Niciodata nu am fost slab, cand eram copil eram plinut, cand am inceput scoala deja am inceput sa ma ingras. Pana in a 12-a am atins 130kg. Eu pana anul asta prin februarie am fost mintal foarte rau, anul trecut in toamna am fost la psiholog si m-a ajutat foarte mult sa-mi dau seama de unele lucruri. Am 22 de ani, tatal meu a murit in martie 2021 de la o infectie pulomara + covid, astia doi ani au fost plini de nimic, absolut 0 motivare de a mai trai, doar supravietuiam. Am lasat facultatea in acelasi an cand a murit tata ca nu mai eram capabil sa aud de "invatat", mi-au ajuns 12 ani de scoala, am inceput sa mananc si mai mult, ajungand la 140kg. Pentru mine stresul a fost cea mai mare piedica de a face ceva, orice. Acum mananc sanatos, beau apa (la cata apa beau imediat devin fantana arteziana 😂) si fac miscare, nu te gandi la sala ca la kilele mele nu ar fi sanatos. Am adus rutine in viata mea, mici dar eficiente in a-mi arata ca pot face ceva. E urat sa nu ai incredere in tine, eu nu am avut, simcer si acum mai am zile in care imi vine sa-mi bag pula in el de slabit, dar imi reamintesc ca e mai mare bataie de cap sa ma afund din nou in intunericul ala al lipsei de speranta decat sa slabesc. Daca si tu esti intr-o situatie de cacat si *vrei* sa iesi din ea nu te grabi. Take it step by step. You'll get there, the journey never ends!
Vreau doar sa las cateva cuvinte, despre trauma in general si problemele pe care alegem sa le aruncam sub covor in loc sa le acceptam si sa muncim la rezolvarea lor. Am avut multe probleme, toate de domeniul psihologului si nu am apelat la ajutorul unuia pana la varsta de 20 de ani, de mentionat ca am 22 de ani acum. Dupa multe lupte cu, tigarile, alcoolul, drogurile si cel mai rau, atasamentele inter-umane care ghici ce, ma duceau fix spre droguri, alcool si tigari, dupa un mare breakdown am reusit sa ajung intr-un final la vestitul psiholog care m-a ajutat enorm de mult in doar cateva sedinte. Ei bine, ghici ce, povestea nu se opreste aici. Au trecut 2 ani de atunci, timp in care am crezut ca totul e ok si am scapat ca prin magie de toate problemele pe care le-am avut vreodata, dar spre uimirea mea, am realizat ca mai am alte n probleme, pe care fara sa imi dau seama, le-am bagat sub covor si le-am lasat acolo, pana cand n-au mai incaput si toate probleme au iesit afara. Acum, astept cu nerabdare ziua de marti, cand am din nou programare la psiholog si o sa incep din nou sa muncesc pentru mine. Morala povestii este, viata e plina de urcusuri si coborasuri, chiar daca am urcat azi un deal, nu imi garanteaza nimeni ca la doi pasi nu ma asteapta o prapastie, cu toate astea, pot sa iti garantez ca intotdeauna vom gasi un drum, o poteca sau poate chiar o scara, care sa ne ajute sa iesim din gropile in care viata ne arunca, iar de fiecare data satisfactia creste iar tu devi din ce in ce mai mandru de tine si de persoana ta. Deci orice probleme ai avea, legate de greutate, sanatate, iubire, prietenie, etc, o sa fie bine!!! Keep going, o sa fie bine, mereu e bine!
Tocmai ce am avut un semi debate cu un prieten care la fel, învinovățeste persoanele care suferă de obezitate, și am încercat sa ii explic ca educația alimentara e super importantă, iar la noi nu exista. Sau situația socio economica te face sa mănânci ce apuci pentru ca nu ai timp și primești un salariu mizerabil pentru 12 ore de munca de exemplu. Plus ca e foarte greu sa renunti la o alimentație proasta cu gust bun si sa treci la ceva sănătos dar mai puțin gustos. KUTGW imi place contentul tau si te urmăresc din 2017, frumos glow up:)
Ai atins un subiect ,,jos pălăria "Depresie, boală, stres, etc. Sunt mamă a doi copii și am trecut prin multe si de toate Am cedat sau mi am găsit refugiu în alcool, și nu e ușor să ieși ,. Dar am reușit pentru copiii mei .Lumea poate judecă, e o bețivá,e un mâncăcios, e un ratat etc. Nu mă victimizez, nu am judecat nici un homeless în viața mea. Nu știi prin ce trece omul,ce frământări sufletești are. Felicitări pentru subiect
Am trecut deja prin 3 astfel de etape in viata mea. Si am 25 de ani. Am simtit cuvintele lui Sucre si are dreptate in opinia mea. Ce as mai adauga e ca de fiecare data cand mi-am iesit din starile acelea a fost dintr-o vointa si un "man the f*** up". Acum sunt iar pe o panta descendenta cu greutatea si le urez tuturor celor in situatia mea sa stea linistiti, nimic nu e imposibil.
Salut Sucre. Dupa ce am vizionat videoclipul si avand in vedere ca si eu la randul meu sunt o persoana grasa, care a slabit in trecut si a reinceput din nou sa slabeasca, pot sa inteleg persoanele care au trecut printr-o situatie dificila/trauma/etc. Cum ai spus si tu, fiecare are un coping mechanism. Pe de alta parte consider ca acesta nu este un argument universal, nu orice persoana grasa este grasa doar din cauza unei traume. Un exemplu bun sunt eu: Am fost gras toata viata, am decis sa fac o schimbare, am slabit, am tinut-o ceva timp asa, de la 110 kg la 83~, a fost super. Fast forward ceva timp, am plecat de acasa, m-am vazut singur si cu iubita mea si am decis sa mancam in fiecare zi de pe Glovo, ducandu-ma de la 90kg la 130, pam pam. Acum poate te intrebi, de ce? Ei bine, maica-mea este o persoana stricta si cu o motivatie de fier de cand o stiu, de aceea mereu obisnuia sa stea pe capul meu cand venea vorba de mancare si vorbele ei, chit ca au fost ferme, au contribuit la slabitul meu. Cum m-am vazut plecat, cum au disparut si vorbele ei, mi-am pierdut disciplina si m-am dus pe rapa. Toata perioada a fost de un an de zile, timp in care ma uitam in oglinda si vedeam literalmente o balena, nu ma mai vedeam frumos, ma vedeam hidos, ma simteam groaznic si totusi continuam sa mananc pentru ca imi lipsea disciplina. Apoi am reinceput sa ma accept, sa ma uit in oglinda si sa incep din nou sa ma vad intr-o lumina mai buna pana in punctul in care am spus: no more. Si asa am reinceput sa slabesc, momentan fiind la 125, usor, pas cu pas, reusesc din nou. Ceea ce vreau sa spun este ca nu am trecut printr-o perioada grea sau ceva, ba chiar am fost mai liber ca niciodata, liber sa fac orice si sa imi castig traiul cinstit, m-am maturizat de-a lungul acestei perioade si, cum am zis, nu a fost vreun eveniment groaznic care sa ma faca sa ma refugiez in mancare. Consider ca a fost un mixt de lipsa de disciplina, cuplata cu o libertate nemaivazuta. Sunt asumat, nimeni nu mi-a bagat mancarea in gura, eu sunt singurul "to blame" pentru punctul unde sunt. Asadar consider ca sunt si alti oameni ca si mine, pe care, nu as putea sa le zic "stai linsitit frate, nu esti tu cel care trebuie sa fii blamat, ca nu e vina ta, ca vezi dom'le ai trecut printr-o perioada nasoala". Nu frate, am bagat in mine pana nu mai puteam sa respir ca imi place sa mananc. Daca cineva ar veni la mine sa ma critice as spune "fair enough", nu sunt o victima, sunt un bou. Consider ca este o diferenta mare si multi nu sunt asumati de faptele facute. Te salut cu stima.
