Nu copia sau reposta videoclipul! Dacă acest video vi s-a părut interesant și util, ajută-ne cu un like și o distribuire! Vizionare plăcută în continuare!
Interesant nu am știut,că nu e bine să crezi în vise.Mă bucur că pe Părintele Cleopa l-am vizitat și l-am ascultat,ne-a învațat să repetăm zilnic.Doamne Iisuse Hristoase fiul lui Dumnezeu, miluieștimă pe mine păcătosul de 12 ori! Aceasta este rugăciunea lnimi!
Este adevarat despre vise..visele sunt intamplarile care urmeaza sa vina in viata noastra...eu tot ce am patit in viata le am visat...orice vis are o semnific atie
Iarta ne Doamne,ai mila d noi,suntem pacatosi cu voie si fara de voie. Invata ne pe noi indreptarile Tale. Caci a Ta este Imparatia si Puterea si Slava in Veci. Amin!!! Oameni buni lasati rautatile,indreptati va fata catre Dumnezeu,acum,deoarece nu mai este mult cand va veni pe pamant sa judece vii si mortii. Cel care se simte fara pacat sa arunce primul cu piatra. Trebuie sa ne ajutam,nu sa ne omoram ,numai diavolul ne impinge spre rele. Doamne Dumnezeul meu,da ne puterea sa izgonim rautatea din noi.Amin!!!
Învățăturile înțelepte ale Părintelui Ilie Cleopa☦️ prezentate în acest documentar ☦️vor să ne avertizeze ☦️că omul nu e bine să se lase amăgit și intimidat de vedeniile ,de nălucirile, venite de la diavol !👍Vă mulțumim pentru o prezentare și o argumentare de excepție realizate cu multă credință în Dumnezeu ☦️și în Mântuitorul Nostru Iisus Hristos și cu multă evlavie !☦️ Felicitări, doamnă !♥️
Ai dreptate puiule. Dar nu am cuvinte cât de bun este Dumnezeu Tatăl Fiul si Sfântului duh. Si nu stiu cati au văzut raul cu adevarat dar dragostea lui Dumnezeu și iubirea mea pt el ma facut sa trec de tot .Este har curat si lasat de la Dumnezeu cel ce stie si cunoaște cuvant lui Dumnezeu și cel ce are conștiință dreaptă
Fratilor, ascultati aceste sfaturi, caci sunt foarte bune, folositoare si adevarate! Nu credeti in vise! Eu, aproape, 20 ani am fost chinuit de vise, care mi le arata cineva noaptea prin somn si-mi spunea viitorul apropiat... Se intampla tot ce visam, pas cu pas... Am vazut si iadul, am vazut si Raiul, chiar si pe Iisus Hristos ca si cum statea cu spatele la mine si nu vroia sa ma vada sau sa-mi vorbeasca... Nu stiam de unde vin visele acelea, insa presupuneam ca e ceva necurat, deorece toate se finisau cu sinuciderea mea. Numai datorita unui calugare foarte credincios si smerit, care m-a luminat, zicandu-mi ca aceste vise si implinirile lor sunt de un asa zis duh-necurat al prorocirii, am scapat de acele chinuri grozave, pentru care ii multumesc acestui calugare si Lui Dumnezeu ca mi le-a dat, caci acum in vremurile apocaliptice nu voi crede in acei proroci minciunosi... Slava Lui Dumnezeu pentru toate! Fratilor, nu va pierdeti credinta in Dumnezeu! Doamne ajuta!
O ÎNTÂMPLARE DE AMĂGIRE DIN VREMEA NOASTRĂ Sfântul Varsanufie spunea: "Nu are diavolul putere să arate nici pe Mântuitorul Hristos, nici Sfânta Împărtăşanie. Ci ne amăgeşte luând chipul unui anumit om sau forma pâinii obişnuite. Ia aminte însă că nu poate lua forma Sfintei Cruci, întrucât nu poate înfăţişa Crucea într-o formă diferită. Ştie că noi cunoaştem semnul adevărat şi tipul Crucii şi nu îndrăzneşte să-l folosească deoarece prin acesta şi-a pierdut puterea şi a fost rănit de moarte. Pe Mântuitorul Hristos nu L-am văzut şi nu L-am cunoscut întrupat şi Diavolul se străduieşte să ne înşele şi să ne convingă că este cel arătat de el, ca să credem adevărată această amăgire şi să pierim. Când vezi în visul tău forma Crucii, să ştii că visul este adevărat şi vine de la Dumnezeu. Ai grijă însă ca visul să-ţi fie tâlcuit de Sfinţii Părinţi şi să nu crezi în ce spune cugetul tău. Fie ca Dumnezeu să-ţi lumineze mintea şi gândurile, frate, încât să te fereşti de orice cursă a vrăşmaşului". O ÎNTÂMPLARE DE AMĂGIRE DIN VREMEA NOASTRĂ “Printre fiii duhovniceşti ai părintelui Sava era şi un diacon român. Era încă tânăr şi vieţuia în linişte în pustia din jurul micului schit Sfânta Ana. „Părinte - i-a zis diaconul părintelui Sava într-o zi, foarte întristat -, rogu-te să nu uiţi s-o pomeneşti pe mama mea la Liturghie. A murit acum trei zile.” Aceste cuvinte i s-au părut părintelui Sava a fi dovadă unei biruinţe a diavolului. „Bătrânul” cu discernământ nu s-a tulburat. Aici, vrăjmaşul, se gândea el, face ceva urât. Vicleanul! Nu se dă înapoi de la nimic pentru a înşela şi a întuneca zidirea lui Dumnezeu. Fără să-şi arate îngrijorarea, a încercat să pătrundă puţin mai adânc în problemă. „- Copilul meu, spune-mi mai multe despre asta. Mâine e a treia zi de la moartea mamei tale - ceea ce înseamnă că a murit alaltăieri. Şi a murit în România. Cum ai putut afla de moartea ei în două zile? A urmat o clipă de tăcere. - Cum? Cum am aflat? - a început cu sfială diaconul. Păi, mi-a spus el… - Cine ţi-a spus? - Îngerul meu păzitor mi-a spus. Îngerul tău păzitor? Ţi-ai văzut îngerul? - Mi s-a dat să-l văd; nu doar o dată sau de două ori, asta se întâmplă de doi ani. Mi se arată şi e alături de mine la rugăciune. Cântăm Acatistul împreună, facem metanii şi avem convorbiri duhovniceşti…” Aceşti „doi ani” l-au îndurerat foarte mult pe părintele Sava. Doi ani de amăgire demonică nu sunt o problemă uşoară. Să-l laşi pe vrăjmaş să lucreze netulburat la propria ta distrugere, timp de doi ani, este într-adevăr dureros: „- Şi de ce, copilul meu, nu mi-ai spus nimic în tot acest timp? - Îngerul mi-a spus că nu e nevoie!” Părintele Sava a înţeles că avea de dus o luptă mare. Mai întâi trebuia să-l convingă pe sărmanul diacon că nu i se arată un înger, şi apoi să fie gata să înfrunte mânia demonului. „Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-ne şi mântuieşte-ne pe noi”, se ruga el în taină, din adâncul inimii. „- Copilul meu, eşti sigur că cel ce ţi se arată este înger? - Sunt absolut sigur, preacuvioase părinte. Cu adevărat ne rugăm împreună şi facem mii de mătănii în fiecare zi. Vorbim despre viaţa viitoare şi despre rai. Este îngerul meu păzitor.” Diaconul părea neclintit în această convingere, totuşi, avea încredere şi în de Dumnezeu luminatul său „bătrân”, lucru care l-a determinat să se mai gândească. „- Dar - a zis el - cum poate demonul să mă încurajeze la rugăciune? Diavolul luptă împotriva celor ce se roagă.” În cele din urmă s-au înţeles să-l încerce pe „îngerul păzitor.” „- Îndată ce va veni la tine - a zis părintele Sava - roagă-l să spună «Născătoare de Dumnezeu, Fecioară, bucură-te» şi să facă semnul Crucii.” Dar n-a fost atât de simplu. După ce ai fost învăluit în amăgire de cel rău timp de doi ani de zile, atunci chiar şi ochii şi urechile îţi sunt înşelate. Te poate face să-ţi închipui că auzi „Născătoare-de-Dumnezeu, Fecioară” şi că vezi semnul Crucii. La următoarea vizită, diaconul a spus duhovnicului cu o bucurie lăuntrică ascunsă: „- Cuvioase părinte, totul s-a întâmplat precum ai spus. Este un înger al lui Dumnezeu, îngerul meu păzitor. A spus «Nascătoare de Dumnezeu, Fecioară» şi a făcut semnul Crucii.” Părintele Sava a înţeles foarte bine acest lucru - doi ani în slujba vicleanului vrăjmaş nu puteau fi zădărniciţi uşor, însă, chiar dacă diavolul ştia multe vicleşuguri, el nu putea să întreacă înţelepciunea lui Dumnezeu care strălucea în de Dumnezeu purtătorul „bătrân.” Acesta s-a întors către diacon: „- Ascultă aici, copilul meu! Fii cu băgare de seamă vom mai face o ultimă încercare, care va lămuri problema. Îngerii lui Dumnezeu pot să ştie orice, pentru că le descoperă Dumnezeu. Dar demonii nu pot, şi multe lucruri le sunt ascunse. Eşti de acord? - De acord. - Dacă eşti de acord, fii atent ce trebuie să faci. Chiar acum mă voi gândi la ceva - şi s-a gândit la ceva împotriva diavolului - şi voi lăsa acest gând ascuns în mintea mea. În seara asta, roagă-l pe înger să-ţi spună la ce m-am gândit. Dacă-ţi răspunde corect, atunci el este, fără îndoială, de la Dumnezeu. Să vii să-mi spui ce s-a întâmplat.” Întorcându-se la „coliba” sa, diaconul avea un sentiment de nelinişte şi o presimţire neplăcută. În acelaşi timp însă se minuna de excelenta idee a bătrânului. Acum întreaga poveste va trece printr-un moment hotărâtor. În noaptea aceea, când diaconul i-a cerut îngerului să rezolve problema, faţa lui luminoasă de înger i-a fost brăzdată de o uşoară tulburare. Părea că se află în încurcătură. „- Dar, iubitul meu părinte, de ce te interesează pe tine, care eşti un om superior, gândurile unui muritor? Te înjoseşti pe tine însuţi - este o dorinţă nedemnă. Nu vrei mai bine să-ţi arăt în seara asta iadul şi raiul sau slava Maicii Domnului? Însă, diaconul, care începuse să bănuiască ceva, a stăruit: - Fac ascultare faţă de duhovnicul meu. Spune-mi la ce s-a gândit.” Îngerul o sucea şi o învârtea, încercând să schimbe vorba, însă diaconul îl întorcea cu insistenţă la subiect. În plus, această eschivare nu făcea deloc impresie bună. „- Trebuie să-mi spui la ce s-a gândit duhovnicul. E un lucru simplu. Nu ştii? - Ai grijă, diacone. Cu acest moft eşti în primejdie de a pierde bunăvoinţa mea. - Nu ştiu, eu te întreb ceva uşor. Pentru ultima dată te întreb: ştii sau nu ştii la ce s-a gândit părintele Sava?” În clipa aceea şi-a lepădat înfăţişarea strălucitoare şi a luat o formă înfricoşătoare. Scrâşnea din dinţi şi urla cu o voce de fiară sălbatică turbată: „- Eşti pierdut, ticălosule! Mâine pe vremea asta vei arde în focul iadului! Te vom chinui şi te vom distruge!” După acestea diaconul a rămas singur, singur şi dărâmat. Toată dulceaţa celor doi ani de vedenii pe care le avusese nu putea acoperi durerea de acum. Dacă n-ar fi fost sprijinit de rugăciunile duhovnicului său, care în acel moment priveghea şi se ruga pentru el, şi-ar fi ieşit din minţi. Abia după câteva ore a putut să se adune şi să stea în picioare. Nu mai putea rămâne în colibă. Nu se mai simţea în siguranţă nicăieri decât numai lângă duhovnicul său. Tot timpul îi răsuna în urechi ameninţarea: «Mâine pe vremea asta vei fi în iad.» Groaza i-a pătruns până în măduva oaselor. A reuşit să ajungă la „coliba” Învierii. S-a agăţat de rasa «bătrânului» şi nu-i mai dădea drumul nici măcar o clipă. Chiar şi atunci când „bătrânul” era nevoit să doarmă puţină vreme, diaconul cel îngrozit se afla lângă el! „- Nu te teme, copilul meu. Linişteşte-te. - Cum să nu mă tem, părinte, când ceasul se apropie? Vai, ceasul când mă vor lua e aproape! Oh! Se apropie ceasul când mă vor lua, Hristoase al meu, scapă-mă!” Şi, într-adevăr, la ora stabilită duhurile rele au năvălit cu violenţă. Strigăte de groază şi disperare se auzeau din gura diaconului: „- Scapă-mă, părinte! Sunt pierdut, mă iau cu ei! Scapă-mă!” Părintele Sava a căzut cu faţă la pământ şi s-a rugat Domnului cu durere şi lacrimi să miluiască pe robul Său şi să certe pe demonii cei răi. Rugăciunea lui a fost ascultată şi nefericitul diacon a fost salvat «din gura leului». Astfel s-a încheiat tragedia - o tragedie foarte instructivă, într-adevăr, vedeniile şi apariţiile ascund multe primejdii! Atunci când nu descoperim la spovedanie întreaga noastră lume interioară, vrăjmaşul poate face cu noi tot ce îi place. Cât de preţios e un duhovnic iscusit! Dar povestea încă nu s-a terminat: Cu timpul, cu ajutorul poveţelor părintelui Sava, diaconul s-a liniştit. Viaţa lui duhovnicească a evoluat normal. Mai târziu a fost hirotonit preot şi s-a distins mereu prin evlavia sa. Cu toate acestea, anii de înşelare demonică au lăsat urme neplăcute. Vedeţi, diavolul dobândise un anumit drept asupra lui. Oare degeaba îi oferise acele vedenii încântătoare? Astfel, chiar dacă venise la Sfântul Munte din tinereţe şi crescuse într-un mediu îngeresc - cum se zice - a fost chinuit tot restul vieţii sale de felurite şi grele ispite. Toţi părinţii cei cu discernământ au văzut în acestea urmele celor doi ani de colaborare cu îngerul închipuit”.
