Termoizolatia peste placa de pe sol este mai eficienta decat sub placa de beton. De ce? Vezi video!
ฝัง
- เผยแพร่เมื่อ 8 ก.พ. 2025
- Servicii de proiectare, constructii si consultanta: premiumhouse.md/
Ca si consultant acreditat de Institutul Passive House din Germania in proiectarea caselor pasive, ca si companie de proiectare si constructii de cladiri eficiente energetic, NZEB si ZEB, mereu vom recomanda ca termoizolatia din polistiren extrudat sau alt material de izolare, sa fie aplica doar peste placa de beton de pe sol, niciodata sub acea placa de la cota zero (cum se zice in popor) sau o parte desubt placa si alta deasupra.
Exceptii sunt foarte putine, insa pentru casele din zonele noastre seismice, unde talpa si peretii fundatiei incep de la o adancime in pamant, izolarea peste placa de beton, cat si folosirea unei solutii sa minimalizam puntea termica a primului rand de zidarie, reprezinta cele mai bune solutii din punct de vedere al eficientei energetice, pozitie dovedita si printr-un studiu stiintific prezentat in video.
Fii parte în Comunitatea noastra: www.youtube.co... (subscribe)
Facebook: / enciclopediaconstructi...
Website: enciclopediaco...
Sustine proiectul pe Patreon: / enciclopediaconstructi... Multumesc.
Email: enciclopediaconstructiilor@gmail.com
Multumesc de vizionare, va doresc o zi frumoasa!
Copyright © 2024 Begu Valentin. Toate drepturile rezervate.
Când am pus 10 cm de PIR peste placa o groază de 'specialisti' au spus ca izolația se pune sub placa... Multi nu înțeleg fizica simpla, nu înțeleg diferențele de convexie, radiație, conducție. Bun video, cu toate ca multi vor critica si nu vor fi dispuși sa analizeze...
Multumim de comentariu si confirmare a informatiilor din video. Acei "multi" fie sunt Dorei, fie sunt simpli beneficiari care nu au treaba cu constructiile corecte si calitative, asa ca parerea lor trebuie pusa acolo unde e intuneric )))
mulțumim mult pentru acest video!!!❤❤❤
Cu placere!
" Unde se termoizolează corect ? "
Asta e forma corectă.
În rest... tehnic e corect ce spui
Bună ziua! Regula se aplică și pentru casele timber frame? Mulțumesc!
Interesant articol referitor la puntile termice , dar chiar si acolo e mentionat , in dreptul elementelor structurale nu se intrerupe puntea termica si elementele plasate sub zidarie trebuie sa fie elemente de rezistenta la compresiune echivalenta cu elementele de zidarie. Pe langa toate astea ma intreb ce se intampla cu graficele presiunilor partiale ale vaporilor de apa din zona ( nu exista riscul de a aparea condens/mucegai in interiorul izolatiei termice de deasupra placii ori la interfata acesteia cu placa de beton ?) , pentru ca nu e mentionat nimic legat de asta in articolul respectiv. Cu toate astea plasarea unui mortar termoizolant intre zidarie si placa sau a elementelor cu rezistenta mare la compresiune termoizolante e o ideie buna cand construiesti cu o echipa care cunoaste tehnologiile respective de executie.
Buna observatie si va dau raspunsul la intrebare. In cazul izolatiei termice peste placa de beton obligatoriu se va folosi folie de bariera de vapori, bine sigilata la inbinarile intre folii si zidarie, numai peste folia de bariera de vapori se va putea turna sapa pentru incalzirea in pardoseala. Un exemplu de termoizlatie peste placa de b.a. putem urmari in urmatorul interviu cu unul dintre autorul acestei studiu de case pasive ing. Varga Szabolcs de la min 7,35: th-cam.com/video/F3C4kEoQ4sU/w-d-xo.html
Multumim de comentariu. Pentru cazul umiditatii, pentru fiecare caz in parte se face simulari termice / de umiditate in programe speciale de calcul. Noi de exemplu analizam in HT Flux atat puntile termice, dar facem calcul dinamic si pe umiditate. Doar mortarul de 1-2-3 cm, mortar termoizolant nu e suficient, si cel mai des - e cu adaos din perlit de exemplu, ceea ce ii scade rezistenta la compresiune.