Full confession, într-o perioadă din cariera lui de TH-cam, Sucre chiar mă enerva, dar mă bucur enorm că am continuat să îl urmăresc și să asist la evoluția lui (cum e și firesc în viața oricărui om). Azi e unul din cei mai bazați oameni din spațiul ăsta virtual 💪🏻
Multi oameni cu siguranta sar mereu la concluzii, judeca si jignesc alti oameni. E usor sa dai sfaturi cand vine vorba de slabit: mananca mai putin, nu manca paine, fa miscare, mananca fructe si legume. Daca ar fi fost atat de usor, astazi am fost toti super modele. Sucre, te apreciez mult pentru acest videoclip, consider ca e un subiect mult prea putin discutat in Romania, mai ales subiectul sanatatii mentale. Relatia mea cu mancatul a fost intotdeauna una toxica. Am trecut prin foarte multe traume, nu aveam o persoana care sa-mi arate compasiune, iar sigurul mod in care puteam sa ma relaxez a fost sa mananc. Mama mea obisnuia sa ma compare cu prietenii mei care aratau mult mai bine, chiar daca nu eram supraponderala. Lucrul asta m-a facut sa ma urasc si sa nu ma mai pot uita in oglinda. In timpul pandemiei am inceput sa mananc foarte mult, sa nu mai fac miscare si sa plang seara de seara din cauza faptului ca nu stiam ce e neinregula cu mine. De la 60kg am ajuns la 85kg in prezent. Acum lucrez cu un psiholog care mi-a explicat ca mancarea iti da comfort emotional, e o modalitate de a umple un gol, iar anxietatea sociala de care sufar face lucrurile mai greu de gestionat. Acceptarea si rabdarea sunt lucrurile la care trebuie sa lucrez pentru a ajunge cea mai buna versiune a mea. E greu sa iti dai seama de anumite lucruri de unul sigur, recomand terapia din tot sufletul. Take care!
Super tare clipul, chiar e extrem de dificil sa dai flick acelui switch in tine pentru a depasi anumite obiceiuri autodistructive… fiecare avem propriile defecte pe care doar singuri le putem depasi.
In 2019 ajunsesem la 172 de kilograme . Sunt un tip înalt , am 1.90 dar o astfel de greutate nu se poate justifica . Cum am ajuns la 172 de kilograme in 2019 ? E simplu , o depresie foarte urâta m-a făcut sa renunț la mine și sa ma refugiez in mâncare . Tot in 2019 , după ce mi-am mai revenit , am pus piciorul in prag , am fost la nutriționist și am slăbit 50 de kilograme . Ulterior am aflat ce înseamnă menținerea …aici iar am dat cu bata in balta . După au început iar probleme , am avut un deces in familie , psihic am cedat , iar din cele 50 de kile date jos am reluat 25 . Psihic nici acum nu sunt bine , dar sunt cât de cât mai ok . Mâncatul compulsiv este o mare problema , îmi păcălește creierul ca pentru scurt timp scap de probleme . In realitate nu scap , mâncatul compulsiv nu ajuta deloc . E foarte complexa problema , Mi-ar lua 3 ore sa scriu tot ce gândesc .
Caleb Plant, dacă e interesat oricine de povestea lui, fata lui a murit la 19 luni, și mama lui a fost împușcată și omorâtă de polițiști și pe lângă astea a trăit o viață extrem de sărăcăcioasă unde nu avea aproape nimic, totuși, nu s-a dat bătut, a ajuns campion mondial, spun asta doar ca sa dau un exemplu pozitiv care mă inspiră pe mine și știu ca a inspirat si mulți alți oameni
Super video. Si vreau sa iti mulțumesc pentru ca si eu incerc sa ies din cel mai low punct al vieti mele (sper), am o greutate prea mare si nu ma simt bine cu mine. Am inceput sa fiu mai atent la ce mananc si sa ma bucur de lucrurile mici. Schimbarile tale se vad mai ales cand ma uit la un reveu mai vechi si vreau sa te felicit.
Bravo,Sucre. Doar atât. Ai spus,totul,foarte bine. Mă bucur pentru că te simți mai bine. Sunt atâtea lucruri la care nu ne gândim când vedem o persoană pe stradă,într-un film sau într-o clădire care pare să aibă o anumită stare . Aceea poate fi indusă de atâția factori, iar cel/cea care se află în momente grele n-ar trebui judecată și e păcat că primul lucru pe care noi,ca oameni, îl facem este să ne spunem părerea despre situații pe care nu le cunoaștem suficient de mult.🥲
Foarte tare clipul, deși eu nu am fost prins în vreo situație de genul, său fiu obez, mi.a plăcut foarte mult atitudinea empatica pe care ai avut.o și mesajul optimist de la final, din fericire mai există și oameni maturi pe platforma asta❤
O sa mentionez de la inceput ca nu am vazut filmul...dar subiectul e unu in care ma regasesc, am fost si eu gras,nu eram chiar obez dar probabil eram aproape. De 5 ani viata mea s a schimbat, am inceput sa merg la sala, sa fac sport, chiar si sa iau programare de la domnul biceps Alex Stoian, care e chiar un om de treaba din ce pot spune din interactiunile mele cu el :) ... in timp am observat si evolutia canalului tau si a ta...pe langa gunoiul gasit pe net m ai gasim si oameni ca tine sau chiar si Alex Stoian care promoveaza o gandire sanatoasa si un stil de viata sanatos..ma bucur ca sunt aici si ma bucur de cum mi a schimbat viata decizia de face sport..sunt mai sanatos mai, ma simt bine in corpul meu si asta m a ajutat sa ma dezvolt. PWP Sucre si tine o tot asa, e placut sa iti urmaresc evolutia ta si a acestui canal
N am fost niciodată gras de aceea nu pot pretinde ca știu cum e, asa ca nu o sa încerc sa comentez deși poate în trecut o făceam. Tot ce vreau sa spun e ca e de apreciat când cineva în situația respectiva încearcă sa se schimbe în mai bine, poate unii reușesc, poate alții nu. Dar tot ce contează e sa încerci, sa vrei, ca sigur se poate. Poate mai greu, poate mai ușor, dar sunt sigur ca nu exista nu pot. Numai bine și keep the good work 👏
Eu o sa vin din directia "am pierdut pe cineva drag" ... timp de 2 ani de zile am crezut ca sunt perfect constienta de ce se intampla cu mine zi de zi, ca am grija "sa nu o iau pe ulei" si, o data la 3 luni aveam senzatia ca vad lucrurile mai clare, ca am motivatie, ca viata e mai buna, ca eu sunt mai bine... ianuarie asta insa a fost oribil, chiar ma intrebam daca e sau nu cazul sa ma duc sa vorbesc cu un specialist iar cand m-am uitat in oglinda am observat ... o persoana cu tenul intunecat, cu ciarcane foarte mari, cu ochii goi... acum chiar pare sa fie mai bine, in februarie am inceput sa imi fac analize si sa ma duc la dentist, e un altfel de mai bine decat inainte... Ce incerc sa spun este ca e foarte posibil sa nu observi cand te degradezi, sa crezi ca esti ok ... si asta pentru ca esti in miezul problemei. de pe margine e usor sa iti dai seama ce anume se intampla, dar ai nevoie sa ajungi acolo, sa te poti detasa (ce zicea si Sucre: pana nu esti cu adevarat ok mental e greu sa schimbi lucruri).
viziunea unora este sa nu gandeasca mai mult de 2 secunde si sa scoata atunci pe gura ce au de zis. cat despre oamenii ''victima'' nu putem sa vorbim de rau nici daca am sti povestea, doar ei stiu ce se intampla in interiorul lor. cateodata ne axam mai mult pe problemele sau pe disconfortul altora mai mult decat pe al nostru. asta a fost punctul meu de vedere in legatura cu comentariul lasat. fain clipul ca de obicei, astept reveu la John Wick 4:)
Sucre, eu te urmaresc de pe vremea cand eram un copil si tu faceai clipuri despre domnul moldovean, de-a lungul anilor ai evoluat si am apreciat mereu la tine ca ai ramas pe felia ta si faci ce iti place, stiu ca daca vrei poti face clipuri pe banda rulanta despre orice scandal sau drama si sa faci de 20 de ori mai mullte vizionari dar nu faci asta pentru ca nu te regasesti in tipul acela de content.