ALTE CATEVA INTAMPLARI DESPRE AMAGIRE (despre vise si vedenii) ISTORIOARĂ DE LA SFÂNTUL DIADOH AL FOTICEEI Şi acum o să vă arăt ce zice Sfântul Diadoh al Foticeei, cât de mult iubeşte Dumnezeu pe cel care nu crede în vedenii şi vise, şi cât de mult îl laudă. Aşa spune într-o istorioară: Un boier mare avea palate, moşii şi averi multe, şi avea o slugă foarte credincioasă, Ioan, la care îi încredinţa cheia de la casă, toate, toate. Odată boierul acesta a plecat de acasă cu soţia şi copiii, şi i-a dat cheile de la palat, cheile de la poartă şi i-a spus aşa: - Băiete, rămâi stăpân pe toată averea mea. Bagă de seamă ! Chiar eu dacă am să vin, şi dacă vin noaptea, să nu mă recunoşti ! Eu dacă vin, numai ziua am să vin; dacă nu, nu da drumul la poartă ! Cheile sunt la tine. Nu recunoşti pe nimeni până nu vin eu. Ca nu cumva să recunoşti pe altcineva noaptea şi să vie să-mi prade casa. Acela pune mâna pe chei şi zice: - Da, stăpâne, aşa fac ! Ce s-a întâmplat ? Tocmai el a fost vinovat, că în loc să vie ziua a ajuns noaptea acasă. Bate în poartă. Vine sluga. - Măi, Ioane, dă drumul ! - Fugi de-acolo, tiranule, vrăjmaşule ! - Eu sunt, măi, stăpânul. - Nu te cunosc ! Eu am poruncă, de la domnul meu. Tu ai luat glasul stăpânului meu, te-ai făcut lup şi vii ca păstor. Nu te cunosc ! - Eu sunt, mai băiete ! Da nu cunoşti căruţă, caii şi pe mine nu mă cunoşti ? - Niciodată, noaptea nu te cunosc ! Vino mâine ! N-ai spus că vii ziua ? Să te văd eu la ochi dacă eşti tu. Câţi nu pot vorbi ca stăpânul meu ? Şi n-a dat drumul boierului. Şi a stat boierul toată noaptea la poartă, până s-a ridicat soarele. - Dumneata eşti ? - Da. - Poftim ! Aşa am primit poruncă, noaptea să nu primesc pe nimeni. Na ! Şi nu numai că nu s-a supărat boierul: - Bravo, măi, Ia asta este slugă credincioasă. Am venit eu cu soţia şi copiii şi n-a dat drumul. " Nu te cunosc noaptea !". DIN PATERICUL EGIPTEAN 1). Către alt bătrân au zis dracii : voieşti să-l vezi pe Hristos ? Şi le-a răspuns : anatema vouă şi celui pentru care ziceţi ! Căci în Hristosul meu cred, care a zis : de va zice vouă cineva, iată aici este Hristos, iată acolo este, voi să nu credeţi. Şi auzind dracii, s-au făcut nevăzuţi. 2). Un frate oarecare şedea cu tăcere liniştită în chilia lui, păzindu-şi pravila şi orânduiala. Vrăjmaşul diavol, vrând să-l amăgească şi să-l înşele, într-o noapte culcându-se fratele în chilia lui, s-a închipuit vicleanul în chip de înger luminat şi mergând la dânsul l-a deşteptat, zicând: scoală-te, robul lui Dumnezeu, la rugăciunea şi pravila ta ! Fratele deşteptându-se din somn, l-a văzut pe el strălucind luminat, dar îndată s-a făcut nevăzut. Sculându-se fratele, s-a apucat de rugăciune şi de obişnuita lui pravilă, socotind că îngerul lui Dumnezeu este acel ce l-a deşteptat. Când a fost a doua noapte, dacă s-a culcat fratele şi numai a adormit, iarăşi a venit vicleanul şi l-a deşteptat, zicând: scoală-te, robul lui Dumnezeu, la rugăciunea şi pravila ta ! Şi aşa de multe ori, în multe nopţi făcându-i, cum adormea, venea şi îl deştepta. Odată a mers fratele la un bătrân, care nu era prea departe de dânsul şi i-a spus, zicând: părinte, pe mine, de câtăva vreme, în toate nopţile, dacă mă culc şi adorm, îndată vine îngerul şi mă deşteaptă la rugăciune. Zis-a lui bătrânul: dar în ce chip vine la tine îngerul şi cum te deşteaptă ? Răspuns-a lui fratele: după ce mă culc şi adorm, îndată vine la mine îngerul, strălucind luminat şi apropiindu-se mă deşteaptă, zicând: scoală-te, robul lui Dumnezeu, la rugăciunea şi pravila ta ! Iar eu deşteptându-mă şi deschizând ochii îl văd pe dânsul strălucind luminat şi îndată fuge şi se face nevăzut. Aşa îmi face în toate nopţile şi nici cât de puţin nu mă lasă să dorm. Zis-a lui bătrânul: fiule, acela nu este îngerul care doreşte binele şi mântuirea ta, ci este vicleanul diavol, care vrea şi îţi doreşte pieirea şi vrea să te amăgească până te vei încredinţa lui bine. Apoi te va înşela şi te va pierde, precum şi pe mulţi alţii i-a pierdut. Însă, tu, fiule, nu-l asculta, ci când va mai veni la tine să te deştepte, zi-i aşa: eu, când îmi va veni vremea de sculat şi îmi va fi voia să mă scol, mă voi scula şi fără de tine, iar pe tine nu te ascult şi nici nu te voi asculta. Această învăţătură luând fratele de la acel bătrân, a mers la chilia sa. Iar dacă a venit noaptea şi s-a culcat fratele să doarmă, viclealul îndată ce a adormit a şi venit la dânsul şi l-a deşteptat, după cum se obişnuise, zicând: scoală-te, robul lui Dumnezeu, la rugăciunea şi pravila ta ! Iar fratele i-a răspuns, după cum îl învăţase pe el bătrânul: eu, când îmi va veni vremea şi voi vrea să mă scol, mă voi scula fără deşteptarea ta, iar pe tine nu te ascult, nici nu te voi asculta. Acestea auzind vicleanul, a oftat. zicând: o, călugăr nebun şi fără de minte şi blestemat, ai mers la bătrânul cet rău şi mincinos şi te-a înşelat. La acel bătrân a mers ieri un frate, şi l-a rugat foarte, ca să-i facă lui bine, să-l împrumute cu un galben, fiindu-i de mare trebuinţă, dar n-a vrut să-l împrumute, ci a minţit zicând că nu are şi avea un galben. Deci, din aceasta să ştii şi să cunoşti că acela este un bătrân rău şi mincinos şi te-a înşelat, fiind prost şi fără minte. Acestea zicând vicleanul, s-a făcut nevăzut. Iar fratele, după ce s-a făcut ziuă, a mers la acel bătrân şi i-a spus, cum i-a zis el vicleanului diavol, precum l-a învăţat pe el şi ce i-a răspuns lui vicleanul şi cum i-a spus lui de un frate ce a venit de s-a rugat să-i facă lui bine, să-l împrumute cu un galben şi nu l-a împrumutat zicând că nu are deşi avea. Deci l-a întrebat pe bătrân: sunt aşa acestea, părinte ? Răspuns-a lui bătrânul, zicând: cu adevărat aşa este, fiule ! A venit la mine un frate şi a cerut să-i dau un galben împrumut şi am un galben, însă am zis că nu am, pentru că ştiam că nu îi este de folos acel lucru pentru care cere galbenul, ci mai vârtos de vătămarea sufletului îi era. Pentru aceea am socotit mai bine să spun o minciună şi să-l izbăvesc pe frate de vătămarea sufletească. Astfel nu i-am dat galbenul, zicând că nu am. Ci tu, fiule, păzeşte-te şi cunoaşte-l pe vicleanui vrăjmaş, care umblă să te înşele ! Şi mult fiind învăţat şi întărit de bătrânul, a mers la chilia sa. 3). Unui frate oarecare i s-a arătat diavolul într-o noapte, în chip de înger luminat şi i-a zis lui: eu sunt Gavriil şi sunt trimis la tine să-ţi aduc o veste bună. Iar fratele i-a răspuns: cred că vei fi fost trimis la alţii, căci eu sunt păcătos şi nu sunt vrednic să văd înger. Aceasta zicând el, îndată a pierit vicleanui dinaintea lui şi a fost nevăzut. HERON Aceasta este şi părerea lui Antonie cu care au fost de accord şi ceilalţi părinţi. Ca să ne încredinţăm acum prin exemple din zilele noastre că părerea Sfântului Antonie este dreapta, aduceţi-va aminte de părintele Heron şi de căderea îngrozitoare pe care a păţit-o cu puţin timp în urmă în faţa ochilor noştri, prin care, din batjocorirea Diavolului a căzut din înălţimea aceea a vieţii duhovniceşti şi ascezei, în prăpastia morţii. Ţinem minte că 50 de ani a stat în pustia din apropiere făcând asceză grea şi înfrânare continuă şi a rămas în deşertul cel mai sălbatic şi în singurătatea cea mai deplină mai mult decât toţi cei de aici, Aceasta, după atâtea osteneli şi lupte, a fost batjocorit de Diavol, şi a căzut în greşeala cea mai adâncă şi pe câţi se nevoiau în apropiere, părinţi şi fraţi, i-a făcut să plângă, nemângâiaţi. Nu ar fi păţit aceasta dacă ar fi fost înarmat cu virtutea deosebirii, care l-ar fi învăţat să nu se încreadă în cugetul sau, ci în povaţa părinţilor şi a fraţilor. Căci el, luându-se după cugetul sau, a ţinut atât de mult post şi s-a îndepărtat atât de oameni, încât nici de sărbătoarea Paştilor nu a venit în biserica, pentru a nu fi nevoit, găsindu-se împreună cu părinţii şi fraţii, să mănânce linte sau altceva care s-ar fi pus pe masă şi să creadă în felul acesta că s-a abătut de la scopul pe care şi-l pusese în minte. Acesta deci, înşelat îndelung de voia lui, a primit pe în înger al Satanei şi după ce i s-a închinat că unui înger de lumina, a primit porunca de la el să se arunce într-un rău foarte adânc la miezul nopţii, că să cunoască prin încercare că de aici înainte nu îl va mai paşte nici o primejdie, din cauza înaltei sale virtuţi şi ostenelilor la care s-a supus pentru Dumnezeu. Acesta, fără să deosebească prin cuget cine i-a dat aceste sfaturi, cu mintea întunecată, s-a aruncat în rău la miezul nopţii. Peste puţin timp, fraţii au prins de veste şi cu mare efort, abia au putut să-l scoată afară, pe jumătate mort; şi după ce a mai trăit două zile, a treia zi a murit, lăsând în urmă pe fraţii şi pe preotul Pafnutie plângând nemângâiaţi. Preotul, îndemnat de marea lui iubire de oameni şi întrucât îşi amintea marile lui osteneli ale lui Heron şi timpul îndelungat pe care l-a petrecut în pustie, nu l-a şters din pomelnice şi din slujbele celor admormiti, că să nu-l pună în rândul sinucigaşilor. Extrase din Patericul Egiptean iar cea cu HERON din "Patericul visee si vedenii" ATENTIE !!! PATERICUL EGIPTEAN ÎL PUTEȚI CITI ONLINE GRATUIT ACCESÂND LINKUL URMĂTOR: www.sfaturiortodoxe.ro/pateric/pateric.htm
Din comentarile rautacioase se pot observa cat de multi oameni sunt inselati de vise si vedeni Oameni buni luati seama la cuvintele ce sunt spuse in acest clip Dumnezeu sa ne aiba in paza Amin.
