Sfânta Mănăstire Frăsinei din comuna Muereasca, numită și Athosul românesc
ฝัง
- เผยแพร่เมื่อ 11 พ.ย. 2021
- Istoria Sfintei Mănăstiri Frăsinei
Biserica vechiului schit, cu hramul Naşterea Sfântului Ioan Botezatorul, a fost construită din lemn, de călugării bulgari Ilarion şi Ştefan, la anul 1710. Aceasta a fost reconstruită din zid, între anii 1762-1763, de către Cârstea şi Damian Iovipali, fraţii hagii din Râmnic, împreună cu Nicoliţă, fiul lui Cârstea, cu binecuvântarea Episcopului Filaret al Râmnicului. În jurul acestui schit au existat chilii, care însă nu s-au păstrat.
La anul 1787, din cauza Războiului ruso-turc, schitul a fost pustiit şi a rămas părăsit până la anul 1848, când a fost refăcut de către călugărul Acachie, venit de la Sfânta mănăstire Cernica, cu învoirea lui Gheorghe Iovipali, urmaşul primilor ctitori. El a închis pridvorul vechii biserici cu cărămidă, transformându-l în pronaos, și l-a zugrăvit. Tot el a refăcut vechile chilii.
Biserica veche păstrează pictura în frescă, lucrată la anul 1763, de către Teodor Zugravul, cât şi pe cea din tindă, lucrată la anul 1848. Astăzi, vechea biserică este folosită ca biserică de cimitir, în jurul acesteia aflându-se mormintele duhovnicilor și ale monahilor de la Frăsinei.
Biserica actuală a sfintei mănăstiri, cu hramul Adormirea Maicii Domnului, corpul de chilii zidit împrejurul bisericii și clopotnița au fost ctitorite de Sfântul Calinic de la Cernica, Episcopul Râmnicului, între anii 1860-1863.
Pisania bisericii zidite de Sfântul Ierarh Calinic mărturisește următoarele:
Întru mărirea Sfintei Treimi Unuia Dumnezeu şi întru cinstea Adormirii Maicii Domnului s-au zidit din temelie această Sfântă Biserică, cu clopotniţă şi chilii împrejur, de smeritul Episcop al Rm-Noului Severin. D.D. Calinic Cernicanu, spre a fi locuită de părinţi monahi cu viaţă de obşte; alăturându-se de dânsul şi Schitul Slătioarele, tot din acest district, prin actul Prea Sfinţiei Sale din anul 1860, legalizat de Prea Sfinția Sa Părintele Mitropolit D.D. Nifon Cernicanul, sub No. 2, acelaşi an, Martie 9, spre a se îngriji amândouă de singur stareţul Frăsineiului. Pentru o mai bună susţinere a lor din venitul propietăţii lor ce au nesupuse la un alt stabiliment. Publicu s-au sfințit la 1863, Mai 12.
Viaţa monahală de la Sfânta Mănăstire Frăsinei se aseamănă cu cea de la Sfântul Munte Athos. În mânăstire nu au voie să intre femeile, pentru acestea zidindu-se special o biserică la baza muntelui. Nu se mănăncâ niciodată carne, iar slujbele țin până spre dimineața.
La anul 1867, Sfântul Ierarh Calinic a aşezat în locul în care se află astăzi biserica de jos, o piatră de legământ pe care a scris, cu litere chirilice, atât binecuvântări, pentru femeile care vor păstra acest legământ, cât şi blesteme, pentru cele care vor călca hotărârea sa.
Pe piatra de legământ, păstrată astăzi în muzeul Sfintei Mănăstiri Frăsinei, stă scris:
Acest sfânt lacaş s-a clădit din temelie spre a fi chinovie de părinţi monahi şi fiindcă oarecare din partea femeiască putea să aducă vreun scandal monahilor vieţuitori de acolo, de aceea, sub grea legătură, s-a oprit de la acest loc să mai treacă înainte, sub nici un chip, parte femeiască. Iar cele ce vor îndrăzni a trece să fie sub blestem şi toate nenorocirile să vină asupra lor, precum sărăcia, gârbăvia şi tot felul de pedepse. Și iarăşi, cele ce vor păzi această hotărâre să aibă blagoslovenia lui Dumnezeu şi a smereniei noastre şi să vină asupra lor fericitul bine. Calinic, Episcopul Râmnicului-Noul Severin, 17 ianuarie 1867.
Așezămintele monahale și legământul Sfântului Ierarh Calinic s-au respectat până astăzi cu mare stricteţe. Chiar în timpul păstoririi sale, cei care l-au călcat au fost pedepsiţi aspru. Este binecunoscută întâmplarea cu tânăra păstoriţă din satul Muereasca, care din greşeală a trecut hotarul şi s-a îmbolnăvit de epilepsie, fiind nevoită să ceară ajutorul Sfântului Ierarh Calinic, care a iertat-o și a tămăduit-o.
Accesul femeilor la Manastirea Frasinei nu este permis
Cu doi kilometri înainte de poarta mănăstirii este postat şi primul avertisment: „Strict interzisă urcarea mai sus a persoanelor feminine”, prin „Legământul Sfântului Calinic”.
Această regulă i-ar fi venit în minte episcopului Calnic după o vizită la Muntele Athos. Ca să-i ferească pe călugări de ispite, Episcopul Calinic a aruncat un blestem asupra oricărei femei care ar fi încălcat regulile impuse de el.
Așadar, rareori se mai găsesc acum femei care urcă până la mănăstire, însă pentru cele care totuşi ajung în zonă şi vor să se roage, călugării au construit o biserică, la doi kilometri distanţă.
Asta din cauza legendelor legate de blestemul sfântului Calinic.
În jurul aşezământului s-au născut de-a lungul timpului multe legende. Toate vorbesc despre oameni aflaţi în sufernţă şi bolnavi incurabil vindecaţi miraculos.
În 1867, cel cunoscut astăzi drept Sfântul Ierarh Calinic, a aşezat o piatră de legământ pe care a gravat cu litere chirilice binecuvântări, dar şi blesteme pentru cele care vor respecta sau nu interdicţia de a călca hotarul spre mănăstire.
![อาจารย์ยอด : สวยกินคน [ผี]](http://i.ytimg.com/vi/_-TIJOwkRA4/mqdefault.jpg)
Vai ! . Ce frumos ! Respect și smerenie pentru tot ce au făcut sfinții părinți . Doamne binecuvintează și mântuiește toată obștea acestei sfinte mânăstiri .
Doamne ajuta sa ne binecuvânta m Dumitru mimo amin
Doamne ajuta!
Doamne ajută! Amin!
Sfinte Ierarh Calinic roaga-te pentru noi,
Tot ce e frumos merită respect. Însă nu intelegem ce se întâmplă acolo.
Foarte frumos Doamne ajuta Amin!
Doamne ajuta tuturor cit de frumos este
Da frumos este
🙏🙏🙏🙏🙏❤❤❤❤
As dori sa fie că și înainte să nu ducem lipsa de d zeu cei fără mila sa fie alungati
Pentru Iertare mihaela
Moaște aveți?
De cînd s a schimbat starețul ,acum s a desființat și nr.de telefon că sa nu mai poți primi nici un ajutor duhovnicesc,și au pus omul lor,actualul stareț că să poată face ce vor.asa cum se întâmplă și în politică.Totul este ordonat de undeva.