N-am idee decat timp sunt abonat al canalului, ce-i drept te stiu de la primele clipuri cu povesti din razboiul din vietnam si orice altceva asemator.Apreciam si acel tip de content si acesta,desi tind sa apreciez evolutia pe ca ai avut-o si pe youtube,si in viata reala, si din punct de vedere self-care ,pentru ca sunt lucruri in esente importante.Este un proces fain ,esti un om tare Sucre,cu ideei bune,argumentate fondate, care spune lucrurilor pe nume.
Eu zic că dacă stăm să analizăm sunt atâția factori și situații, care ne duc în anumite puncte. Uneori în unele bune alteori în unele rele. Depresia, tristețea, frustrarea, supărarea ne împing la multe. Cred că cel mai bine e să primește înțelegere, sprijin, dar de multe ori nu vrem să înțelegem, pentru că de multe ori nu ne înțelegem nici pe noi. Obezitatea e o boală gravă, care ucide atât fizic cât și psihic. Cum se spunea și în film oamenii sunt minunați, dar e trist când devenim în același timp și monștri; ne urâm și ne descurajăm unii pe alții, doar pentru că avem speranța că așa ne vom simți noi mai bine.
Foarte adevărat. Eu am reușit sa slăbesc 30 de kile doar după ce am reușit sa ma accept pe mine cea de aproape 80 de kile. Oriucm nici kilogramele "ideale" nu aduc fericirea dacă nu ești ok psihic.
deci in momentul asta am dechis laptopul si ma duc sa vad the whale. ma bucur ca am dat click pe acest videoclip, mai ales ca in ultima vreme (cativa ani buni) ma uit la tine de cateva ori pe an
Interesanta discutie ai pornit, eu consider ca oamenii care au aceeasi parere cu persoana ce a lasat comment-ul nu au trecut printr-o perioada mai grea in viata (din orice punct de vedere). Intotdeauna cand esti sanatos, cand nu ai vicii foarte destructive, esti ok psihic, nu vei putea intelege oamenii cu depresie, sau care sufera de o problema si nu pot sa inceapa sa o rezolve. Si chiar daca poate unii inteleg asta, nu inteleg faptul ca altii sunt mai slab dpdv psihic decat ei. Nu oricine poate sa spuna (din pacate) de maine imi schimb viata. In special cu lucruri care le pretuiesc foarte mult. Eu nu sunt mare fan mancare de exemplu si pot sa renunt la orice fel de mancare, oricand. Dar nu o sa pretind ca altcineva e ca mine si are puterea sau gandirea mea sa poata reusi asta (sau cel putin nu asa de usor).
Mâncatul compulsiv nu e pentru că "te complaci" pentru că de fiecare data, după mâncat compulsiv te simți prost că ai mâncat, îți e rușine că ai făcut asta și îți e rușine când te duci la casa la magazin cu suluri de salam și câteva tablete de ciocolata când știi că ești obez și ai impresia că toți se uită la tine și te judecă. Cunosc sentimentul pentru că am avut o problema de familie și am ajuns de mâncam zilnic 8 double cheeseburger, 2 platouri cu dulciuri și vreo 2-3 L de Cola. Ai nevoie de o tresărire, de o motivație dar și atunci când o găsești, e greu sa te lași de vechiul obicei pentru că a devenit deja obișnuință si daca nu te oprești, poți ajunge înainte să îți dai seama să te confrunți cu problema personajului din film. Oamenii încă nu înțeleg când le explic de dependența de dulce și zic "pai ce? Dulce mănânc și eu" dar nu e doar atât, să ai o stare de neliniște și de sevraj daca stai jumătate de zi fara dulce, să ai în cap doar dulce, să fi dispus să te duci la 1 dimineața 3 km pe jos până la un non stop doar ca să îți iei nenorocita aia de ciocolata, chestiile astea sunt greu de înțeles de cei care nu au trecut prin asta
dependenta asta de zahar, nu e de la zahar ci de la grasime.. incearca sa mananci zahar cat are o ciocolata, 50g, sa vezi ca la un moment dat nu-ti mai arde... in schimb grasimea e ca un drog, de asta si lumea are multa pofta de cascaval sau carne cu grasime sau cartofi prajiti. Majoritatea caloriilor din aceste mancaruri provine din grasime faptul ca tu aveai nevoie de mancare continua, nu e pt ca ai tu o problema psihica, ci pt ca corpul nu e suficient de eficient incat sa transforme acea mancare in energie. Sunt multi oameni care mananca 4000-5000 de calorii fara sa se ingrase si au energie de nu mai pot. Nu e cantitatea ci corpul cum o proceseaza In bodybuilding lumea folosesc pastile de tiroida pentru ca stiu ca pot slabi rapid. Acele pastile stau la baza metabolismului si ii ajuta sa mentina muschii si sa arda grasimile mancand mai mult decat ar avea nevoie. Oamenii ca tine au un metabolism lent si un tratament ti-ar fi de folos.
Așa, deci: Deși majoritatea lucrurilor pe acest subiect le înțelegeam, dar ce ai spus despre acceptare m-a luminat pentru ca nu m-am gândit la asta neapărat. Deși eu nu am fost o persoană plinuță de loc, mai ales în copilărie, eram slăbănog, o să spun din experiența mea că știu cum e să te simți worthless și singur. Până la urmă despre asta era în mare. Coping-ul meu a fost internetul. Voiam sa elaborez dar nu cred că-mi pot explica feeling-ul prea coerent. Dar din fericire mă simt mai bine de ceva timp. Nu prea fericit, dar nici prea trist. E ok, dar câteodată mă simt de parcă doar exist.
Nu știu dacă am să mă întorc să îți fiu din nou abonat pe TH-cam (am fost abonat la tine până anul trecut, iar eu te știu din 2016). Un lucru ai făcut cu acest clip și mi-a plăcut tare mult și pentru asta meriți aprecierea mea. Ai spus într-un clip, ce timp de 4 ani încerc să le explic oamenilor din viața mea și n-am putut. Mă bucur că văd pentru prima dată un bărbat care înțelege prin ce trec persoanele obeze (printre care mă număr și eu). Spun bărbat, pentru că nu am primit din partea unui bărbat înțelegerea asta și mă bucur că văd acum. Am ajuns unde sunt din cauza depresiei, pastilelor de la psihiatru, anxietate, am schimbat orașul și lista poate continua. Persoanele care mănâncă mult, nu o fac pentru că e mai bine și pentru că ne doare în cur de noi. Când te gândești că mâine o să ai iar o zi nasoală, că vine unu la tine și îți zice că tu ești grasă, că n-ai dreptul la părere. Nu ai susținere din partea nimănui, bașca că mai ești și student și nu îți permiți să dai bani pe ce ai vrea să mănânci pentru că inflație și e mai ieftină o conservă de pateu ( pentru cine e curios, nu , nu mănânc fast food că și ăla costă mult). Am fost la sală și mi-am luat jigniri din partea "bărbaților alfa" pentru că le stric eu starea de spirit cu prezența mea, pentru că arăt cum arăt. După toate astea nu prea îți mai arde să exiști, să vrei să te menții sănătos când simți că nimeni nu îți dă nicio șansă și ce faci este să îți găsești un refugiu în ceva. Ce spun aici nu este un pretext să stăm toți și să nu facem nimic, ce fac este să explic doar ce simțim noi ăștia obezi prin ce trecem și de ce ne este greu.
