Era odată o tainică grădină | Daniel & Rebeca Cristian (cu versuri)

แชร์
ฝัง
  • เผยแพร่เมื่อ 11 ก.ย. 2024
  • „S-au dus apoi într-un loc îngrădit, numit Ghetsimani. Și Isus a zis ucenicilor Săi: „Ședeți aici până Mă voi ruga.” A luat cu El pe Petru, pe Iacov și pe Ioan și a început să Se înspăimânte și să Se mâhnească foarte tare. El le-a zis: „Sufletul Meu este cuprins de o întristare de moarte; rămâneți aici și vegheați!” Apoi a mers puțin mai înainte, S-a aruncat la pământ și Se ruga ca, dacă este cu putință, să treacă de la El ceasul acela. El zicea: „Ava - adică ‘Tată’ -, Ție toate lucrurile Îți sunt cu putință; depărtează de la Mine paharul acesta! Totuși facă-se nu ce voiesc Eu, ci ce voiești Tu.” ”
    (Marcu 14:32-36)
    Muzică și versuri: Nicolae Moldoveanu
    Orchestrație, înregistrare și mixaj: Daniel Cristian
    Versuri:
    1. Era odat-o tainică grădină
    În care Domnul se ruga plângând,
    /: Şi faţa Lui, cea plină de lumină
    Era-ntristată până la mormânt. :/
    2. De multe ori pe faţă El căzuse
    Şi se ruga cu mult amar nespus;
    /: “Să treacă Tată, să nu beau paharul!“
    Paharul suferinţei lui Isus. :/
    3. În Ghetismani, grădină neuitată
    În tine plânge Domnul cu amar -
    /: Şi-apoi se-mbracă-n haina umilinţei
    Şi-şi pregăteşte drumul spre Calvar. :/
    4. O, Ghetismani, grădina neuitată,
    Tu ai văzut durerea lui Isus,
    /: Pe Iuda, când a sărutat o dată
    Pe Domnul strălucirilor de sus! :/
    5. O, Ghetismani aş vrea să fiu în tine,
    Să văd şi locul unde El a plâns;
    /: Să plâng şi eu, cu lacrimi şi suspine
    Să plâng, căci pentru mine El a plâns. :/

ความคิดเห็น • 6