"Judecata e a mea spune Domnul" "Ce-l fara de pacat sa arunce primul cu piatra" Domnilor preoti va provoc sa cititi 1 Ioan cap 2 de la 1 la 29 si va rog sa va uitati la dvs dar mai cu seama la mai marii dvs si sa imi spune'ti ce vedeti!? Multumesc anticipat acelor ce accepta provocarea! Multumesc Doamne Isuse ca ai zis: „Eu sunt Calea, Adevărul şi Viaţa. NIMENI nu vine la Tatăl Meu DECAT PRIN MINE" "Dar daca cineva a pacatuit, avem la Tatal UN Mijlocitor PE Isus Hristos, Cel neprihanit." AMIN! RESTUL E RELIGIE!
Aşa glăsuieşte cel ce ascultă cuvântul lui Dumnezeu, cel ce cunoaşte gândurile Celui Atotputernic, cel ce vede descoperirile lui Dumnezeu, ca în vis, dar ochii şi-i are deschişi” (Numerii 24, 16).
Doamneee ...Multa lumeee va fi mintita si orbita de Lucrul rau ...Crezand ca esti tu Doamne Ca noi sa nu cadem si sa nu ne prapadim ..Va trebui sa stim din inainte sa ascultam invataturile Batranilor Preoti si Calugari care stiu Istoria Bisericii care au trecut prin multe incercari de la deavol ....😟😟😟
Va mulțumim, pentru un documentar foarte frumos și foarte interesant, de excepție ! Mulțumim, pentru frumoasa prezentare și argumentare a acestui material minunat de prețios !
ADEVARAT. DOAMNE ISUSE CRISTOASE FIUL LUI DUMNEZEU MILUESTENE PE NOI PACATOSII PENTRU RUGĂCIUNILE PREA SFINTEI NASCATOARE DE DUMNEZEU MILUESTENE PE NOI!
Lam visat pe Isus Hristos dandumi mina si chiar in acest moment trece am printrun timp foarte greu In viata mea si stiu ca mía Dat de inteles ca este cu mine ca ma ajuta si e adevarat ptr ca ma salvat de o depresie mare mía pregatit viata Asa de bine ca dupa miam gasit un lic de munca unde lucrez cu drag si sefii Mei sunt foarte buni mereu zic ca DUMNEZEU mía Dat ingeri in viata mea... E adevarat DUMNEZEU stie ce ni se intampla si de ce avem nevoie...
Știu ca acest video dacă ești înțelept te schimba, îți schimba starea te face sa te simți bine! Chair dacă după revii la normal.. dacă ar asculta multi asta ar fi cred, puțin lumea mai buna mai fericita! Eu sincer nu ma mai gândesc la nimic când ascult asta ma duce într-o lume liniștită într-o lume în care vreau sa aud cat mai multe. Păcat ca aceasta senzație nu tine mult..
Raymond Cafes Cauta-l pe Dumnezeu sincer și predați viața în mâna lui Dumnezeu și ai sa vezi ca aceasta stare de pace și liniste o S-o simți mai tot timpul!
Eu nu am cum să nu cred în vise. Nu de puține ori s-a întâmplat să mi se arate sub formă de vise mesaje mai mult sau mai puțin codificate, care îmi prevesteau că o acțiune sau alta, pe care urma să le întreprind, aveau să nu se termine chiar bine. Pe unele(vise) le-am ascultat și bine am făcut, de altele,însă, nu am ținut cont, din păcate. A crede în vise, nu înseamnă că nu-l iubesc pe Isus. Dimpotrivă!
: „Vezi că Dumnezeu vorbeşte când într-un fel, când într-alt fel, dar omul nu ia aminte. Şi anume, El vorbeşte în vis, în vedeniile nopţii, atunci când somnul se lasă peste oameni şi când ei dorm în aşternutul lor. Atunci El dă înştiinţări oamenilor şi-i cutremură cu arătările Sale. Ca să întoarcă pe om de la cele rele şi să-l ferească de mândrie. Ca să-i ferească sufletul de prăpastie şi viaţa lui de calea mormântului” (Iov 33, 14-18).
cuvantul lui Dumnezeu ne spune ca visele sunt de 3 feluri dar lipsa de cunostinta duce la necredinta si dezamagire.......vise din multimea gandurilor,vise de la deavol si nici una nu se implineste dar visele care vin de la Dumnezeu se implinesc si transmit un mesaj ....unii oameni il limiteaza pe Dumnezeu dupa mintea,sau cunostinta lor . Nu uitati El este creator si vorbeste si azi ca si in vechime prin vise vedenii proroci ,dar daca nu ai darul Duhului Sfant de deosebire a duhurilor nu intelegi nimic si esti tulburat Cuvantul lui Dumnezeu vorbeste in multe feluri si in multe chipuri dar omul nu ia seama.......ce este mai important sa asculti de sfatul unui om asa zis ca este sfant sau sa asculti de cuvantul lui Dumnezeu .deavolul nu te trezeste la rugaciune,doar daca_l slujesti dar nu este interesat de rugaciune ci sa_l slujesti pe el in rau si nu in bine.STUDIATI CARTEA SFANTA BIBLIA SI VA VETI LUMINA IN SUFLET ,VETI DEOSEBI PRIN DUHUL SANT BINELE DE RAU SI ADEVARUL DE MINCIUNA
Daca Tata alege sa ne descopere anumite lucruri si sa ne vorbeasca sub felurite forme, SLAVA LUI, El ne-a ales, nu prin vrednicia noastra, ci prin indurarea Lui!!!! SUNT!!! VEDENII&VISE ce s-au adeverit in intregime, de-a lungul timpului!!!!! Cu iertare.... recuerdos(!)
Cata Adu & IOEL 2:28:DUPA aceea, VOI TURNA DUHUL MEU, peste orice faptura:fiii si fiicele voastre Vor proporciona, batranii vostri Vor VISA VISURI, si tinerii vostrii VOR AVEA VEDENII!!!! FI BINECUVANTAT!!!
„Şi stând Petru cu cei unsprezece, a ridicat glasul şi le-a vorbit: Bărbaţi iudei, şi toţi care locuiţi în Ierusalim, aceasta să vă fie cunoscută şi luaţi în urechi cuvintele mele; Că aceştia nu sunt beţi, cum vi se pare vouă, căci este al treilea ceas din zi; Ci aceasta este ce s-a spus prin proorocul Ioil: „Iar în zilele din urmă, zice Domnul, voi turna din Duhul Meu peste tot trupul şi fiii voştri şi fiicele voastre vor prooroci şi cei mai tineri ai voştri vor vedea vedenii şi bătrânii voştri vise vor visa. Încă şi peste slugile Mele şi peste slujnicele Mele voi turna în acele zile, din Duhul Meu şi vor prooroci” (Fapte 2, 14-18).
Fratilor aduceti-va aminte ca Dumnezeu poate vorbi si prin vise, si prin vedenii si prin oameni si prin Biblie, mie personal mi-a vorbit prin multe feluri, dar aduceti-va aminte cum Dumnezeu i-a vorbit lui Iosif in vis de noapte, sotul Mariei, sau cum le-a vorbit magilor tot intr-un vis de noapte, ca sa nu mai treaca pe la Irod, Dumnezeu ne vorbeste in multe feluri si asa scrie si in Biblie dar omul nu ia bine seama la faptul acesta... daca am cunoaste cu totii scripturile am intelege cand un vis sau o vedenie e de la Dumnezeu...