Depinde de persoana, eu nu am avut asa brain demage de la chestiile altora care le spuneau despre sunculita mea :)). Cand am vrut o schimbare, am facut-o si gata. Si chiar daca m-as ingrasa din nou tot nu m-ar deranja asa tare. Spor.
simt nevoia sa răspund cu ceva si nu vreau sa par foarte sau prea selfish. sunt in pragul obezitatii, inca ma mai pot numi doar supraponderala, dar nu stiu pentru cat timp. incerc sa iau deciza asta de a ma opri din mancat de mai multe luni, dar pur si simplu nu pot. e amuzant pentru ca nu ma stiu cu niciun fel de depresie, nu am in viata mea lucruri care sa imi rănească stima de sine, manageuiesc foarte bine ceea ce aud, in general trec cu vederea lucrurile care ma deranjeaza. singurul lucru care ma rănește este momentul in care ma uit in oglinda dupa dus, ma vad din ce in ce mai mare de la saptamana la saptamana si nu stiu cum sa gestionez asta. nu am niciun sfat pentru tine, asa cum nu am nici pentru mine. imi este foarte frica de cum voi arata in viitor. vad atatea femei de 30-40 de ani atat de frumoase si imi este extrem de frica de ziua in care voi ajunge si eu la varsta aceea si de cum voi arata atunci. nu stiu ce sa zic, mi-e frica si imi este nespus de greu sa fac o schimbare in legatura cu mine
Ador! Te rog sa faci mai des clipuri de genu, il tin minte pe cel despre festivaluri pe care l am vazut de 3 ori minim atat mi a placut de mult...also still struggling here with binge eating so I get it full
Mai atins când ai spus cu depresia și că fiecare avem situații diferite și așa mai departe,eu sunt in general optimist dar dacă este ceva cu care nu pot sa fiu optimist deși am incercat sa gândesc pozitiv e legat de relații Cu problema pe care o am nu am curaj să vorbesc cu o fată pentru că nu pot sa o iau la dans sau mă gândesc că nu știu ce aș putea să îi ofer
Mâncatul repede vine din instinctul animalic de a consuma rapid si a fugii, corpul vazand stresul ca "Vine prădătoru" de aia nici nu te saturi mancand rapid pt ca corpul vrea sa mananci cat mai mult si repede pt a avea grasime sa supravietuiesti luptelor/fugitului/timpului fara hrană.
Ai vorbit bine. Sunt de acord cu ce ai spus. In mare faptul că avem unii dintre noi un metabolism mai lent nu înseamna sa ne pierdem iubirea de sine. Cat despre the Whale, este un film bunicel cu un acting fantastic. Mi s a parut ok pe alocuri formatul ăsta de teatru pe care l a ales anorofsky dar în unele cazuri nu așa de mult. Subiectul filmului ales bine și brandon frasier la înălțime dar parca a lipsit ceva din decupaj. Poate faptul că ritmul filmului este cam haotic, idk. Subiectul e de văzut oricum.
Nu sunt gras, ba dimpotriva sunt foarte slab si nu pot sa inteleg greutatile unei persoane supraponderale. Filmul asta m-a facut sa inteleg oarecum cum functioneaza rutina unei persoane supraponederale care aparent, fara a vedea filmul mi s-ar parea doar un om gras care isi traieste viata ca si mine doar ca nu incape in spatii inguste. Ma simt atat de prost (la propriu) ca am incercat sa inteleg cum functioneaza mintea animalelor incat pare ca acum nu o mai inteleg pe cea umana. Atatea evenimente negative atat fizic cat si emotionale traite de o singura persoana in care puterea ii sta mai mult in psihic decat in fizic, pot distruge acea persoana sau pot crea cea mai motivationala poveste pentru cei ce impart aceeai problema. Fiecare persoana de pe planeta are si va avea impedimente in viata mai mici sau mai mari depinzand de gravitatea situatiei dar doar cei care merg inainte vor afla rezolvarea. Vad acest scenariu ca fiind extrem de motivational si nu o drama.
Am crescut cu probleme la ovare (ovare polichistrice). Toata viata greutatea a fost o problema uriasa , indiferent ce mancam , ce diete tineam , ce rutine imi faceam corpul meu facea progres minuscul spre inexistent , in momentele acelea de neputinta renuntam pentru ca eram mereu luata peste picior legat de asta si trebuia sa o iau de la capat . De curand am reusit sa-mi controlez viata parca mai bine , chiar daca inca ma lupt cu greutatea si rutina mea , iar mentalitatea celor din jur nu ajuta absolut deloc. In continuare sunt aratata cu degetul de oamenii din jur din cauza greutatii desii eu sunt mult mai bine acum. Ideea este ca , lumea care nu trece prin asta nu poate intelege prin ce trecem noi iar lipsa de empatie a multora dauneaza pentru ca ei vad aceste comentarii ca pe o critica ce ne incurajeaza cand este exact opusul. Ma bucur cand dau de oameni care sunt in aceasi situatie pentru ca deseori ei sunt cei care ma imping sa continui si sa progresez
felicitari sucre ,te urmaresc de mult timp si apreciez ce faci ,plus ca cel mai probabil am si eu psoriazis din pacate P.S ( de cati ani sunt abonat la tine? te urmaresc de prea mult timp incat am si uitat)
am dat pe 1.5 . dinainte sa zici :)) mda, m-a cam pus pe ganduri ce ai zis pe aici. nu am vazut inca filmul, pentru ca incerc sa am mintea cat mai "odihnita" ,ganditul imi face rau in momentul asta :)). dar simt ca e de vazut.
Bv...si eu am judecat din cauza mancarii o ruda de-a mea tot timpul si mai toate rudele mele - eu intotdeauna am fost ok dpdv al masei corporale si cam singurul dintre rudele mele ...pana am inteles acum cativa ani pe pielea mea ce inseamna depedentele....si ma refer la bautura si tigari...singurul meu noroc e ca eu nu o fac din depresie, ci doar de placere, dar m-am refugiat destul de mult in viciile astea. Si cu cat beau mai mult, cu atat fumez mai mult. Ca sa ma joc putin, e un cerc vicios. Ce ii drept, am gasit ceva remediu pentru bautura, si anume rutina, iar cand ies din ea, beau foarte mult, dar cu tigarile e mult mai greu. Nu am spus ca sa ma laud sau sa ma plang, ci doar ca am fost si eu in situatia acelui user, adica sa judec destul de mult in cauza mancarii. Si acum gandesc si eu fix ca tine.
Eu ma ingras de cand am invatat sa mananc paste cu nutella :D it blew my mind si it changed my life forever. E incredibil ca unii oameni s-au uitat la the whale si cu asta au ramas
Niciodata nu am fost slab, cand eram copil eram plinut, cand am inceput scoala deja am inceput sa ma ingras. Pana in a 12-a am atins 130kg. Eu pana anul asta prin februarie am fost mintal foarte rau, anul trecut in toamna am fost la psiholog si m-a ajutat foarte mult sa-mi dau seama de unele lucruri. Am 22 de ani, tatal meu a murit in martie 2021 de la o infectie pulomara + covid, astia doi ani au fost plini de nimic, absolut 0 motivare de a mai trai, doar supravietuiam. Am lasat facultatea in acelasi an cand a murit tata ca nu mai eram capabil sa aud de "invatat", mi-au ajuns 12 ani de scoala, am inceput sa mananc si mai mult, ajungand la 140kg. Pentru mine stresul a fost cea mai mare piedica de a face ceva, orice. Acum mananc sanatos, beau apa (la cata apa beau imediat devin fantana arteziana 😂) si fac miscare, nu te gandi la sala ca la kilele mele nu ar fi sanatos. Am adus rutine in viata mea, mici dar eficiente in a-mi arata ca pot face ceva. E urat sa nu ai incredere in tine, eu nu am avut, simcer si acum mai am zile in care imi vine sa-mi bag pula in el de slabit, dar imi reamintesc ca e mai mare bataie de cap sa ma afund din nou in intunericul ala al lipsei de speranta decat sa slabesc. Daca si tu esti intr-o situatie de cacat si *vrei* sa iesi din ea nu te grabi. Take it step by step. You'll get there, the journey never ends!
Vreau doar sa las cateva cuvinte, despre trauma in general si problemele pe care alegem sa le aruncam sub covor in loc sa le acceptam si sa muncim la rezolvarea lor.
Am avut multe probleme, toate de domeniul psihologului si nu am apelat la ajutorul unuia pana la varsta de 20 de ani, de mentionat ca am 22 de ani acum.