@depeche151 - in mare parte aveti dreptate, insa exista si exceptii, adica cand se fac simulari cu +22 oC interior si +10 oC in sol (cat e sub placa), nu prea ai condens acolo. la fel, simularile se fac pe temperaturi constante, insa atunci cand avem incalzire in pardoseala, practic umiditatea "se elimina" de efectul de incalzire, cauzand mai putine probleme decat in simulari.
Oricum treaba cu bariera de vapori e simpla cand ai incalzire in pardoseala, adica oricum vii cu o folie aluminizata de ghidaj pentru tevile incalzirii in pardoseala, pai trebuie sa te asiguri ca acea folie e pusa bine si etans, practic 1-2 rulouri in plus de banza adeziva aluminizata si 1 ora in plus de lucru si ai o bariera de vapori )))
Am pus 10 cm XPS sub placa de beton ( intre grinzile de echilibrare ) . Iar peste placa de beton : folie bariera de vapori eps 200 de 3 cm și PIR 6 cm . Și incalzirea in pardoseala. Zidăria e din beton armat ( e demisol ) .
Multumesc de comentariu. Ati mers strict ca asa era in proiect, sau cine a venit cu ideea acestui sandwich? Se putea merge mai simplu.
Ai pus EPS 120 pt conpresiune mai buna? si PIR de 6cm pt a ajunge la un coeficient termic echivlent a EPS de 10cm? PIR-ul de 10cm e cam scump, cei drept, 107lei/mp fata de 70lei cat PIR de 6.
@EnciclopediaConstructiilor am avut un proiect ( cam slăbuț) . Potrivit acestuia : pietriș 15-20 cm , folie nailon și 5 cm de ciment "mort" impermeabilizat . Peste hidroizolatie membrana termosudabila . Peste 10 cm de xps dar ( din pacate) pus între grinzile de echilibrare . Peste 2 randuri de plasa de 12 și placa din beton ( impermeabilizat ) de 15 cm . Am vrut sa amenajez subsolul pt alta destinație. Dar aveam o anumita inaltime pana la tavan . Îmi permiteam izolație suplimentara sub 10 cm și o sapa de 5-6 cm . În acel moment am luat legătura cu cei de la Zecaph care mi-au arătat niște variante . Pe criterii de cost am ales : o bariera de vapori cu AL și bule de aer ( peste placa din beton) , polistiren eps 200 de 3 cm și PIR de 6 cm . Peste care a venit incalzirea in pardoseala și șapa care are în unele locuri 15-16 cm și în altele 4 cm ( placa de beton a fost prost turnata ) . Am rămas cu 2,73 m pana la tavan și 2,31 m pana sub grinzile planșeului de la parter . Ar fi fost ideal sa fi pus 9 cm de PIR ( dar 3 cm de eps 200 au costat de 6-7 ori mai puțin decât PIR 6 cm ) . M-am jucat puțin în Ubakus iar cei de la Zecaph mi-au spus ca e destul de bine . Prin acesta termoizolație continua am acoperit puntile termice generate de grinzile de echilibrare de la planșeu. Mai rămân stâlpii din beton care stau pe grinzi , iar zidăria e din beton armat ( fiind demisol ) sunt ceva punți termice la subsol dar voi vedea prin feb cand ar trebui sa vina ing Ciobanu la șantier sa facem și un test de etanșeitate. Din păcate am apelat târziu la specialiști. Am aflat de toate aceste detalii pe parcursul construcției casei , deși era bine sa fi mers la un specialist în eficienta energetica inainte . Am avut un proiectant pe "stil vechi" . Noroc ca la zidărie, urmărindu-va nu l-am ascultat șia mers pe recomandarea facuta pe canalul dvs : bca 30 cm ( tencuit int+ext) si polistiren 20 cm ( am ales Dalmatina de la Caparol) . Proiectantul îmi recomandase 10 cm eps 80 simplu . Ma felicit ca am ascultat de dvs și nu de el . La tavan am exagerat puțin ( 47 cm de celuloza la 50 si ceva de kg/mc ) . Sper sa fie bine .