O ÎNTÂMPLARE DE AMĂGIRE DIN VREMEA NOASTRĂ Sfântul Varsanufie spunea: "Nu are diavolul putere să arate nici pe Mântuitorul Hristos, nici Sfânta Împărtăşanie. Ci ne amăgeşte luând chipul unui anumit om sau forma pâinii obişnuite. Ia aminte însă că nu poate lua forma Sfintei Cruci, întrucât nu poate înfăţişa Crucea într-o formă diferită. Ştie că noi cunoaştem semnul adevărat şi tipul Crucii şi nu îndrăzneşte să-l folosească deoarece prin acesta şi-a pierdut puterea şi a fost rănit de moarte. Pe Mântuitorul Hristos nu L-am văzut şi nu L-am cunoscut întrupat şi Diavolul se străduieşte să ne înşele şi să ne convingă că este cel arătat de el, ca să credem adevărată această amăgire şi să pierim. Când vezi în visul tău forma Crucii, să ştii că visul este adevărat şi vine de la Dumnezeu. Ai grijă însă ca visul să-ţi fie tâlcuit de Sfinţii Părinţi şi să nu crezi în ce spune cugetul tău. Fie ca Dumnezeu să-ţi lumineze mintea şi gândurile, frate, încât să te fereşti de orice cursă a vrăşmaşului". O ÎNTÂMPLARE DE AMĂGIRE DIN VREMEA NOASTRĂ “Printre fiii duhovniceşti ai părintelui Sava era şi un diacon român. Era încă tânăr şi vieţuia în linişte în pustia din jurul micului schit Sfânta Ana. „Părinte - i-a zis diaconul părintelui Sava într-o zi, foarte întristat -, rogu-te să nu uiţi s-o pomeneşti pe mama mea la Liturghie. A murit acum trei zile.” Aceste cuvinte i s-au părut părintelui Sava a fi dovadă unei biruinţe a diavolului. „Bătrânul” cu discernământ nu s-a tulburat. Aici, vrăjmaşul, se gândea el, face ceva urât. Vicleanul! Nu se dă înapoi de la nimic pentru a înşela şi a întuneca zidirea lui Dumnezeu. Fără să-şi arate îngrijorarea, a încercat să pătrundă puţin mai adânc în problemă. „- Copilul meu, spune-mi mai multe despre asta. Mâine e a treia zi de la moartea mamei tale - ceea ce înseamnă că a murit alaltăieri. Şi a murit în România. Cum ai putut afla de moartea ei în două zile? A urmat o clipă de tăcere. - Cum? Cum am aflat? - a început cu sfială diaconul. Păi, mi-a spus el… - Cine ţi-a spus? - Îngerul meu păzitor mi-a spus. Îngerul tău păzitor? Ţi-ai văzut îngerul? - Mi s-a dat să-l văd; nu doar o dată sau de două ori, asta se întâmplă de doi ani. Mi se arată şi e alături de mine la rugăciune. Cântăm Acatistul împreună, facem metanii şi avem convorbiri duhovniceşti…” Aceşti „doi ani” l-au îndurerat foarte mult pe părintele Sava. Doi ani de amăgire demonică nu sunt o problemă uşoară. Să-l laşi pe vrăjmaş să lucreze netulburat la propria ta distrugere, timp de doi ani, este într-adevăr dureros: „- Şi de ce, copilul meu, nu mi-ai spus nimic în tot acest timp? - Îngerul mi-a spus că nu e nevoie!” Părintele Sava a înţeles că avea de dus o luptă mare. Mai întâi trebuia să-l convingă pe sărmanul diacon că nu i se arată un înger, şi apoi să fie gata să înfrunte mânia demonului. „Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-ne şi mântuieşte-ne pe noi”, se ruga el în taină, din adâncul inimii. „- Copilul meu, eşti sigur că cel ce ţi se arată este înger? - Sunt absolut sigur, preacuvioase părinte. Cu adevărat ne rugăm împreună şi facem mii de mătănii în fiecare zi. Vorbim despre viaţa viitoare şi despre rai. Este îngerul meu păzitor.” Diaconul părea neclintit în această convingere, totuşi, avea încredere şi în de Dumnezeu luminatul său „bătrân”, lucru care l-a determinat să se mai gândească. „- Dar - a zis el - cum poate demonul să mă încurajeze la rugăciune? Diavolul luptă împotriva celor ce se roagă.” În cele din urmă s-au înţeles să-l încerce pe „îngerul păzitor.” „- Îndată ce va veni la tine - a zis părintele Sava - roagă-l să spună «Născătoare de Dumnezeu, Fecioară, bucură-te» şi să facă semnul Crucii.” Dar n-a fost atât de simplu. După ce ai fost învăluit în amăgire de cel rău timp de doi ani de zile, atunci chiar şi ochii şi urechile îţi sunt înşelate. Te poate face să-ţi închipui că auzi „Născătoare-de-Dumnezeu, Fecioară” şi că vezi semnul Crucii. La următoarea vizită, diaconul a spus duhovnicului cu o bucurie lăuntrică ascunsă: „- Cuvioase părinte, totul s-a întâmplat precum ai spus. Este un înger al lui Dumnezeu, îngerul meu păzitor. A spus «Nascătoare de Dumnezeu, Fecioară» şi a făcut semnul Crucii.” Părintele Sava a înţeles foarte bine acest lucru - doi ani în slujba vicleanului vrăjmaş nu puteau fi zădărniciţi uşor, însă, chiar dacă diavolul ştia multe vicleşuguri, el nu putea să întreacă înţelepciunea lui Dumnezeu care strălucea în de Dumnezeu purtătorul „bătrân.” Acesta s-a întors către diacon: „- Ascultă aici, copilul meu! Fii cu băgare de seamă vom mai face o ultimă încercare, care va lămuri problema. Îngerii lui Dumnezeu pot să ştie orice, pentru că le descoperă Dumnezeu. Dar demonii nu pot, şi multe lucruri le sunt ascunse. Eşti de acord? - De acord. - Dacă eşti de acord, fii atent ce trebuie să faci. Chiar acum mă voi gândi la ceva - şi s-a gândit la ceva împotriva diavolului - şi voi lăsa acest gând ascuns în mintea mea. În seara asta, roagă-l pe înger să-ţi spună la ce m-am gândit. Dacă-ţi răspunde corect, atunci el este, fără îndoială, de la Dumnezeu. Să vii să-mi spui ce s-a întâmplat.” Întorcându-se la „coliba” sa, diaconul avea un sentiment de nelinişte şi o presimţire neplăcută. În acelaşi timp însă se minuna de excelenta idee a bătrânului. Acum întreaga poveste va trece printr-un moment hotărâtor. În noaptea aceea, când diaconul i-a cerut îngerului să rezolve problema, faţa lui luminoasă de înger i-a fost brăzdată de o uşoară tulburare. Părea că se află în încurcătură. „- Dar, iubitul meu părinte, de ce te interesează pe tine, care eşti un om superior, gândurile unui muritor? Te înjoseşti pe tine însuţi - este o dorinţă nedemnă. Nu vrei mai bine să-ţi arăt în seara asta iadul şi raiul sau slava Maicii Domnului? Însă, diaconul, care începuse să bănuiască ceva, a stăruit: - Fac ascultare faţă de duhovnicul meu. Spune-mi la ce s-a gândit.” Îngerul o sucea şi o învârtea, încercând să schimbe vorba, însă diaconul îl întorcea cu insistenţă la subiect. În plus, această eschivare nu făcea deloc impresie bună. „- Trebuie să-mi spui la ce s-a gândit duhovnicul. E un lucru simplu. Nu ştii? - Ai grijă, diacone. Cu acest moft eşti în primejdie de a pierde bunăvoinţa mea. - Nu ştiu, eu te întreb ceva uşor. Pentru ultima dată te întreb: ştii sau nu ştii la ce s-a gândit părintele Sava?” În clipa aceea şi-a lepădat înfăţişarea strălucitoare şi a luat o formă înfricoşătoare. Scrâşnea din dinţi şi urla cu o voce de fiară sălbatică turbată: „- Eşti pierdut, ticălosule! Mâine pe vremea asta vei arde în focul iadului! Te vom chinui şi te vom distruge!” După acestea diaconul a rămas singur, singur şi dărâmat. Toată dulceaţa celor doi ani de vedenii pe care le avusese nu putea acoperi durerea de acum. Dacă n-ar fi fost sprijinit de rugăciunile duhovnicului său, care în acel moment priveghea şi se ruga pentru el, şi-ar fi ieşit din minţi. Abia după câteva ore a putut să se adune şi să stea în picioare. Nu mai putea rămâne în colibă. Nu se mai simţea în siguranţă nicăieri decât numai lângă duhovnicul său. Tot timpul îi răsuna în urechi ameninţarea: «Mâine pe vremea asta vei fi în iad.» Groaza i-a pătruns până în măduva oaselor. A reuşit să ajungă la „coliba” Învierii. S-a agăţat de rasa «bătrânului» şi nu-i mai dădea drumul nici măcar o clipă. Chiar şi atunci când „bătrânul” era nevoit să doarmă puţină vreme, diaconul cel îngrozit se afla lângă el! „- Nu te teme, copilul meu. Linişteşte-te. - Cum să nu mă tem, părinte, când ceasul se apropie? Vai, ceasul când mă vor lua e aproape! Oh! Se apropie ceasul când mă vor lua, Hristoase al meu, scapă-mă!” Şi, într-adevăr, la ora stabilită duhurile rele au năvălit cu violenţă. Strigăte de groază şi disperare se auzeau din gura diaconului: „- Scapă-mă, părinte! Sunt pierdut, mă iau cu ei! Scapă-mă!” Părintele Sava a căzut cu faţă la pământ şi s-a rugat Domnului cu durere şi lacrimi să miluiască pe robul Său şi să certe pe demonii cei răi. Rugăciunea lui a fost ascultată şi nefericitul diacon a fost salvat «din gura leului». Astfel s-a încheiat tragedia - o tragedie foarte instructivă, într-adevăr, vedeniile şi apariţiile ascund multe primejdii! Atunci când nu descoperim la spovedanie întreaga noastră lume interioară, vrăjmaşul poate face cu noi tot ce îi place. Cât de preţios e un duhovnic iscusit! Dar povestea încă nu s-a terminat: Cu timpul, cu ajutorul poveţelor părintelui Sava, diaconul s-a liniştit. Viaţa lui duhovnicească a evoluat normal. Mai târziu a fost hirotonit preot şi s-a distins mereu prin evlavia sa. Cu toate acestea, anii de înşelare demonică au lăsat urme neplăcute. Vedeţi, diavolul dobândise un anumit drept asupra lui. Oare degeaba îi oferise acele vedenii încântătoare? Astfel, chiar dacă venise la Sfântul Munte din tinereţe şi crescuse într-un mediu îngeresc - cum se zice - a fost chinuit tot restul vieţii sale de felurite şi grele ispite. Toţi părinţii cei cu discernământ au văzut în acestea urmele celor doi ani de colaborare cu îngerul închipuit”.
Intotdeauna Domnul Isus Hristos Dumnezeu VORBESTE ( fiindca este VIU din veci in veci ) numai prin SFINTII PROOROCI ai Lui ,asa cum sint Eu robul Lui, care NU pacatuiesc DELOC NICIODATA ,cu ajutorul Domnului. D
Va multumesc pentru sfat pentru ca tocmai azi noapte l-am visat pe Iisus, am crezut in el si i-am spus daca putea sa ma vindece(aveam temperatura)mai si tremuram.M-a pus sa ii imbratisez pe ucenicii lui.Asta a fost visull,dar totusi chiar daca-l visasem tot imi era frica.Sigur voi visa iarasi,dar acum stiu ce sa-i zic iti multumesc mult!!!!!
Fiti atenti de invatatura care o dati. Contraziceti cuvintul lui Dumnezeu,va jucati cu vietile oamenilor . Cititi scriptura si Domnul va vorbeste ,nu va luati dupa un muritor. In scriptura Dumnezeu ne vorbeste si ne spune adevarul nu povesti. Se contrazice singur este scris ca Domnul ne vorbeste prin vise si vedenii
Dumnezeu vorbeşte însă, cînd într-un fel, cînd într-altul. dar omul nu ia seama. 15. El vorbeşte prin visuri, prin vedenii de noapte, cînd oamenii sînt cufundaţi într-un somn adînc, cînd dorm în patul lor. 16. Atunci El le dă înştiinţări, şi le întipăreşte învăţăturile Lui, 17. ca să abată pe om de la rău, şi să-l ferească de mîndrie, 18. ca să-i păzească sufletul de groapă şi viaţa de loviturile săbiei. (Iov 33: 14-18).
