se poate de naturală. Cu respect, O.R.
Dumnezeu să vă binecuvânteze! Așa frumos cântați vă ascult mereu chiar și în mașină mi-am descărcat muzica voastră cu acest cor de cameră! Răzvan, faci o lucrare minunată tu că și dirijor acestui cor împreună cu Oni Rodila pianistul corului și aranjorul pieselor ce le cântați. Sunteți minunați! îmi place enorm muzica cultă făcută cu calitate de oameni profesioniști ca voi!
Ce frumos! Dumnezeu să vă binecuvânteze și să vă țină în harul Său! Mai așteptăm și alte cântări. ❤
Înălțător! Dumnezeu sa va binecuvinteze!
Super frumos Domnul sa va binecuvinteze
Foarte frumos! Înălțător! Sună divin!❤ Fiți binecuvântați!
superb
Fiti binecuvantati❤❤❤frumos
1. Nimic nu sunt, un strop de tină
în care-ai pus un bob de grâu.
Un ciob în care aprinzi-lumină,
un colb din care scoți un râu.
R1: Nimic nu sunt, o cupă spartă
din care faci un heruvim,
/: Sunt măgărușul ce Te poartă
pe drumul spre Ierusalim. :/
2. Nimic nu sunt, un rob netrebnic
chemat ca jugul Tău să-l port,
să dau deoparte piatra rece
când Tu dai viaţă celui mort.
R2: Nimic nu sunt, o trestie frântă
din care faci toiag de fier,
/: o luminiţă fumegândă,
ce mâine fi-va stea pe cer. :/
3. Nimic nu sunt, dar Tu eşti totul!
Şi Tu te-ai dat ca preţ al meu
făcând din pieptul meu, chivotul
ce-l poartă-n el pe Dumnezeu.
R3: Nimic nu sunt, nimic sub soare,
dar ai iubit acest nimic.
/: În veci să fii mereu mai mare,
și eu în veci mereu mai mic
Versuri Costache Ioanid
Melodia originala a fost schimbată
Corect. Greșeala noastră. Mulțumim!
Într-adevăr, linia melodică este cu totul alta decât cea compusă de dl. Nicolae Moldoveanu. Această „nouă” melodie s-a perpetuat de-a lungul timpului și deja face parte din conștiința colectivă a multora dintre bisericile neoprotestante. Până și din această nouă melodie s-au născut nenumărate alte variațiuni de-a lungul timpului. Fenomen care se întâlnește la sute de cântări scrise de autori/compozitori creștini. Aceste cântări au circulat libere prin sute de adunări de-a lungul vremurilor și întâlnim astăzi câteva variante/variațiuni izvorâte din același cântec. Mă gândesc acum, de pildă, la cântarea „Nu, nu suntem un vis o întâmplare” de o frumusețe rară; variațiunea „din popor” este atât de înrădăcinată încât o încercare de revenire la original ar fi, poate, imposibilă.
O melodie este cioplită, inconștient de cele mai multe ori, de trecerea timpului și de fiecare „mână”(congregație, adunare, regiune) prin care a trecut. Și nu de puține ori -vorbind strict personal - cu profund respect față de compozitorii inițiali - această cioplire/prelucrare conduce la un rezultat mai aspectuos sonor; până la urmă, melodia are o mare pondere în greutatea unei cântări (în mod ideal, ea este complementul unor versuri profunde și inspirate), iar ea este aprioric judecată de gustul estetic. În studiile etnomuzicologice această „călătorie” a melodiei este cât se poate de naturală.
Cu respect, O.R.
Buna! Cum as putea face rost de partitura?
Bună! Trimite-ți un email la contact@bscj.ro
Trimis. Multumesc!