Bianca Nicolaie - Femeia Pacatoasa | POEZIE CRESTINA
ฝัง
- เผยแพร่เมื่อ 27 ส.ค. 2019
- ✦Abonează-te pentru videoclipuri noi, in fiecare zi si apasa CLOPOTELUL: goo.gl/cPRtau
✦Urmăreşte-mă pe Facebook:
/ mesagerulcinzecimii
✦Vizioneaza mai multe videoclipuri:
- Predici noi: goo.gl/HW76Yn
- Muzica Crestina noua: goo.gl/iMbUCg
- Marturii si experiente: goo.gl/sBn3qu
- Colaje muzica: goo.gl/TiHV3P
#poezii_crestine #bianca_nicolae - เพลง
Dumnezeu sa te binecuvinteze sora draga... Daca ar asculta mai multi poezia, ca sint multi ca Simon
DUMNEZEU SA TE BINECUVITEZE !🙏🙏
Dumnezeu sa va binecuvânteze.. Rut 2 :12..Foarte frumos... Mulțumesc Domnului pentru astfel de oameni...
Domnul IiSUS să vă Binecuvânteze cu viață veșnică Amin !
Fii binecuvântată Bianca Sunt autorul poeziei și am rămas impresionat de recitare .Am recitat-o și eu de multe ori dar n-am simțit niciodată așa căldură și iubire iertătoare. Ai un dar minunat.
Dumnezeu să te binecuvânteze să mai scrii multe poezii minunate spre slava lui Dumnezeu și pentru pocăința noastră! 🙏🤝
Domnul sa te binecuvânteze
Domnul să vă binecuvinteze și să te călăuzească totdeauna . Fii sănătoasă în trup și suflet Amin.
Domnul Isus Hristos să vă binecuvânteze.
Dragostea Lui Dumnezeu sa te umbreasca mereu soruca noastră!!!
Domnul Iisus Hristos să vă binecuvânteze cu viața veșnică !AMIN AMIN
Domnul să vă binecuvânteze
DOMNUL ISUS SA TE BINECUVINTEZE SORA ...FRUMOSA POIEZIE SI FRUMOSDAR DE RECITARE
Domnul să vă binecuvinteze un
Amin
Un fruntaș pe nume Simon
Dă-du un ospăț in casă
Și chemă și pe Isus
Cu apostolii la masă
Și Isus cu ucenicii
Îi răspunse la chemare
Și veniră și prieteni
Si vecini în număr mare
Ce s-o fi vorbit acolo
Nu-i așa de greu de spus
Căci Isus întotdeauna
Vorbea despre Cel de sus
Dar pe când stăteau la masă
Ia cuprins pe toți uimirea
Căci intră și o femeie
Ce-și ținea în jos privirea
Oamenii, precum și Simon
O știau așa de bine
Căci în viața înfăptuise
Multe fapte de rușine
Da, era o păcătoasă
Dar păcatele-i murdare
Rand pe rand ea le așează
L-ale lui Isus picioare
Și începu cu amar sa plângă
Și să verse lacrimi grele
Și slavitele-i picioare
Cu iubire sa le spele
Și cu drag sa la sărute
Pentru a primi iertare
Pentru faptele făcute
Dintrun vas de alabastru
Scoase minunate miruri
Și le unse far să știe
Pentru apropiate chinuri
Simon nu avea liniște
Parca-ar fi șezut pe foc
Vai, credeam că omul acesta
E cu adevărat proroc
Dar de-ar fi proroc
Îndată ar cunoaște-o la clipeală
Pe această desfrânată
Și în starea apăsătoare
De tristețe și uimire
Domnul Isus își îndreaptă
Deodată a Lui privire
Înspre Simon, și-i vorbește
Simone, dă-mi ascultare
Mă găsesc la tine-n casa
Și-ti voi pune o întrebare?!
Simon tresări și spuse
Spune, bun învățător
Unul dintre cămătarii
Ce împrumută pe popor
A ajuns din întâmplare
Pe doi oameni să împrumute
Unuia cincizeci de lei
Iar celuilalt cincisute
Însă oamenii aceștia
N-au putut să îi de-a banii
Și au tot rămas datori
Căci erau lipsiți sărmanii
Când văzu dar cămătarul
In iertă cu îndurare
Spune-mi Simon,
Bucuria căruia a fost mai mare?