@@AdrianTap am pus eps 200 pt ca avea o val R mai buna când am verificat fisa tehnica . PIR era mai bine dar am făcut combinația asta ca să ating o valoare a rezistentei termice recomandate . La preț știu ca 190 mp de polistiren eps de 200 a costat ( iarna trecuta ) cam 2700-2800 de ron iar PIR-ul de 6 cm a costat undeva la 18-19000 ron . Ideal erau 9 cm de PIR dar bugetul bata-l vina ...
@@gabrieltalnaci5724 Din situatia proiectata / creata, ati improvizat ceva cat de cat bun, mai ales cu izolatia deasupra.
Eu inteleg ca se pune sub fundatie si ca sa evite condensarea umiditatii din aer. Fara acea izolatie sub placa nu exista riscul sa se formeze umiditate sub izolatie, iar apoi mucegai?
Tu crezi ca umezeala nu urca prin spatiul acela dintre placi?
Inainte sa pui armatura pt placa de fundatie se pune polietilena ca sa opreasca scurgerea “laptelui” din beton dar si sa ramana acolo ca o bariera de vapori.
@@watchandlearnfast nu vorbesc de umezeala din sol. Pentru aia ai ruperea de capilaritate din fundație . Vorbesc de umezeala generată de uscarea hainelor, gătit, dus, respirat, etc ce ajunge sa condenseze pe placa fundației care ajunge sa fie rece.
O solutie ar fi o bariera de vapori pe podea care sa se lege cu o bariera de vapori de pe perete, asta pusă sub izolație. Nu știu cât de ușor e de realizat.
La pereti, daca mai ai scăpări in bariera de vapori, au unde sa se ducă vaporii de apa, dar la fundație nu prea.
Razvan, care condens din aer, daca sub placa de pe sol avem SOL, nu aer?! Sau nu am inteles eu bine intrebarea, insa acei 5 cm nu prea au legatura cu condensul. Pot exista si asemenea scenarii, noi insa le calculam in simulari termice si vedem daca exista sau nu.
Si chiar de exista asa scenariu, e mai ieftina o bariera de vapori aluminizata (care multi o pun sub tevi si sapa de incalzire in pardoseala), decat 5 cm de XPS, nu?
@@armonak Noi nu mai facem sape pe sol, apoi alta sapa/placa. Am vorbit in video trecut de ce nu e okay asa ceva in prezent, poftim linkul th-cam.com/video/pT6TT36D1OY/w-d-xo.html
@dinuciobanu20 Arogant? De cand v-ati deprins unii dintre voi ca atunci cand cineva va raspunde direct si la subiect, e aroganta? Sau dvs aveti o zi proasta si cititi un comentariu in propria stare emotionala stricata?
Oricum, va raspund:
1) Marius, care ne este prieten dealtfel, nu a zis nimic contrar, si invers decat am zis-o noi. Eu in video si comentarii nu am zis nimic contrar intre afirmatiile din video lui si video acesta. In fond, ambii activam in domeniul proiectarii si constructiilor, si ambii ne completam cu informatii utile ce le postam pe TH-cam. Daca dvs nu sunteti specialist si nu aveti suficiente cunostinte/experienta sa intelegeti intreaga imagine, e problema dvs. Repet: informatiile noastre cu ale lui, se completeaza, nu se contrazic cum credeti dvs.
2) Ca mica explicatie, daca puteti intelege: cand folosesti EPS (ce e mai ieftin), mereu bariera de vapori e obligatorie; pe cand daca folosesti XPS (ce e mai scump), nu mereu ai condens!!! Diferenta e in permeabilitatea la vaporii de apa si absorbtia de apa la EPS si XPS sunt diferite, de aici si diferenta. Puteti controla si dvs in Ubakus - program gratuit online, si o sa intelegeti de ce in comentariul nostru anterior am zis "pot exista si asemenea scenarii, noi insa le calculam in simulari termice si vedem daca exista sau nu".