Dupa multe lupte cu, tigarile, alcoolul, drogurile si cel mai rau, atasamentele inter-umane care ghici ce, ma duceau fix spre droguri, alcool si tigari, dupa un mare breakdown am reusit sa ajung intr-un final la vestitul psiholog care m-a ajutat enorm de mult in doar cateva sedinte.
Ei bine, ghici ce, povestea nu se opreste aici. Au trecut 2 ani de atunci, timp in care am crezut ca totul e ok si am scapat ca prin magie de toate problemele pe care le-am avut vreodata, dar spre uimirea mea, am realizat ca mai am alte n probleme, pe care fara sa imi dau seama, le-am bagat sub covor si le-am lasat acolo, pana cand n-au mai incaput si toate probleme au iesit afara.
Acum, astept cu nerabdare ziua de marti, cand am din nou programare la psiholog si o sa incep din nou sa muncesc pentru mine.
Morala povestii este, viata e plina de urcusuri si coborasuri, chiar daca am urcat azi un deal, nu imi garanteaza nimeni ca la doi pasi nu ma asteapta o prapastie, cu toate astea, pot sa iti garantez ca intotdeauna vom gasi un drum, o poteca sau poate chiar o scara, care sa ne ajute sa iesim din gropile in care viata ne arunca, iar de fiecare data satisfactia creste iar tu devi din ce in ce mai mandru de tine si de persoana ta.
Deci orice probleme ai avea, legate de greutate, sanatate, iubire, prietenie, etc, o sa fie bine!!! Keep going, o sa fie bine, mereu e bine!
Tocmai ce am avut un semi debate cu un prieten care la fel, învinovățeste persoanele care suferă de obezitate, și am încercat sa ii explic ca educația alimentara e super importantă, iar la noi nu exista. Sau situația socio economica te face sa mănânci ce apuci pentru ca nu ai timp și primești un salariu mizerabil pentru 12 ore de munca de exemplu. Plus ca e foarte greu sa renunti la o alimentație proasta cu gust bun si sa treci la ceva sănătos dar mai puțin gustos. KUTGW imi place contentul tau si te urmăresc din 2017, frumos glow up:)
Ai atins un subiect ,,jos pălăria "Depresie, boală, stres, etc. Sunt mamă a doi copii și am trecut prin multe si de toate Am cedat sau mi am găsit refugiu în alcool, și nu e ușor să ieși ,. Dar am reușit pentru copiii mei .Lumea poate judecă, e o bețivá,e un mâncăcios, e un ratat etc. Nu mă victimizez, nu am judecat nici un homeless în viața mea. Nu știi prin ce trece omul,ce frământări sufletești are. Felicitări pentru subiect
Esti omul de care putini oameni stiu ca au nevoie
Sucre, ești genial! Un real OG al youtube-ului românesc.
Atâtea lucruri de spus pentru o societate care nu știe sa asculte
Am trecut deja prin 3 astfel de etape in viata mea. Si am 25 de ani. Am simtit cuvintele lui Sucre si are dreptate in opinia mea. Ce as mai adauga e ca de fiecare data cand mi-am iesit din starile acelea a fost dintr-o vointa si un "man the f*** up". Acum sunt iar pe o panta descendenta cu greutatea si le urez tuturor celor in situatia mea sa stea linistiti, nimic nu e imposibil.
Un videoclip fain pentru cei ce suferă de depresie... Multumesc..!
Salut Sucre. Dupa ce am vizionat videoclipul si avand in vedere ca si eu la randul meu sunt o persoana grasa, care a slabit in trecut si a reinceput din nou sa slabeasca, pot sa inteleg persoanele care au trecut printr-o situatie dificila/trauma/etc. Cum ai spus si tu, fiecare are un coping mechanism. Pe de alta parte consider ca acesta nu este un argument universal, nu orice persoana grasa este grasa doar din cauza unei traume. Un exemplu bun sunt eu: Am fost gras toata viata, am decis sa fac o schimbare, am slabit, am tinut-o ceva timp asa, de la 110 kg la 83~, a fost super. Fast forward ceva timp, am plecat de acasa, m-am vazut singur si cu iubita mea si am decis sa mancam in fiecare zi de pe Glovo, ducandu-ma de la 90kg la 130, pam pam. Acum poate te intrebi, de ce? Ei bine, maica-mea este o persoana stricta si cu o motivatie de fier de cand o stiu, de aceea mereu obisnuia sa stea pe capul meu cand venea vorba de mancare si vorbele ei, chit ca au fost ferme, au contribuit la slabitul meu. Cum m-am vazut plecat, cum au disparut si vorbele ei, mi-am pierdut disciplina si m-am dus pe rapa. Toata perioada a fost de un an de zile, timp in care ma uitam in oglinda si vedeam literalmente o balena, nu ma mai vedeam frumos, ma vedeam hidos, ma simteam groaznic si totusi continuam sa mananc pentru ca imi lipsea disciplina. Apoi am reinceput sa ma accept, sa ma uit in oglinda si sa incep din nou sa ma vad intr-o lumina mai buna pana in punctul in care am spus: no more. Si asa am reinceput sa slabesc, momentan fiind la 125, usor, pas cu pas, reusesc din nou. Ceea ce vreau sa spun este ca nu am trecut printr-o perioada grea sau ceva, ba chiar am fost mai liber ca niciodata, liber sa fac orice si sa imi castig traiul cinstit, m-am maturizat de-a lungul acestei perioade si, cum am zis, nu a fost vreun eveniment groaznic care sa ma faca sa ma refugiez in mancare. Consider ca a fost un mixt de lipsa de disciplina, cuplata cu o libertate nemaivazuta. Sunt asumat, nimeni nu mi-a bagat mancarea in gura, eu sunt singurul "to blame" pentru punctul unde sunt. Asadar consider ca sunt si alti oameni ca si mine, pe care, nu as putea sa le zic "stai linsitit frate, nu esti tu cel care trebuie sa fii blamat, ca nu e vina ta, ca vezi dom'le ai trecut printr-o perioada nasoala". Nu frate, am bagat in mine pana nu mai puteam sa respir ca imi place sa mananc. Daca cineva ar veni la mine sa ma critice as spune "fair enough", nu sunt o victima, sunt un bou. Consider ca este o diferenta mare si multi nu sunt asumati de faptele facute. Te salut cu stima.
Full confession, într-o perioadă din cariera lui de TH-cam, Sucre chiar mă enerva, dar mă bucur enorm că am continuat să îl urmăresc și să asist la evoluția lui (cum e și firesc în viața oricărui om). Azi e unul din cei mai bazați oameni din spațiul ăsta virtual 💪🏻
It gets better. Thank you Sucre for your words=)
Multi oameni cu siguranta sar mereu la concluzii, judeca si jignesc alti oameni. E usor sa dai sfaturi cand vine vorba de slabit: mananca mai putin, nu manca paine, fa miscare, mananca fructe si legume. Daca ar fi fost atat de usor, astazi am fost toti super modele. Sucre, te apreciez mult pentru acest videoclip, consider ca e un subiect mult prea putin discutat in Romania, mai ales subiectul sanatatii mentale.
Relatia mea cu mancatul a fost intotdeauna una toxica. Am trecut prin foarte multe traume, nu aveam o persoana care sa-mi arate compasiune, iar sigurul mod in care puteam sa ma relaxez a fost sa mananc. Mama mea obisnuia sa ma compare cu prietenii mei care aratau mult mai bine, chiar daca nu eram supraponderala. Lucrul asta m-a facut sa ma urasc si sa nu ma mai pot uita in oglinda. In timpul pandemiei am inceput sa mananc foarte mult, sa nu mai fac miscare si sa plang seara de seara din cauza faptului ca nu stiam ce e neinregula cu mine. De la 60kg am ajuns la 85kg in prezent. Acum lucrez cu un psiholog care mi-a explicat ca mancarea iti da comfort emotional, e o modalitate de a umple un gol, iar anxietatea sociala de care sufar face lucrurile mai greu de gestionat. Acceptarea si rabdarea sunt lucrurile la care trebuie sa lucrez pentru a ajunge cea mai buna versiune a mea. E greu sa iti dai seama de anumite lucruri de unul sigur, recomand terapia din tot sufletul. Take care!