Am avut si eu un vis..am visat ca am murit..si dupa moarte era totul negru,in fata mea mi sa deschis o usa si a aparut o lumina alba stralucitoare si chipul lui Dumnezeu.El mia întins mina cu degetul aratator la mine si mia aratat in aer mai multe carti,in final mia lasat doar doua una moartea si alta viata,eu am ales viata fara a ma gindi mult.Dupa asta am reînviat si ma simteam liber fericit si cu un suflet curatit.dupa aia mam trezit simi batea inima doarte tate dar eram bucuroa..ce inseamna asta
Visele si mai ales vedeniile e xista, Maica Domnului le vorbeste la multi oameni chiar si.n zilele noastre, sub diferite forme, chiar si.n mod vazut la cei mai credinciosi. Dar in acelasi exista si diavolul care se poate transforma in inger luminos. Prin post si rugaciune vom reusi insa sa facem deosebirea .Amin
Şi totuşi în biblie D-ZEU spune că ne va da vise când sfârşitul e aproape. Când a venit şi mi-a arătat o uşă care era în aer,mi-a spus; "E timpul să mergi acasă". Nu eram în somn,am deschis ochii în loc să merg spre uşă. Acela a fost satana? Greu de crezut ,pentru că în interiorul uşii era o imagine a cerului cu un albastru mai purificat decât ceea vedem noi zi de zi. Acum ,ce să mai credem?
Și eu am visat un vis în timp ce aveam temperatura f mare era f frumos visul se. Făcea ca 2 batrini m au primit în casa lor sa ma adăpostească de o ploaie torențială da era de la febra aceea visele vin și din corpul nostru sunt niște arătări da zici ca s reale m a tulburat visul acela de l țin minte toată viata sunt 3 ani de atunci
Totul Vine de la dumnezeu.omul nu face nimic,decat inventeaza.fara dumnezeu noi nu suntem nimic.e dumnezeu care stie de noi.el nea creat si nimeni altul.
Dumnezeu a creat mai intai lumia nevazuta si ingerii apoi pe noi oamenii ingerii cazuti din cer adica ingerii necurati pot influenta asupra vietii noastre ei fac orisice ca sa cadem din credinta si deaceea ne intunica mintea prin vise si vedenii . Cine nu crede in vise si vedenii e credinciis cu adevarat
Dacă țin eu bine minte, Noe a visat cum Dumnezeu î-l avertiza ca va veni potopul! Şi aşa a fost! Rog pe cineva să imi explice acest exemplu, in raport cu acest video!
@@dumitrurusu6468 O ÎNTÂMPLARE DE AMĂGIRE DIN VREMEA NOASTRĂ Sfântul Varsanufie spunea: "Nu are diavolul putere să arate nici pe Mântuitorul Hristos, nici Sfânta Împărtăşanie. Ci ne amăgeşte luând chipul unui anumit om sau forma pâinii obişnuite. Ia aminte însă că nu poate lua forma Sfintei Cruci, întrucât nu poate înfăţişa Crucea într-o formă diferită. Ştie că noi cunoaştem semnul adevărat şi tipul Crucii şi nu îndrăzneşte să-l folosească deoarece prin acesta şi-a pierdut puterea şi a fost rănit de moarte. Pe Mântuitorul Hristos nu L-am văzut şi nu L-am cunoscut întrupat şi Diavolul se străduieşte să ne înşele şi să ne convingă că este cel arătat de el, ca să credem adevărată această amăgire şi să pierim. Când vezi în visul tău forma Crucii, să ştii că visul este adevărat şi vine de la Dumnezeu. Ai grijă însă ca visul să-ţi fie tâlcuit de Sfinţii Părinţi şi să nu crezi în ce spune cugetul tău. Fie ca Dumnezeu să-ţi lumineze mintea şi gândurile, frate, încât să te fereşti de orice cursă a vrăşmaşului". O ÎNTÂMPLARE DE AMĂGIRE DIN VREMEA NOASTRĂ “Printre fiii duhovniceşti ai părintelui Sava era şi un diacon român. Era încă tânăr şi vieţuia în linişte în pustia din jurul micului schit Sfânta Ana. „Părinte - i-a zis diaconul părintelui Sava într-o zi, foarte întristat -, rogu-te să nu uiţi s-o pomeneşti pe mama mea la Liturghie. A murit acum trei zile.” Aceste cuvinte i s-au părut părintelui Sava a fi dovadă unei biruinţe a diavolului. „Bătrânul” cu discernământ nu s-a tulburat. Aici, vrăjmaşul, se gândea el, face ceva urât. Vicleanul! Nu se dă înapoi de la nimic pentru a înşela şi a întuneca zidirea lui Dumnezeu. Fără să-şi arate îngrijorarea, a încercat să pătrundă puţin mai adânc în problemă. „- Copilul meu, spune-mi mai multe despre asta. Mâine e a treia zi de la moartea mamei tale - ceea ce înseamnă că a murit alaltăieri. Şi a murit în România. Cum ai putut afla de moartea ei în două zile? A urmat o clipă de tăcere. - Cum? Cum am aflat? - a început cu sfială diaconul. Păi, mi-a spus el… - Cine ţi-a spus? - Îngerul meu păzitor mi-a spus. Îngerul tău păzitor? Ţi-ai văzut îngerul? - Mi s-a dat să-l văd; nu doar o dată sau de două ori, asta se întâmplă de doi ani. Mi se arată şi e alături de mine la rugăciune. Cântăm Acatistul împreună, facem metanii şi avem convorbiri duhovniceşti…” Aceşti „doi ani” l-au îndurerat foarte mult pe părintele Sava. Doi ani de amăgire demonică nu sunt o problemă uşoară. Să-l laşi pe vrăjmaş să lucreze netulburat la propria ta distrugere, timp de doi ani, este într-adevăr dureros: „- Şi de ce, copilul meu, nu mi-ai spus nimic în tot acest timp? - Îngerul mi-a spus că nu e nevoie!” Părintele Sava a înţeles că avea de dus o luptă mare. Mai întâi trebuia să-l convingă pe sărmanul diacon că nu i se arată un înger, şi apoi să fie gata să înfrunte mânia demonului. „Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-ne şi mântuieşte-ne pe noi”, se ruga el în taină, din adâncul inimii. „- Copilul meu, eşti sigur că cel ce ţi se arată este înger? - Sunt absolut sigur, preacuvioase părinte. Cu adevărat ne rugăm împreună şi facem mii de mătănii în fiecare zi. Vorbim despre viaţa viitoare şi despre rai. Este îngerul meu păzitor.” Diaconul părea neclintit în această convingere, totuşi, avea încredere şi în de Dumnezeu luminatul său „bătrân”, lucru care l-a determinat să se mai gândească. „- Dar - a zis el - cum poate demonul să mă încurajeze la rugăciune? Diavolul luptă împotriva celor ce se roagă.” În cele din urmă s-au înţeles să-l încerce pe „îngerul păzitor.” „- Îndată ce va veni la tine - a zis părintele Sava - roagă-l să spună «Născătoare de Dumnezeu, Fecioară, bucură-te» şi să facă semnul Crucii.” Dar n-a fost atât de simplu. După ce ai fost învăluit în amăgire de cel rău timp de doi ani de zile, atunci chiar şi ochii şi urechile îţi sunt înşelate. Te poate face să-ţi închipui că auzi „Născătoare-de-Dumnezeu, Fecioară” şi că vezi semnul Crucii. La următoarea vizită, diaconul a spus duhovnicului cu o bucurie lăuntrică ascunsă: „- Cuvioase părinte, totul s-a întâmplat precum ai spus. Este un înger al lui Dumnezeu, îngerul meu păzitor. A spus «Nascătoare de Dumnezeu, Fecioară» şi a făcut semnul Crucii.” Părintele Sava a înţeles foarte bine acest lucru - doi ani în slujba vicleanului vrăjmaş nu puteau fi zădărniciţi uşor, însă, chiar dacă diavolul ştia multe vicleşuguri, el nu putea să întreacă înţelepciunea lui Dumnezeu care strălucea în de Dumnezeu purtătorul „bătrân.” Acesta s-a întors către diacon: „- Ascultă aici, copilul meu! Fii cu băgare de seamă vom mai face o ultimă încercare, care va lămuri problema. Îngerii lui Dumnezeu pot să ştie orice, pentru că le descoperă Dumnezeu. Dar demonii nu pot, şi multe lucruri le sunt ascunse. Eşti de acord? - De acord. - Dacă eşti de acord, fii atent ce trebuie să faci. Chiar acum mă voi gândi la ceva - şi s-a gândit la ceva împotriva diavolului - şi voi lăsa acest gând ascuns în mintea mea. În seara asta, roagă-l pe înger să-ţi spună la ce m-am gândit. Dacă-ţi răspunde corect, atunci el este, fără îndoială, de la Dumnezeu. Să vii să-mi spui ce s-a întâmplat.” Întorcându-se la „coliba” sa, diaconul avea un sentiment de nelinişte şi o presimţire neplăcută. În acelaşi timp însă se minuna de excelenta idee a bătrânului. Acum întreaga poveste va trece printr-un moment hotărâtor. În noaptea aceea, când diaconul i-a cerut îngerului să rezolve problema, faţa lui luminoasă de înger i-a fost brăzdată de o uşoară tulburare. Părea că se află în încurcătură. „- Dar, iubitul meu părinte, de ce te interesează pe tine, care eşti un om superior, gândurile unui muritor? Te înjoseşti pe tine însuţi - este o dorinţă nedemnă. Nu vrei mai bine să-ţi arăt în seara asta iadul şi raiul sau slava Maicii Domnului? Însă, diaconul, care începuse să bănuiască ceva, a stăruit: - Fac ascultare faţă de duhovnicul meu. Spune-mi la ce s-a gândit.” Îngerul o sucea şi o învârtea, încercând să schimbe vorba, însă diaconul îl întorcea cu insistenţă la subiect. În plus, această eschivare nu făcea deloc impresie bună. „- Trebuie să-mi spui la ce s-a gândit duhovnicul. E un lucru simplu. Nu ştii? - Ai grijă, diacone. Cu acest moft eşti în primejdie de a pierde bunăvoinţa mea. - Nu ştiu, eu te întreb ceva uşor. Pentru ultima dată te întreb: ştii sau nu ştii la ce s-a gândit părintele Sava?” În clipa aceea şi-a lepădat înfăţişarea strălucitoare şi a luat o formă înfricoşătoare. Scrâşnea din dinţi şi urla cu o voce de fiară sălbatică turbată: „- Eşti pierdut, ticălosule! Mâine pe vremea asta vei arde în focul iadului! Te vom chinui şi te vom distruge!” După acestea diaconul a rămas singur, singur şi dărâmat. Toată dulceaţa celor doi ani de vedenii pe care le avusese nu putea acoperi durerea de acum. Dacă n-ar fi fost sprijinit de rugăciunile duhovnicului său, care în acel moment priveghea şi se ruga pentru el, şi-ar fi ieşit din minţi. Abia după câteva ore a putut să se adune şi să stea în picioare. Nu mai putea rămâne în colibă. Nu se mai simţea în siguranţă nicăieri decât numai lângă duhovnicul său. Tot timpul îi răsuna în urechi ameninţarea: «Mâine pe vremea asta vei fi în iad.» Groaza i-a pătruns până în măduva oaselor. A reuşit să ajungă la „coliba” Învierii. S-a agăţat de rasa «bătrânului» şi nu-i mai dădea drumul nici măcar o clipă. Chiar şi atunci când „bătrânul” era nevoit să doarmă puţină vreme, diaconul cel îngrozit se afla lângă el! „- Nu te teme, copilul meu. Linişteşte-te. - Cum să nu mă tem, părinte, când ceasul se apropie? Vai, ceasul când mă vor lua e aproape! Oh! Se apropie ceasul când mă vor lua, Hristoase al meu, scapă-mă!” Şi, într-adevăr, la ora stabilită duhurile rele au năvălit cu violenţă. Strigăte de groază şi disperare se auzeau din gura diaconului: „- Scapă-mă, părinte! Sunt pierdut, mă iau cu ei! Scapă-mă!” Părintele Sava a căzut cu faţă la pământ şi s-a rugat Domnului cu durere şi lacrimi să miluiască pe robul Său şi să certe pe demonii cei răi. Rugăciunea lui a fost ascultată şi nefericitul diacon a fost salvat «din gura leului». Astfel s-a încheiat tragedia - o tragedie foarte instructivă, într-adevăr, vedeniile şi apariţiile ascund multe primejdii! Atunci când nu descoperim la spovedanie întreaga noastră lume interioară, vrăjmaşul poate face cu noi tot ce îi place. Cât de preţios e un duhovnic iscusit! Dar povestea încă nu s-a terminat: Cu timpul, cu ajutorul poveţelor părintelui Sava, diaconul s-a liniştit. Viaţa lui duhovnicească a evoluat normal. Mai târziu a fost hirotonit preot şi s-a distins mereu prin evlavia sa. Cu toate acestea, anii de înşelare demonică au lăsat urme neplăcute. Vedeţi, diavolul dobândise un anumit drept asupra lui. Oare degeaba îi oferise acele vedenii încântătoare? Astfel, chiar dacă venise la Sfântul Munte din tinereţe şi crescuse într-un mediu îngeresc - cum se zice - a fost chinuit tot restul vieţii sale de felurite şi grele ispite. Toţi părinţii cei cu discernământ au văzut în acestea urmele celor doi ani de colaborare cu îngerul închipuit”.