Eu socot, răspunse Simon
Că mai mare bucurie
O fi avut datornicul
Cu mai mare datorie
Bine ai răspuns Simone
Judecata ți.a fost dreapta
In privința acestor lucruri
Ai o minte înțeleaptă
Însă gândurile Mele
Nu sunt gândurile tale
Spre femeia împovărată
Cu păcate și gresale
Tu privești cu răutate
Și cu ură și dispreț
Dar sa ști că-n ochii mei
Are un foarte mare preț
Am intrat la tine in casa
Raspunzandu-ti la chemare
Însă nu mi-ai dat nici apa
De spălat pentru picioare
Dar, aceasta împovărată
Cu păcate și cu patimi
Din iubire nu încetează
De-a mi le spala cu lacrimi
Nu mi-ai uns macar nici capul
Că unui învățător
Dar ea îmi turna pe tot trupul
Mir de n-ar mirositor
Uită-te la ea,Simone
E încărcată de păcate
Dar de acum, din clipa asta
Află că ii sunt iertate
Când aude asistenta
De iertare de pacate
Și intră la judecată
Zicand, asta nu se poate
Cine este Omul acesta
Cu asemenea îndrăzneală
Numai Domnul are dreptul
De-a iertă orice greșală
Nu știau că Invitatul
Lui Simon numit leprosul
Era însuși Dumnezeu
Unsul, Mesia, Hristosul
Și că El venise-n lume
Pentru-a lumii mari păcate
Că sa cheme păcătoșii
Spre-ai ierta cu bunătate
Domnul Isus se îndreaptă
Spre femeia păcătoasă
Și vorbește cu iubire
Fiica, du-te in pace acasă!
Câtă, liniște și pace
Într-un suflet disperat
Când la sfintele-I picioare
Mângâiere a aflat
Ea pleca dar fericita
Descărcată de povară
Caci in locul ei primise
Scumpa cerului comoara
Și a început o altă viață
Pe Mesia lăudand
Simon, a rămas la masa
Cu asprime judecând
Și trecură că un sunet
Secolele erei noastre
De când Domnul nost plecă
Spre nălțimile albastre
Dar la sfintele-I picioare
Se mai varsă multe lacrimi
Vin ființe împovărate
Cu păcate și cu patimi
Unii-si plâng cu amar viața
Petrecuta-n necredința
Și se bucură primind
Mântuirea prin credință
Altii se căiesc cu lacrimi
Că la sfintele picioare
Au pus prea mult preț
Pe viață trecătoare
Simon insa sta deoparte
In vreo sora sau vreun frate
Pretinzând că el cunoaște
Ale fiecărui fapte
O cunosc eu pe Maria
Pe Vasile, pe Ionel
Știu eu câtă răutate
Câtă ură zace-n el
In zadar se roagă întruna
Plânge și se tot căiește
Dumnezeu nu-l baga in seama
Și iertare nu primește
De cumva in ziua asta
Ești pe aici prin adunare
Simone, asculta bine
Nu privi cu îngâmfare
Ști tu cat e de departe
Rasaritul de apus?
Sau cam ce distanta este
De la noi la ceruri sus?
Tot așa îndepărtează
El păcatul de la noi
Pentru a deveni curați
Pentru ziua de apoi
Bunătatea Lui se-ntinde
Până mai presus de stele
Sângele de pe Golgota
Orice pată poa's-o spele
Nici o jertfă de sub soare
Ce vreo data s-a adus
N-are atâta însemnătate
Precum jertfa lui Isus
Cei ce-și plâng cu amar păcatul
Vor intra in cer cântând
Simone, tu nu rămâne
Mai departe judecând!
Domnul să te binecuvinteze împreună cu întreaga familie pentru că ai scris poeziea la comentarii . Fii sănătos în credință , trup și suflet . Amin.
Amin!
Chiar acum cautam poezia dar nu am putut -o gasi. Domnul sa te binecuvanteze ptr. ca ai scris o aici!