Sucre, you've grown so much in my eyes as I've gotten older, you have no idea, take care man!
Super tare clipul, chiar e extrem de dificil sa dai flick acelui switch in tine pentru a depasi anumite obiceiuri autodistructive… fiecare avem propriile defecte pe care doar singuri le putem depasi.
In 2019 ajunsesem la 172 de kilograme .
Sunt un tip înalt , am 1.90 dar o astfel de greutate nu se poate justifica .
Cum am ajuns la 172 de kilograme in 2019 ? E simplu , o depresie foarte urâta m-a făcut sa renunț la mine și sa ma refugiez in mâncare .
Tot in 2019 , după ce mi-am mai revenit , am pus piciorul in prag , am fost la nutriționist și am slăbit 50 de kilograme .
Ulterior am aflat ce înseamnă menținerea …aici iar am dat cu bata in balta .
După au început iar probleme , am avut un deces in familie , psihic am cedat , iar din cele 50 de kile date jos am reluat 25 . Psihic nici acum nu sunt bine , dar sunt cât de cât mai ok .
Mâncatul compulsiv este o mare problema , îmi păcălește creierul ca pentru scurt timp scap de probleme .
In realitate nu scap , mâncatul compulsiv nu ajuta deloc .
E foarte complexa problema , Mi-ar lua 3 ore sa scriu tot ce gândesc .
Fix asa sunt si eu, din cauza depresiei mananc compulsiv, iar cel mai trist e ca imi afecteaza diabetul
Caleb Plant, dacă e interesat oricine de povestea lui, fata lui a murit la 19 luni, și mama lui a fost împușcată și omorâtă de polițiști și pe lângă astea a trăit o viață extrem de sărăcăcioasă unde nu avea aproape nimic, totuși, nu s-a dat bătut, a ajuns campion mondial, spun asta doar ca sa dau un exemplu pozitiv care mă inspiră pe mine și știu ca a inspirat si mulți alți oameni
Bravo, omule, esti genial!
Foarte frumos videoclipul!
Mulțumesc domnule Sucre! 🖤
Super video. Si vreau sa iti mulțumesc pentru ca si eu incerc sa ies din cel mai low punct al vieti mele (sper), am o greutate prea mare si nu ma simt bine cu mine. Am inceput sa fiu mai atent la ce mananc si sa ma bucur de lucrurile mici. Schimbarile tale se vad mai ales cand ma uit la un reveu mai vechi si vreau sa te felicit.
Bravo,Sucre. Doar atât. Ai spus,totul,foarte bine. Mă bucur pentru că te simți mai bine. Sunt atâtea lucruri la care nu ne gândim când vedem o persoană pe stradă,într-un film sau într-o clădire care pare să aibă o anumită stare . Aceea poate fi indusă de atâția factori, iar cel/cea care se află în momente grele n-ar trebui judecată și e păcat că primul lucru pe care noi,ca oameni, îl facem este să ne spunem părerea despre situații pe care nu le cunoaștem suficient de mult.🥲
Foarte buna explicatia, bine punctat. Respecte maxime!!
Super Clipul mereu astep un astfel de clip .Bravo Sucre ai respectul meu și să știi că faci o treabă bună aici pe TH-cam ..... Bravo .
Foarte tare clipul, deși eu nu am fost prins în vreo situație de genul, său fiu obez, mi.a plăcut foarte mult atitudinea empatica pe care ai avut.o și mesajul optimist de la final, din fericire mai există și oameni maturi pe platforma asta❤
O sa mentionez de la inceput ca nu am vazut filmul...dar subiectul e unu in care ma regasesc, am fost si eu gras,nu eram chiar obez dar probabil eram aproape. De 5 ani viata mea s a schimbat, am inceput sa merg la sala, sa fac sport, chiar si sa iau programare de la domnul biceps Alex Stoian, care e chiar un om de treaba din ce pot spune din interactiunile mele cu el :) ... in timp am observat si evolutia canalului tau si a ta...pe langa gunoiul gasit pe net m ai gasim si oameni ca tine sau chiar si Alex Stoian care promoveaza o gandire sanatoasa si un stil de viata sanatos..ma bucur ca sunt aici si ma bucur de cum mi a schimbat viata decizia de face sport..sunt mai sanatos mai, ma simt bine in corpul meu si asta m a ajutat sa ma dezvolt. PWP Sucre si tine o tot asa, e placut sa iti urmaresc evolutia ta si a acestui canal
N am fost niciodată gras de aceea nu pot pretinde ca știu cum e, asa ca nu o sa încerc sa comentez deși poate în trecut o făceam. Tot ce vreau sa spun e ca e de apreciat când cineva în situația respectiva încearcă sa se schimbe în mai bine, poate unii reușesc, poate alții nu. Dar tot ce contează e sa încerci, sa vrei, ca sigur se poate. Poate mai greu, poate mai ușor, dar sunt sigur ca nu exista nu pot.
Numai bine și keep the good work 👏
Eu o sa vin din directia "am pierdut pe cineva drag" ... timp de 2 ani de zile am crezut ca sunt perfect constienta de ce se intampla cu mine zi de zi, ca am grija "sa nu o iau pe ulei" si, o data la 3 luni aveam senzatia ca vad lucrurile mai clare, ca am motivatie, ca viata e mai buna, ca eu sunt mai bine... ianuarie asta insa a fost oribil, chiar ma intrebam daca e sau nu cazul sa ma duc sa vorbesc cu un specialist iar cand m-am uitat in oglinda am observat ... o persoana cu tenul intunecat, cu ciarcane foarte mari, cu ochii goi... acum chiar pare sa fie mai bine, in februarie am inceput sa imi fac analize si sa ma duc la dentist, e un altfel de mai bine decat inainte...
Ce incerc sa spun este ca e foarte posibil sa nu observi cand te degradezi, sa crezi ca esti ok ... si asta pentru ca esti in miezul problemei. de pe margine e usor sa iti dai seama ce anume se intampla, dar ai nevoie sa ajungi acolo, sa te poti detasa (ce zicea si Sucre: pana nu esti cu adevarat ok mental e greu sa schimbi lucruri).
Ce fain! Spor in toate!
Foarte frumos clipul! te apreciez ca om !♡
viziunea unora este sa nu gandeasca mai mult de 2 secunde si sa scoata atunci pe gura ce au de zis. cat despre oamenii ''victima'' nu putem sa vorbim de rau nici daca am sti povestea, doar ei stiu ce se intampla in interiorul lor. cateodata ne axam mai mult pe problemele sau pe disconfortul altora mai mult decat pe al nostru. asta a fost punctul meu de vedere in legatura cu comentariul lasat. fain clipul ca de obicei, astept reveu la John Wick 4:)
Un video foarte bun ! Mi-ai făcut ziua
Mulțumim!
Sucre,te respect și spor la făcut clipuri.
Om intelept 🤗
Sucre, eu te urmaresc de pe vremea cand eram un copil si tu faceai clipuri despre domnul moldovean, de-a lungul anilor ai evoluat si am apreciat mereu la tine ca ai ramas pe felia ta si faci ce iti place, stiu ca daca vrei poti face clipuri pe banda rulanta despre orice scandal sau drama si sa faci de 20 de ori mai mullte vizionari dar nu faci asta pentru ca nu te regasesti in tipul acela de content.
odată cu clipul ăsta mi-am amintit de tipul care cânta somewhere over the rainbow. un caz precis in care tocmai de la asta s-a murit..:)
N-am idee decat timp sunt abonat al canalului, ce-i drept te stiu de la primele clipuri cu povesti din razboiul din vietnam si orice altceva asemator.Apreciam si acel tip de content si acesta,desi tind sa apreciez evolutia pe ca ai avut-o si pe youtube,si in viata reala, si din punct de vedere self-care ,pentru ca sunt lucruri in esente importante.Este un proces fain ,esti un om tare Sucre,cu ideei bune,argumentate fondate, care spune lucrurilor pe nume.