eu uneori am visuri care prezic viitorul şi nu numai eu şi alții cum se poate întâmpla asta? . Am avut un vis acum câteva săptămâni şi s-a întâmplat. Este foarte ciudat.😄😄😄
De foarte multe ori ce am visat sa antamplat O data am visat ca camera lui fratele meu era portocalie Si astazi am dat camera cu portocaliu dar nu am deciz eu culoarea pentru ca am vasat Fratele meu a zis ca vrea portocaliu 🙏🥰
Eu am visat o data ca am vb cu Iisus la telefon nu știu ce mia zis dar eram foarte speriata și în timpul convorbiri și după ce m-am trezit..Am mai avut eu vise din astea care s-au adeverit dar nu le-am dat importanta..prea mare..Deoarece nu consider ca e așa important și de unde știu eu ca nu sunt de la cel rău. .Consider ca ar trebui sa le ignoram..Sa nu credem în ele..Și sa ne rugam lui Dumnezeu sa ne lumineze..
Eu în tot timpul ma visaz pe lumea ceilalta parca zbor si vad animale erau niste tigre unul din ei vroia sa ma manance dar altul o zis dai pace ca femeia aceasta e de la Dumnezeu eu am auzit vocea luia adica de la tigru si mam mirat cum animalul o vorbit si mia zis ca va veni timpul ca animalile vor vorbi erau paduri poene verzi plini cu flori de papadii frumoase si stiam ca trebue sa man torc înapoi pe pamant si ma rugam sa man toarca si mam trezit pe urma am visat alta seara în casa la mine parca era potopul lumi si fugeam cadea din ceruri sagete de foc crapa pamantul ardea focuri dar eu cum paseam ma apara Dumnezeu si ma rugam sa ajung mai repede acasa la copii mei dar din cer mea raspuns cand va fii sfarsitul lumii nu vei fi langa copii tai vei fi departe tu vei scapa dar eu iam raspuns doar eu sunt o femee pacatoasa cum voi scapa mea zis sa ma rog sa ma pocaesc ca pacatele mele vor fi ertate si vei trai si mam trezit de multe ori mi țe arata visuri cu Isus Hristos am visat si iadul si raiul numai ca în rai mea zis ca nu întra nimeni de pe pamant ca suntem pacatos
Eu visez in fiecare noapte si se intampla tot de bine si de rau ceea ce visez Eu nu as vrea sa visez dar asta am de copil si Ma rog si dimineata si seara
Pentru că aşa zice Domnul Savaot, Dumnezeul lui Israel: Să nu vă lăsaţi amăgiţi de proorocii voştri şi de ghicitorii voştri care sunt în mijlocul vostru, şi să nu ascultaţi visele voastre, pe care le veţi visa, căci vă proorocesc minciună şi Eu nu i-am trimis, zice Domnul!” (Ieremia 29, 8-9).
Istorisiri închipuite ! Întâmplări neintamplate sau mai pe interesul omului de rând le putem spune si minciuni spiritualizate . Dumnezeu sa ne păzească de astfel de învățători mincinoși . De astfel de învățători îl avertiza apostolul Pavel pe Timotei sa se ferească 2Timotei 4 : 4
Citeodata visez aiurea ,însă unele vise au semnificație a ceea ce urmează sigur .E ciudat cu visele, însă as fi vrut sa pot desluși ce visez,și faptul cind bate ochiul sting sau drept are semnificație. Mi sa întâmplat personal să-mi bata ochiul sting înaintea morții Mamei mele.Prqctic mia bătut ochiul sting aproape 2 saptamini continuu pina în ziua de a murit apoi sa oprit .Ceva cumplit ptr mine
Interesant nu am știut,că nu e bine să crezi în vise.Mă bucur că pe Părintele Cleopa l-am vizitat și l-am
ascultat,ne-a învațat să repetăm zilnic.Doamne Iisuse Hristoase
fiul lui Dumnezeu, miluieștimă pe mine păcătosul de 12 ori! Aceasta
este rugăciunea lnimi!
Va mulțumesc,cu drag dulce glas povestitor !❤️🇦🇩🌹☕️☕️🎩🌠
SLAVA LUI DUMNEZEU PENTRU TOATE ! AMIN !
Bună seara dulce glas,va sărut mina dreapta. Sa fiți binecuvintata de Maicuta Domnului,amin !❤️🇦🇩🌹☕️☕️☕️🎩🌠
Este adevarat despre vise..visele sunt intamplarile care urmeaza sa vina in viata noastra...eu tot ce am patit in viata le am visat...orice vis are o semnific atie
Exact așa pățesc și eu
Ăștia sunt draci vrăjitorești
Bine v-am găsit , doamna draga ! Foarte frumoase și foarte înțelepte , aceste pilde venite , de la părintele Ilie Cleopa !
Întotdeauna noaptea trebuie sai purtam in suflet pe Maica Domnului si pe Dumnezeu asa nu se mai pune stăpânire pe sufletele noastre
îmi place foarte mult paginele si sunt inspirati foarte puternice
Iarta ne Doamne,ai mila d noi,suntem pacatosi cu voie si fara de voie. Invata ne pe noi indreptarile Tale. Caci a Ta este Imparatia si Puterea si Slava in Veci. Amin!!! Oameni buni lasati rautatile,indreptati va fata catre Dumnezeu,acum,deoarece nu mai este mult cand va veni pe pamant sa judece vii si mortii. Cel care se simte fara pacat sa arunce primul cu piatra. Trebuie sa ne ajutam,nu sa ne omoram ,numai diavolul ne impinge spre rele. Doamne Dumnezeul meu,da ne puterea sa izgonim rautatea din noi.Amin!!!
Învățăturile înțelepte ale Părintelui Ilie Cleopa☦️ prezentate în acest documentar ☦️vor să ne avertizeze ☦️că omul nu e bine să se lase amăgit și intimidat de vedeniile ,de nălucirile, venite de la diavol !👍Vă mulțumim pentru o prezentare și o argumentare de excepție realizate cu multă credință în Dumnezeu ☦️și în Mântuitorul Nostru Iisus Hristos și cu multă evlavie !☦️ Felicitări, doamnă !♥️
Si eu am avut un vis cu cineva care imi cerea apa in vis !Ce semn este ....Iisus Hristos !Amin !
U
Nicoleta Enache ,e posibil sa fie viitorul dumneavoastră soț, dacă nu sunteți căsătorită și încă mai sunteți domnișoara.
Dumnezeu sa ne ferească de cel rău,,,, doamne ajuta amin
Ai dreptate puiule. Dar nu am cuvinte cât de bun este Dumnezeu Tatăl Fiul si Sfântului duh. Si nu stiu cati au văzut raul cu adevarat dar dragostea lui Dumnezeu și iubirea mea pt el ma facut sa trec de tot .Este har curat si lasat de la Dumnezeu cel ce stie si cunoaște cuvant lui Dumnezeu și cel ce are conștiință dreaptă
Fratilor, ascultati aceste sfaturi, caci sunt foarte bune, folositoare si adevarate! Nu credeti in vise!
Eu, aproape, 20 ani am fost chinuit de vise, care mi le arata cineva noaptea prin somn si-mi spunea viitorul apropiat... Se intampla tot ce visam, pas cu pas... Am vazut si iadul, am vazut si Raiul, chiar si pe Iisus Hristos ca si cum statea cu spatele la mine si nu vroia sa ma vada sau sa-mi vorbeasca... Nu stiam de unde vin visele acelea, insa presupuneam ca e ceva necurat, deorece toate se finisau cu sinuciderea mea.
Numai datorita unui calugare foarte credincios si smerit, care m-a luminat, zicandu-mi ca aceste vise si implinirile lor sunt de un asa zis duh-necurat al prorocirii, am scapat de acele chinuri grozave, pentru care ii multumesc acestui calugare si Lui Dumnezeu ca mi le-a dat, caci acum in vremurile apocaliptice nu voi crede in acei proroci minciunosi...
Slava Lui Dumnezeu pentru toate!
Fratilor, nu va pierdeti credinta in Dumnezeu!
Doamne ajuta!
Iulian B. Doamne fereste eu tot asa visez o poveste foarte interesantaa
cum e iadul ?
Iulian B. tgttyt
njujhb
O ÎNTÂMPLARE DE AMĂGIRE DIN VREMEA NOASTRĂ
Sfântul Varsanufie spunea: "Nu are diavolul putere să arate nici pe Mântuitorul Hristos, nici Sfânta Împărtăşanie. Ci ne amăgeşte luând chipul unui anumit om sau forma pâinii obişnuite. Ia aminte însă că nu poate lua forma Sfintei Cruci, întrucât nu poate înfăţişa Crucea într-o formă diferită. Ştie că noi cunoaştem semnul adevărat şi tipul Crucii şi nu îndrăzneşte să-l folosească deoarece prin acesta şi-a pierdut puterea şi a fost rănit de moarte. Pe Mântuitorul Hristos nu L-am văzut şi nu L-am cunoscut întrupat şi Diavolul se străduieşte să ne înşele şi să ne convingă că este cel arătat de el, ca să credem adevărată această amăgire şi să pierim. Când vezi în visul tău forma Crucii, să ştii că visul este adevărat şi vine de la Dumnezeu. Ai grijă însă ca visul să-ţi fie tâlcuit de Sfinţii Părinţi şi să nu crezi în ce spune cugetul tău.
Fie ca Dumnezeu să-ţi lumineze mintea şi gândurile, frate, încât să te fereşti de orice cursă a vrăşmaşului".