3) Explicatia din video: ca sa nu fie doar o parere subiectiva a mea, am realizat video pe baza unui studiu stiintific creat de 5 specialisti romani ce l-au prezentat la o conferinta de la Passive House Institute. Daca nu ati stiut, Marius e ucenicul unora dintre acei specialisti din articolul stiintific, si Marius a invatat multe si de la Passive House Institute, deci sa crezi (cum reiese din comentariul dvs) ca profesorii lui Marius (din articolul prezentat in video) si Passive House Institute - pe care le-am prezentat, sunt "explicatii de 2 bani", atunci aveti o problema mare sa intelegeti locul fiecaruia si reputatia fiecaruia.
Nu mai comentam ca nu are rost...
Perisul se poate utilza la zidaria din exterior si la cea din interior ?
Da.
Salut Enciclopedia Construcțiilor, este vreo problemă in cazul in care nu avem placa de beton si punem izolatia direct pe pietrișul compactat apoi șapa finală?
Salut, cam greu o sa puneti placa pe pietris sa stea drept, va trebui deasupra pietris marunt sau chiar nisip. De obicei nu se recomanda doar o sapa, macar doua ar trebui sa fie (una de sustinere, pe ea vii cu hidro, termo etc), deasupra termoizolatie, apoi sapa finala (cu sau fara incalzirea in pardoseala).
@EnciclopediaConstructiilor Mulțumesc frumos!
La placa peste etaj, dintre etaj si pod, unde e mai eficient, peste placa plus sapa, sau sub placa tenxuit cu adeziv si plasa?
Numaidecat peste placa de beton trebuie sa se vina cu termoizolarea, apoi sapa.
5:35 Cred că mai degrabă rândul acela de Spumă de sticlă celulară expandată are rol de a rupe capilaritatea. (Să nu se transmită umezeala la zidărie).
Nu, Perisul e material ce se foloseste ca rupere termica mai intai, si acolo unde ai nevoie si structural sa tina, dar si sa elimini o punte termica. Deja ca spuma de sticla rupe si capilaritatea, e un avantaj secundar.
Cu alte cuvinte, folosesti asa material atunci cand ai de rupt o punte termica, nu cand rupi capilaritatea.
De mentionat si reducerea masei termice prin izolare deasupra, nemaifiind necesara incalzirea placii
Problema e la stâlpii de beton nu la zidaria pereților... Acolo puntea termică va fi și mai mare dacă nu izolezi fundația, elevatia și sub placa... Si dacă te duci cu fundație întrerupta poți izola și sub talpa grinzilor de echilibrare
E adevarat ca unde-s stalpii, nu ai cum aplica solutia data, insa care e suprafata stalpilor (m2) raportat la suprafata unui nivel si la metrii liniari de perete exterior? Destul de mica. Si cu izolare sub placa sau la interiorul fundatiei, tot ai punte termica, insa diminuata, depinde cu cat te termoizolezi mai mult la exteriorul fundatiei/elevatiei, peretilor de fatada si placii pe sol.
Noi cand proiectam o casa pasiva, calculam si includem si suprafata acestor stalpi ca zone cu punti termice, insa bine izolata la exterior si peste placa, nu sunt niciodata critice aceste zone.
@@EnciclopediaConstructiilor E mai buna aceasta solutie decat sticla expandata geocell sub talpa fundatiei si apoi polistiren extrudat in sapatura? Daca izolam fundatia la exterior scapam de toate puntile termice. Stalpisorii par a fi mari punti termice, in special atunci cand doesti sa obti valori de casa pasiva.
Ati intrat pe piata din Romania? vreau sa construiesc cu voi :)!
Probabil vom intra in 2025, insa la inceput usor cu proiectarea, cu constructiile inca nu.
Metoda ta scade din inaltimea camerei, vorbim aici de 20 cm minim, asta inseamna ca inaltimea camerei trebuie proiectata la vreo 3.00 metri ca dupa ce mai adaugi șapa, 20 cm de polistiren, incalzire in pardoseala mai ramai cu vreo 2.65-2.70 m.
Practic asta se traduce in costuri suplimentare la structura.