Multumim pentru content-ul de calitate, maestre
Te respect!!
Bravo Sucre 🤍🙏
Te respect frate!
Eu zic că dacă stăm să analizăm sunt atâția factori și situații, care ne duc în anumite puncte. Uneori în unele bune alteori în unele rele. Depresia, tristețea, frustrarea, supărarea ne împing la multe. Cred că cel mai bine e să primește înțelegere, sprijin, dar de multe ori nu vrem să înțelegem, pentru că de multe ori nu ne înțelegem nici pe noi. Obezitatea e o boală gravă, care ucide atât fizic cât și psihic. Cum se spunea și în film oamenii sunt minunați, dar e trist când devenim în același timp și monștri; ne urâm și ne descurajăm unii pe alții, doar pentru că avem speranța că așa ne vom simți noi mai bine.
Finalul a fost heartbreaking!
Foarte dragut, foarte motivant❤️
nu vreau sa intru in detalii, dar sincer, multumesc pentru clip, pentru mesaj ,pentru discutie.
Nu doar fizic dar și mental ai evoluat. ești mult mai chill și friendly ceea ce e bine. TOP G :))
Foarte adevărat. Eu am reușit sa slăbesc 30 de kile doar după ce am reușit sa ma accept pe mine cea de aproape 80 de kile. Oriucm nici kilogramele "ideale" nu aduc fericirea dacă nu ești ok psihic.
deci in momentul asta am dechis laptopul si ma duc sa vad the whale. ma bucur ca am dat click pe acest videoclip, mai ales ca in ultima vreme (cativa ani buni) ma uit la tine de cateva ori pe an
Tata Sucre foarte bune aşa videoclipuri mai personale care sunt despre tine,pe langă toata munca depusă pentru reveuri keep it up!!!🤚❤️
Interesanta discutie ai pornit, eu consider ca oamenii care au aceeasi parere cu persoana ce a lasat comment-ul nu au trecut printr-o perioada mai grea in viata (din orice punct de vedere). Intotdeauna cand esti sanatos, cand nu ai vicii foarte destructive, esti ok psihic, nu vei putea intelege oamenii cu depresie, sau care sufera de o problema si nu pot sa inceapa sa o rezolve. Si chiar daca poate unii inteleg asta, nu inteleg faptul ca altii sunt mai slab dpdv psihic decat ei. Nu oricine poate sa spuna (din pacate) de maine imi schimb viata. In special cu lucruri care le pretuiesc foarte mult. Eu nu sunt mare fan mancare de exemplu si pot sa renunt la orice fel de mancare, oricand. Dar nu o sa pretind ca altcineva e ca mine si are puterea sau gandirea mea sa poata reusi asta (sau cel putin nu asa de usor).
Mâncatul compulsiv nu e pentru că "te complaci" pentru că de fiecare data, după mâncat compulsiv te simți prost că ai mâncat, îți e rușine că ai făcut asta și îți e rușine când te duci la casa la magazin cu suluri de salam și câteva tablete de ciocolata când știi că ești obez și ai impresia că toți se uită la tine și te judecă. Cunosc sentimentul pentru că am avut o problema de familie și am ajuns de mâncam zilnic 8 double cheeseburger, 2 platouri cu dulciuri și vreo 2-3 L de Cola. Ai nevoie de o tresărire, de o motivație dar și atunci când o găsești, e greu sa te lași de vechiul obicei pentru că a devenit deja obișnuință si daca nu te oprești, poți ajunge înainte să îți dai seama să te confrunți cu problema personajului din film. Oamenii încă nu înțeleg când le explic de dependența de dulce și zic "pai ce? Dulce mănânc și eu" dar nu e doar atât, să ai o stare de neliniște și de sevraj daca stai jumătate de zi fara dulce, să ai în cap doar dulce, să fi dispus să te duci la 1 dimineața 3 km pe jos până la un non stop doar ca să îți iei nenorocita aia de ciocolata, chestiile astea sunt greu de înțeles de cei care nu au trecut prin asta
dependenta asta de zahar, nu e de la zahar ci de la grasime.. incearca sa mananci zahar cat are o ciocolata, 50g, sa vezi ca la un moment dat nu-ti mai arde... in schimb grasimea e ca un drog, de asta si lumea are multa pofta de cascaval sau carne cu grasime sau cartofi prajiti. Majoritatea caloriilor din aceste mancaruri provine din grasime
faptul ca tu aveai nevoie de mancare continua, nu e pt ca ai tu o problema psihica, ci pt ca corpul nu e suficient de eficient incat sa transforme acea mancare in energie. Sunt multi oameni care mananca 4000-5000 de calorii fara sa se ingrase si au energie de nu mai pot. Nu e cantitatea ci corpul cum o proceseaza
In bodybuilding lumea folosesc pastile de tiroida pentru ca stiu ca pot slabi rapid. Acele pastile stau la baza metabolismului si ii ajuta sa mentina muschii si sa arda grasimile mancand mai mult decat ar avea nevoie.
Oamenii ca tine au un metabolism lent si un tratament ti-ar fi de folos.
Foarte bun videoul! Te urmăresc mereu
superb
Mulțumim că ai făcut un video despre asta
Here for the journey, dude. ❤
Super
Așa, deci:
Deși majoritatea lucrurilor pe acest subiect le înțelegeam, dar ce ai spus despre acceptare m-a luminat pentru ca nu m-am gândit la asta neapărat.
Deși eu nu am fost o persoană plinuță de loc, mai ales în copilărie, eram slăbănog, o să spun din experiența mea că știu cum e să te simți worthless și singur. Până la urmă despre asta era în mare. Coping-ul meu a fost internetul. Voiam sa elaborez dar nu cred că-mi pot explica feeling-ul prea coerent. Dar din fericire mă simt mai bine de ceva timp. Nu prea fericit, dar nici prea trist. E ok, dar câteodată mă simt de parcă doar exist.
Nu știu dacă am să mă întorc să îți fiu din nou abonat pe TH-cam (am fost abonat la tine până anul trecut, iar eu te știu din 2016). Un lucru ai făcut cu acest clip și mi-a plăcut tare mult și pentru asta meriți aprecierea mea. Ai spus într-un clip, ce timp de 4 ani încerc să le explic oamenilor din viața mea și n-am putut. Mă bucur că văd pentru prima dată un bărbat care înțelege prin ce trec persoanele obeze (printre care mă număr și eu). Spun bărbat, pentru că nu am primit din partea unui bărbat înțelegerea asta și mă bucur că văd acum. Am ajuns unde sunt din cauza depresiei, pastilelor de la psihiatru, anxietate, am schimbat orașul și lista poate continua. Persoanele care mănâncă mult, nu o fac pentru că e mai bine și pentru că ne doare în cur de noi. Când te gândești că mâine o să ai iar o zi nasoală, că vine unu la tine și îți zice că tu ești grasă, că n-ai dreptul la părere. Nu ai susținere din partea nimănui, bașca că mai ești și student și nu îți permiți să dai bani pe ce ai vrea să mănânci pentru că inflație și e mai ieftină o conservă de pateu ( pentru cine e curios, nu , nu mănânc fast food că și ăla costă mult). Am fost la sală și mi-am luat jigniri din partea "bărbaților alfa" pentru că le stric eu starea de spirit cu prezența mea, pentru că arăt cum arăt. După toate astea nu prea îți mai arde să exiști, să vrei să te menții sănătos când simți că nimeni nu îți dă nicio șansă și ce faci este să îți găsești un refugiu în ceva. Ce spun aici nu este un pretext să stăm toți și să nu facem nimic, ce fac este să explic doar ce simțim noi ăștia obezi prin ce trecem și de ce ne este greu.