O ÎNTÂMPLARE DE AMĂGIRE DIN VREMEA NOASTRĂ
“Printre fiii duhovniceşti ai părintelui Sava era şi un diacon român. Era încă tânăr şi vieţuia în linişte în pustia din jurul micului schit Sfânta Ana.
„Părinte - i-a zis diaconul părintelui Sava într-o zi, foarte întristat -, rogu-te să nu uiţi s-o pomeneşti pe mama mea la Liturghie. A murit acum trei zile.”
Aceste cuvinte i s-au părut părintelui Sava a fi dovadă unei biruinţe a diavolului. „Bătrânul” cu discernământ nu s-a tulburat. Aici, vrăjmaşul, se gândea el, face ceva urât. Vicleanul! Nu se dă înapoi de la nimic pentru a înşela şi a întuneca zidirea lui Dumnezeu.
Fără să-şi arate îngrijorarea, a încercat să pătrundă puţin mai adânc în problemă.
„- Copilul meu, spune-mi mai multe despre asta. Mâine e a treia zi de la moartea mamei tale - ceea ce înseamnă că a murit alaltăieri. Şi a murit în România. Cum ai putut afla de moartea ei în două zile?
A urmat o clipă de tăcere.
- Cum? Cum am aflat? - a început cu sfială diaconul. Păi, mi-a spus el…
- Cine ţi-a spus?
- Îngerul meu păzitor mi-a spus.
Îngerul tău păzitor? Ţi-ai văzut îngerul?
- Mi s-a dat să-l văd; nu doar o dată sau de două ori, asta se întâmplă de doi ani. Mi se arată şi e alături de mine la rugăciune. Cântăm Acatistul împreună, facem metanii şi avem convorbiri duhovniceşti…”
Aceşti „doi ani” l-au îndurerat foarte mult pe părintele Sava. Doi ani de amăgire demonică nu sunt o problemă uşoară. Să-l laşi pe vrăjmaş să lucreze netulburat la propria ta distrugere, timp de doi ani, este într-adevăr dureros:
„- Şi de ce, copilul meu, nu mi-ai spus nimic în tot acest timp?
- Îngerul mi-a spus că nu e nevoie!”
Părintele Sava a înţeles că avea de dus o luptă mare. Mai întâi trebuia să-l convingă pe sărmanul diacon că nu i se arată un înger, şi apoi să fie gata să înfrunte mânia demonului. „Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-ne şi mântuieşte-ne pe noi”, se ruga el în taină, din adâncul inimii.
„- Copilul meu, eşti sigur că cel ce ţi se arată este înger?
- Sunt absolut sigur, preacuvioase părinte. Cu adevărat ne rugăm împreună şi facem mii de mătănii în fiecare zi. Vorbim despre viaţa viitoare şi despre rai. Este îngerul meu păzitor.”
Diaconul părea neclintit în această convingere, totuşi, avea încredere şi în de Dumnezeu luminatul său „bătrân”, lucru care l-a determinat să se mai gândească.
„- Dar - a zis el - cum poate demonul să mă încurajeze la rugăciune? Diavolul luptă împotriva celor ce se roagă.”
În cele din urmă s-au înţeles să-l încerce pe „îngerul păzitor.”
„- Îndată ce va veni la tine - a zis părintele Sava - roagă-l să spună «Născătoare de Dumnezeu, Fecioară, bucură-te» şi să facă semnul Crucii.”
Dar n-a fost atât de simplu. După ce ai fost învăluit în amăgire de cel rău timp de doi ani de zile, atunci chiar şi ochii şi urechile îţi sunt înşelate. Te poate face să-ţi închipui că auzi „Născătoare-de-Dumnezeu, Fecioară” şi că vezi semnul Crucii.
La următoarea vizită, diaconul a spus duhovnicului cu o bucurie lăuntrică ascunsă:
„- Cuvioase părinte, totul s-a întâmplat precum ai spus. Este un înger al lui Dumnezeu, îngerul meu păzitor. A spus «Nascătoare de Dumnezeu, Fecioară» şi a făcut semnul Crucii.”
Părintele Sava a înţeles foarte bine acest lucru - doi ani în slujba vicleanului vrăjmaş nu puteau fi zădărniciţi uşor, însă, chiar dacă diavolul ştia multe vicleşuguri, el nu putea să întreacă înţelepciunea lui Dumnezeu care strălucea în de Dumnezeu purtătorul „bătrân.” Acesta s-a întors către diacon:
„- Ascultă aici, copilul meu! Fii cu băgare de seamă vom mai face o ultimă încercare, care va lămuri problema. Îngerii lui Dumnezeu pot să ştie orice, pentru că le descoperă Dumnezeu. Dar demonii nu pot, şi multe lucruri le sunt ascunse. Eşti de acord?
- De acord.
- Dacă eşti de acord, fii atent ce trebuie să faci. Chiar acum mă voi gândi la ceva - şi s-a gândit la ceva împotriva diavolului - şi voi lăsa acest gând ascuns în mintea mea. În seara asta, roagă-l pe înger să-ţi spună la ce m-am gândit. Dacă-ţi răspunde corect, atunci el este, fără îndoială, de la Dumnezeu. Să vii să-mi spui ce s-a întâmplat.”
Întorcându-se la „coliba” sa, diaconul avea un sentiment de nelinişte şi o presimţire neplăcută. În acelaşi timp însă se minuna de excelenta idee a bătrânului. Acum întreaga poveste va trece printr-un moment hotărâtor.
În noaptea aceea, când diaconul i-a cerut îngerului să rezolve problema, faţa lui luminoasă de înger i-a fost brăzdată de o uşoară tulburare. Părea că se află în încurcătură.
„- Dar, iubitul meu părinte, de ce te interesează pe tine, care eşti un om superior, gândurile unui muritor? Te înjoseşti pe tine însuţi - este o dorinţă nedemnă. Nu vrei mai bine să-ţi arăt în seara asta iadul şi raiul sau slava Maicii Domnului?
Însă, diaconul, care începuse să bănuiască ceva, a stăruit:
- Fac ascultare faţă de duhovnicul meu. Spune-mi la ce s-a gândit.”
Îngerul o sucea şi o învârtea, încercând să schimbe vorba, însă diaconul îl întorcea cu insistenţă la subiect. În plus, această eschivare nu făcea deloc impresie bună.
„- Trebuie să-mi spui la ce s-a gândit duhovnicul. E un lucru simplu. Nu ştii?
- Ai grijă, diacone. Cu acest moft eşti în primejdie de a pierde bunăvoinţa mea.
- Nu ştiu, eu te întreb ceva uşor. Pentru ultima dată te întreb: ştii sau nu ştii la ce s-a gândit părintele Sava?”
În clipa aceea şi-a lepădat înfăţişarea strălucitoare şi a luat o formă înfricoşătoare. Scrâşnea din dinţi şi urla cu o voce de fiară sălbatică turbată:
„- Eşti pierdut, ticălosule! Mâine pe vremea asta vei arde în focul iadului! Te vom chinui şi te vom distruge!”
După acestea diaconul a rămas singur, singur şi dărâmat. Toată dulceaţa celor doi ani de vedenii pe care le avusese nu putea acoperi durerea de acum. Dacă n-ar fi fost sprijinit de rugăciunile duhovnicului său, care în acel moment priveghea şi se ruga pentru el, şi-ar fi ieşit din minţi. Abia după câteva ore a putut să se adune şi să stea în picioare. Nu mai putea rămâne în colibă. Nu se mai simţea în siguranţă nicăieri decât numai lângă duhovnicul său. Tot timpul îi răsuna în urechi ameninţarea: «Mâine pe vremea asta vei fi în iad.» Groaza i-a pătruns până în măduva oaselor.
A reuşit să ajungă la „coliba” Învierii. S-a agăţat de rasa «bătrânului» şi nu-i mai dădea drumul nici măcar o clipă. Chiar şi atunci când „bătrânul” era nevoit să doarmă puţină vreme, diaconul cel îngrozit se afla lângă el!
„- Nu te teme, copilul meu. Linişteşte-te.
- Cum să nu mă tem, părinte, când ceasul se apropie? Vai, ceasul când mă vor lua e aproape! Oh! Se apropie ceasul când mă vor lua, Hristoase al meu, scapă-mă!”
Şi, într-adevăr, la ora stabilită duhurile rele au năvălit cu violenţă. Strigăte de groază şi disperare se auzeau din gura diaconului:
„- Scapă-mă, părinte! Sunt pierdut, mă iau cu ei! Scapă-mă!”
Părintele Sava a căzut cu faţă la pământ şi s-a rugat Domnului cu durere şi lacrimi să miluiască pe robul Său şi să certe pe demonii cei răi. Rugăciunea lui a fost ascultată şi nefericitul diacon a fost salvat «din gura leului».
Astfel s-a încheiat tragedia - o tragedie foarte instructivă, într-adevăr, vedeniile şi apariţiile ascund multe primejdii! Atunci când nu descoperim la spovedanie întreaga noastră lume interioară, vrăjmaşul poate face cu noi tot ce îi place. Cât de preţios e un duhovnic iscusit!
Dar povestea încă nu s-a terminat: Cu timpul, cu ajutorul poveţelor părintelui Sava, diaconul s-a liniştit. Viaţa lui duhovnicească a evoluat normal. Mai târziu a fost hirotonit preot şi s-a distins mereu prin evlavia sa. Cu toate acestea, anii de înşelare demonică au lăsat urme neplăcute. Vedeţi, diavolul dobândise un anumit drept asupra lui. Oare degeaba îi oferise acele vedenii încântătoare? Astfel, chiar dacă venise la Sfântul Munte din tinereţe şi crescuse într-un mediu îngeresc - cum se zice - a fost chinuit tot restul vieţii sale de felurite şi grele ispite. Toţi părinţii cei cu discernământ au văzut în acestea urmele celor doi ani de colaborare cu îngerul închipuit”.
ALTE CATEVA INTAMPLARI DESPRE AMAGIRE (despre vise si vedenii)
ISTORIOARĂ DE LA SFÂNTUL DIADOH AL FOTICEEI
Şi acum o să vă arăt ce zice Sfântul Diadoh al Foticeei, cât de mult iubeşte Dumnezeu pe cel care nu crede în vedenii şi vise, şi cât de mult îl laudă. Aşa spune într-o istorioară:
Un boier mare avea palate, moşii şi averi multe, şi avea o slugă foarte credincioasă, Ioan, la care îi încredinţa cheia de la casă, toate, toate. Odată boierul acesta a plecat de acasă cu soţia şi copiii, şi i-a dat cheile de la palat, cheile de la poartă şi i-a spus aşa:
- Băiete, rămâi stăpân pe toată averea mea. Bagă de seamă ! Chiar eu dacă am să vin, şi dacă vin noaptea, să nu mă recunoşti ! Eu dacă vin, numai ziua am să vin; dacă nu, nu da drumul la poartă ! Cheile sunt la tine. Nu recunoşti pe nimeni până nu vin eu. Ca nu cumva să recunoşti pe altcineva noaptea şi să vie să-mi prade casa.
Acela pune mâna pe chei şi zice:
- Da, stăpâne, aşa fac !
Ce s-a întâmplat ? Tocmai el a fost vinovat, că în loc să vie ziua a ajuns noaptea acasă. Bate în poartă. Vine sluga.
- Măi, Ioane, dă drumul !
- Fugi de-acolo, tiranule, vrăjmaşule !
- Eu sunt, măi, stăpânul.
- Nu te cunosc ! Eu am poruncă, de la domnul meu. Tu ai luat glasul stăpânului meu, te-ai făcut lup şi vii ca păstor. Nu te cunosc !