Noi proiectam din start acest lucru, si nu scade NIMIC din inaltimea utila de la interior. Din start betonul placii de pe sol e proiectat mai jos, pentru ca sa vii cu 15-20-25 cm de izolatie deasupra. Nu e nici un cost suplimentar, pur si simplu proiectezi placa nu la -0.100 (10 cm pentru izolatie si finisaje cum e uzual), ci la -0.300 (sa ai 30 cm pentru izolatie si finisaje). Acei 20 cm diferenta, sunt 20 cm de fundatie mai mica, in schimb un rand de zidarie in plus, si iesi tot acolo.
Eu am pus 5cm sub placa si 5 desupra placei
De ce?
@EnciclopediaConstructiilor nu stiam la final ce timp de incalzire voi avea, și oricum nu cred ca e rau daca plita armata este izolata desubt cu un strat de polistiren
@@BLAISAUT Nu e rau sa fie si desubt, rau nu aduce, insa era sa fie mai eficient toti 10 cm deasupra.
@@EnciclopediaConstructiilor aici deacord...deja cota 0 nu mia permis
Din punctul meu de vedere termoizolația se pune pe partea rece a elementului Deci Teoretic ar fi sub placă
Ati face bine sa vedeti video cap coada, ca nu e lung, si sa invatati ceva.
Caldura urca, nu coboara. Un parchet sau laminat peste placa de beton e suficient. Degeaba pui polistiren peste placa de planseu daca ai ziduri de caramida si si mai rau, tavan din placa de beton. Nu mai inventati tot felul de trasnai, mai bine respectati codul constructiilor
Mare prostii ati scris... mare prostii... Inteleg ca nu sunteti specialist si parerea dvs e bazata pe multe alte "pareri", insa fizica e fizica, si va recomand pentru inceput sa vedeti un video al nostru postat 6-7 ani in urma, am si selectat minutul 03:51 th-cam.com/video/aTVdDAhFTtM/w-d-xo.html , unde explicam cum caldura se propaga in diferite medii.
Pentru cultura generala, aflati ca exista: RADIATIE, CONDUCTIE SI CONVECTIE! Caldura in sus se propaga doar prin CONVECTIE, pe cand prin conductie (mai ales aici ne izolam, sa scadem conductivitatea termica) si radiatie - in orice directie!
Codul constructiilor? ))))))))) Doar scriind aceasta imi dau seama ca nu sunteti deloc un specialist in constructii, indeobste activati in alt domeniu si cunostintele dvs in fizica constructiilor se limiteaza la 2 tiktokuri - 3 video-uri si 4 forumuri citite pe net )))
Ce rau imi pare ca nu proiectati si pt Romania
Oferim consultanta pe proiecte, daca aveti nevoie, contactati-ne!
De ce nu faci video si in limba româna ?
Cred ca ai avea urmaritori si in România !
Video este in limba romana!
Eu ca maghiar ati zic un lucru, cu cat mai multe dialecte(graiuri) sunt intro limba cu atat mai bogata este acea limba si cultura. Vezi graiurile limbii romane: oltenesc, moldovenesc, ardelenesc, banatean, crisean, bucovinean, muntenesc-fagarasean, maramuresean.
Peste placa de la etaj, adica in pod e bine daca am pus xps de 10?
Doar 10 cm? Conform normativelor romane, peste placa de la etaj, daca podul e nelocuibil, trebuie undeva 25 cm de polistiren! Conform normativelor moldovenesti, ar trebui minim 20 cm! Lasat liber nu se recomanda, trebuie sa adaugati termoizolatie si apoi sa veniti cu o sapa, subtire, insa macar o sapa pentru protectie la foc si de rozatoare.
@EnciclopediaConstructiilor xps 25?😳
@@bogdan6755 Da, vedeti normativele, sunt cerinte minime in conditiile normelor din prezent de a proiecta si construi in case NZEB!
Nu mi-as face casa din beton și caramida niciodata.Prefer CPL,lemn,structura metalica.Asa se construiește în tarile civilizate.Nu putem construi ca acum 100 de ani.Eu în România am casa din CPL și n-as schimba o pe 10 case din beton și caramida