Depinde de persoana, eu nu am avut asa brain demage de la chestiile altora care le spuneau despre sunculita mea :)). Cand am vrut o schimbare, am facut-o si gata. Si chiar daca m-as ingrasa din nou tot nu m-ar deranja asa tare. Spor.
simt nevoia sa răspund cu ceva si nu vreau sa par foarte sau prea selfish. sunt in pragul obezitatii, inca ma mai pot numi doar supraponderala, dar nu stiu pentru cat timp. incerc sa iau deciza asta de a ma opri din mancat de mai multe luni, dar pur si simplu nu pot. e amuzant pentru ca nu ma stiu cu niciun fel de depresie, nu am in viata mea lucruri care sa imi rănească stima de sine, manageuiesc foarte bine ceea ce aud, in general trec cu vederea lucrurile care ma deranjeaza. singurul lucru care ma rănește este momentul in care ma uit in oglinda dupa dus, ma vad din ce in ce mai mare de la saptamana la saptamana si nu stiu cum sa gestionez asta. nu am niciun sfat pentru tine, asa cum nu am nici pentru mine. imi este foarte frica de cum voi arata in viitor. vad atatea femei de 30-40 de ani atat de frumoase si imi este extrem de frica de ziua in care voi ajunge si eu la varsta aceea si de cum voi arata atunci. nu stiu ce sa zic, mi-e frica si imi este nespus de greu sa fac o schimbare in legatura cu mine
Sucre te ai schimbat fain, erai gras cand te ia intors din america, bravo frate zici ca esti doctor😎
Ador! Te rog sa faci mai des clipuri de genu, il tin minte pe cel despre festivaluri pe care l am vazut de 3 ori minim atat mi a placut de mult...also still struggling here with binge eating so I get it full
Super tare clipul, mai ales ca rezonez cu tot ce ai spus. #locuitor
Am îmbătrânit cu tine Sucre, bine tu inca arăți bine 😋😋😋❤
Numai cafeluța de dimineata ne-a mai ramas :)
Aaaaah yes,nouă discuție
frumos clip
Super videoul
super video❤️
recomand "Full Mental Health Guide For Men (This should be your priority right now)"
Ai un suflet bun ! Si conteaza asta mai mult … dupa parerea mea ..
Mai atins când ai spus cu depresia și că fiecare avem situații diferite și așa mai departe,eu sunt in general optimist dar dacă este ceva cu care nu pot sa fiu optimist deși am incercat sa gândesc pozitiv e legat de relații
Cu problema pe care o am nu am curaj să vorbesc cu o fată pentru că nu pot sa o iau la dans sau mă gândesc că nu știu ce aș putea să îi ofer
Sucre te ador, îți jur
Mâncatul repede vine din instinctul animalic de a consuma rapid si a fugii, corpul vazand stresul ca "Vine prădătoru" de aia nici nu te saturi mancand rapid pt ca corpul vrea sa mananci cat mai mult si repede pt a avea grasime sa supravietuiesti luptelor/fugitului/timpului fara hrană.
😮
Ai vorbit bine. Sunt de acord cu ce ai spus. In mare faptul că avem unii dintre noi un metabolism mai lent nu înseamna sa ne pierdem iubirea de sine.
Cat despre the Whale, este un film bunicel cu un acting fantastic. Mi s a parut ok pe alocuri formatul ăsta de teatru pe care l a ales anorofsky dar în unele cazuri nu așa de mult. Subiectul filmului ales bine și brandon frasier la înălțime dar parca a lipsit ceva din decupaj. Poate faptul că ritmul filmului este cam haotic, idk. Subiectul e de văzut oricum.
Abea astept urmatorul clip
Asta da titlu care te face sa dai click
Salut, mișto videou. Sper sa abordezi și celelalte subiecte pe care le-ai menționat pe parcurs.
hai să trăiești
Nu sunt gras, ba dimpotriva sunt foarte slab si nu pot sa inteleg greutatile unei persoane supraponderale. Filmul asta m-a facut sa inteleg oarecum cum functioneaza rutina unei persoane supraponederale care aparent, fara a vedea filmul mi s-ar parea doar un om gras care isi traieste viata ca si mine doar ca nu incape in spatii inguste. Ma simt atat de prost (la propriu) ca am incercat sa inteleg cum functioneaza mintea animalelor incat pare ca acum nu o mai inteleg pe cea umana. Atatea evenimente negative atat fizic cat si emotionale traite de o singura persoana in care puterea ii sta mai mult in psihic decat in fizic, pot distruge acea persoana sau pot crea cea mai motivationala poveste pentru cei ce impart aceeai problema. Fiecare persoana de pe planeta are si va avea impedimente in viata mai mici sau mai mari depinzand de gravitatea situatiei dar doar cei care merg inainte vor afla rezolvarea. Vad acest scenariu ca fiind extrem de motivational si nu o drama.
Coach Greg 🤣
❤❤❤❤❤❤
Am crescut cu probleme la ovare (ovare polichistrice). Toata viata greutatea a fost o problema uriasa , indiferent ce mancam , ce diete tineam , ce rutine imi faceam corpul meu facea progres minuscul spre inexistent , in momentele acelea de neputinta renuntam pentru ca eram mereu luata peste picior legat de asta si trebuia sa o iau de la capat . De curand am reusit sa-mi controlez viata parca mai bine , chiar daca inca ma lupt cu greutatea si rutina mea , iar mentalitatea celor din jur nu ajuta absolut deloc. In continuare sunt aratata cu degetul de oamenii din jur din cauza greutatii desii eu sunt mult mai bine acum.
Ideea este ca , lumea care nu trece prin asta nu poate intelege prin ce trecem noi iar lipsa de empatie a multora dauneaza pentru ca ei vad aceste comentarii ca pe o critica ce ne incurajeaza cand este exact opusul. Ma bucur cand dau de oameni care sunt in aceasi situatie pentru ca deseori ei sunt cei care ma imping sa continui si sa progresez
Eu care mănânc doar rahat într-o zi și în alte zile nu mănânc nimic apoi iar mănânc =>
felicitari sucre ,te urmaresc de mult timp si apreciez ce faci ,plus ca cel mai probabil am si eu psoriazis din pacate
P.S ( de cati ani sunt abonat la tine? te urmaresc de prea mult timp incat am si uitat)
Super video
am dat pe 1.5 . dinainte sa zici :)) mda, m-a cam pus pe ganduri ce ai zis pe aici. nu am vazut inca filmul, pentru ca incerc sa am mintea cat mai "odihnita" ,ganditul imi face rau in momentul asta :)). dar simt ca e de vazut.
Totul e bine
fain
Nu stiu despre ce va fi video-ul da' fug sa mi cumpar niste rosii si o mozzarella sa l enjoy-esc mai bine
ai slabit mult, felicitari pentru munca depusa pe ytb , respect
Mie imi plac mult videoclipurile astea:(
💪❤️🤗
Bv...si eu am judecat din cauza mancarii o ruda de-a mea tot timpul si mai toate rudele mele - eu intotdeauna am fost ok dpdv al masei corporale si cam singurul dintre rudele mele ...pana am inteles acum cativa ani pe pielea mea ce inseamna depedentele....si ma refer la bautura si tigari...singurul meu noroc e ca eu nu o fac din depresie, ci doar de placere, dar m-am refugiat destul de mult in viciile astea. Si cu cat beau mai mult, cu atat fumez mai mult. Ca sa ma joc putin, e un cerc vicios. Ce ii drept, am gasit ceva remediu pentru bautura, si anume rutina, iar cand ies din ea, beau foarte mult, dar cu tigarile e mult mai greu. Nu am spus ca sa ma laud sau sa ma plang, ci doar ca am fost si eu in situatia acelui user, adica sa judec destul de mult in cauza mancarii. Si acum gandesc si eu fix ca tine.
Eu ma ingras de cand am invatat sa mananc paste cu nutella :D it blew my mind si it changed my life forever. E incredibil ca unii oameni s-au uitat la the whale si cu asta au ramas
You gave me hope🥺🩵😴
11:30 mi se pare direct povestea lui Chris Benoit, dupa ce a murit Eddie Guerrero, s-a dus in jos totul pentru el
❤
❤❤
asa si? eu sunt Oltean
Eu mam uitat la acel film mi-a plăcut
High content. hat's off