- Eu sunt, mai băiete ! Da nu cunoşti căruţă, caii şi pe mine nu mă cunoşti ?
- Niciodată, noaptea nu te cunosc ! Vino mâine ! N-ai spus că vii ziua ? Să te văd eu la ochi dacă eşti tu. Câţi nu pot vorbi ca stăpânul meu ?
Şi n-a dat drumul boierului. Şi a stat boierul toată noaptea la poartă, până s-a ridicat soarele.
- Dumneata eşti ?
- Da.
- Poftim ! Aşa am primit poruncă, noaptea să nu primesc pe nimeni.
Na ! Şi nu numai că nu s-a supărat boierul:
- Bravo, măi, Ia asta este slugă credincioasă. Am venit eu cu soţia şi copiii şi n-a dat drumul. " Nu te cunosc noaptea !".
DIN PATERICUL EGIPTEAN
1). Către alt bătrân au zis dracii : voieşti să-l vezi pe Hristos ? Şi le-a răspuns : anatema vouă şi celui pentru care ziceţi ! Căci în Hristosul meu cred, care a zis : de va zice vouă cineva, iată aici este Hristos, iată acolo este, voi să nu credeţi. Şi auzind dracii, s-au făcut nevăzuţi.
2). Un frate oarecare şedea cu tăcere liniştită în chilia lui, păzindu-şi pravila şi orânduiala. Vrăjmaşul diavol, vrând să-l amăgească şi să-l înşele, într-o noapte culcându-se fratele în chilia lui, s-a închipuit vicleanul în chip de înger luminat şi mergând la dânsul l-a deşteptat, zicând: scoală-te, robul lui Dumnezeu, la rugăciunea şi pravila ta ! Fratele deşteptându-se din somn, l-a văzut pe el strălucind luminat, dar îndată s-a făcut nevăzut. Sculându-se fratele, s-a apucat de rugăciune şi de obişnuita lui pravilă, socotind că îngerul lui Dumnezeu este acel ce l-a deşteptat. Când a fost a doua noapte, dacă s-a culcat fratele şi numai a adormit, iarăşi a venit vicleanul şi l-a deşteptat, zicând: scoală-te, robul lui Dumnezeu, la rugăciunea şi pravila ta ! Şi aşa de multe ori, în multe nopţi făcându-i, cum adormea, venea şi îl deştepta. Odată a mers fratele la un bătrân, care nu era prea departe de dânsul şi i-a spus, zicând: părinte, pe mine, de câtăva vreme, în toate nopţile, dacă mă culc şi adorm, îndată vine îngerul şi mă deşteaptă la rugăciune. Zis-a lui bătrânul: dar în ce chip vine la tine îngerul şi cum te deşteaptă ? Răspuns-a lui fratele: după ce mă culc şi adorm, îndată vine la mine îngerul, strălucind luminat şi apropiindu-se mă deşteaptă, zicând: scoală-te, robul lui Dumnezeu, la rugăciunea şi pravila ta ! Iar eu deşteptându-mă şi deschizând ochii îl văd pe dânsul strălucind luminat şi îndată fuge şi se face nevăzut. Aşa îmi face în toate nopţile şi nici cât de puţin nu mă lasă să dorm. Zis-a lui bătrânul: fiule, acela nu este îngerul care doreşte binele şi mântuirea ta, ci este vicleanul diavol, care vrea şi îţi doreşte pieirea şi vrea să te amăgească până te vei încredinţa lui bine. Apoi te va înşela şi te va pierde, precum şi pe mulţi alţii i-a pierdut. Însă, tu, fiule, nu-l asculta, ci când va mai veni la tine să te deştepte, zi-i aşa: eu, când îmi va veni vremea de sculat şi îmi va fi voia să mă scol, mă voi scula şi fără de tine, iar pe tine nu te ascult şi nici nu te voi asculta. Această învăţătură luând fratele de la acel bătrân, a mers la chilia sa. Iar dacă a venit noaptea şi s-a culcat fratele să doarmă, viclealul îndată ce a adormit a şi venit la dânsul şi l-a deşteptat, după cum se obişnuise, zicând: scoală-te, robul lui Dumnezeu, la rugăciunea şi pravila ta ! Iar fratele i-a răspuns, după cum îl învăţase pe el bătrânul: eu, când îmi va veni vremea şi voi vrea să mă scol, mă voi scula fără deşteptarea ta, iar pe tine nu te ascult, nici nu te voi asculta. Acestea auzind vicleanul, a oftat. zicând: o, călugăr nebun şi fără de minte şi blestemat, ai mers la bătrânul cet rău şi mincinos şi te-a înşelat. La acel bătrân a mers ieri un frate, şi l-a rugat foarte, ca să-i facă lui bine, să-l împrumute cu un galben, fiindu-i de mare trebuinţă, dar n-a vrut să-l împrumute, ci a minţit zicând că nu are şi avea un galben. Deci, din aceasta să ştii şi să cunoşti că acela este un bătrân rău şi mincinos şi te-a înşelat, fiind prost şi fără minte. Acestea zicând vicleanul, s-a făcut nevăzut. Iar fratele, după ce s-a făcut ziuă, a mers la acel bătrân şi i-a spus, cum i-a zis el vicleanului diavol, precum l-a învăţat pe el şi ce i-a răspuns lui vicleanul şi cum i-a spus lui de un frate ce a venit de s-a rugat să-i facă lui bine, să-l împrumute cu un galben şi nu l-a împrumutat zicând că nu are deşi avea. Deci l-a întrebat pe bătrân: sunt aşa acestea, părinte ? Răspuns-a lui bătrânul, zicând: cu adevărat aşa este, fiule ! A venit la mine un frate şi a cerut să-i dau un galben împrumut şi am un galben, însă am zis că nu am, pentru că ştiam că nu îi este de folos acel lucru pentru care cere galbenul, ci mai vârtos de vătămarea sufletului îi era. Pentru aceea am socotit mai bine să spun o minciună şi să-l izbăvesc pe frate de vătămarea sufletească. Astfel nu i-am dat galbenul, zicând că nu am. Ci tu, fiule, păzeşte-te şi cunoaşte-l pe vicleanui vrăjmaş, care umblă să te înşele ! Şi mult fiind învăţat şi întărit de bătrânul, a mers la chilia sa.
3). Unui frate oarecare i s-a arătat diavolul într-o noapte, în chip de înger luminat şi i-a zis lui: eu sunt Gavriil şi sunt trimis la tine să-ţi aduc o veste bună. Iar fratele i-a răspuns: cred că vei fi fost trimis la alţii, căci eu sunt păcătos şi nu sunt vrednic să văd înger. Aceasta zicând el, îndată a pierit vicleanui dinaintea lui şi a fost nevăzut.
HERON
Aceasta este şi părerea lui Antonie cu care au fost de accord şi ceilalţi părinţi. Ca să ne încredinţăm acum prin exemple din zilele noastre că părerea Sfântului Antonie este dreapta, aduceţi-va aminte de părintele Heron şi de căderea îngrozitoare pe care a păţit-o cu puţin timp în urmă în faţa ochilor noştri, prin care, din batjocorirea Diavolului a căzut din înălţimea aceea a vieţii duhovniceşti şi ascezei, în prăpastia morţii. Ţinem minte că 50 de ani a stat în pustia din apropiere făcând asceză grea şi înfrânare continuă şi a rămas în deşertul cel mai sălbatic şi în singurătatea cea mai deplină mai mult decât toţi cei de aici, Aceasta, după atâtea osteneli şi lupte, a fost batjocorit de Diavol, şi a căzut în greşeala cea mai adâncă şi pe câţi se nevoiau în apropiere, părinţi şi fraţi, i-a făcut să plângă, nemângâiaţi. Nu ar fi păţit aceasta dacă ar fi fost înarmat cu virtutea deosebirii, care l-ar fi învăţat să nu se încreadă în cugetul sau, ci în povaţa părinţilor şi a fraţilor. Căci el, luându-se după cugetul sau, a ţinut atât de mult post şi s-a îndepărtat atât de oameni, încât nici de sărbătoarea Paştilor nu a venit în biserica, pentru a nu fi nevoit, găsindu-se împreună cu părinţii şi fraţii, să mănânce linte sau altceva care s-ar fi pus pe masă şi să creadă în felul acesta că s-a abătut de la scopul pe care şi-l pusese în minte. Acesta deci, înşelat îndelung de voia lui, a primit pe în înger al Satanei şi după ce i s-a închinat că unui înger de lumina, a primit porunca de la el să se arunce într-un rău foarte adânc la miezul nopţii, că să cunoască prin încercare că de aici înainte nu îl va mai paşte nici o primejdie, din cauza înaltei sale virtuţi şi ostenelilor la care s-a supus pentru Dumnezeu. Acesta, fără să deosebească prin cuget cine i-a dat aceste sfaturi, cu mintea întunecată, s-a aruncat în rău la miezul nopţii. Peste puţin timp, fraţii au prins de veste şi cu mare efort, abia au putut să-l scoată afară, pe jumătate mort; şi după ce a mai trăit două zile, a treia zi a murit, lăsând în urmă pe fraţii şi pe preotul Pafnutie plângând nemângâiaţi. Preotul, îndemnat de marea lui iubire de oameni şi întrucât îşi amintea marile lui osteneli ale lui Heron şi timpul îndelungat pe care l-a petrecut în pustie, nu l-a şters din pomelnice şi din slujbele celor admormiti, că să nu-l pună în rândul sinucigaşilor.
Extrase din Patericul Egiptean iar cea cu HERON din "Patericul visee si vedenii"
ATENTIE !!!
PATERICUL EGIPTEAN ÎL PUTEȚI CITI ONLINE GRATUIT ACCESÂND LINKUL URMĂTOR:
www.sfaturiortodoxe.ro/pateric/pateric.htm
Domnul isus mântuitorule ai milă de noi 😪
Din comentarile rautacioase se pot observa cat de multi oameni sunt inselati de vise si vedeni
Oameni buni luati seama la cuvintele ce sunt spuse in acest clip
Dumnezeu sa ne aiba in paza Amin.
"Judecata e a mea spune Domnul"
"Ce-l fara de pacat sa arunce primul cu piatra"
Domnilor preoti va provoc sa cititi 1 Ioan cap 2 de la 1 la 29 si va rog sa va uitati la dvs dar mai cu seama la mai marii dvs si sa imi spune'ti ce vedeti!?
Multumesc anticipat acelor ce accepta provocarea!
Multumesc Doamne Isuse ca ai zis:
„Eu sunt Calea, Adevărul şi Viaţa. NIMENI nu vine la Tatăl Meu DECAT PRIN MINE"
"Dar daca cineva a pacatuit, avem la Tatal UN Mijlocitor PE Isus Hristos, Cel neprihanit." AMIN!
RESTUL E RELIGIE!
K.
Doamne Isuse Hristose fiul lui Dumnezeu ai milă de noi păcătoși!
Doamne Miluiește-mă Amin Lăudat Sa Fie Domnul Dumnezeul Nostru AMIN Acum Sin Veci Vecilor Amin
Daca si preoți ar spune toate astea oamenilor lumea ar fi mai buna
Sunt minunate sfaturile părintelui ,mulțumi.
Aşa glăsuieşte cel ce ascultă cuvântul lui Dumnezeu, cel ce cunoaşte
gândurile Celui Atotputernic, cel ce vede descoperirile lui Dumnezeu,
ca în vis, dar ochii şi-i are deschişi” (Numerii 24, 16).
Doamneee ...Multa lumeee va fi mintita si orbita de Lucrul rau ...Crezand ca esti tu Doamne Ca noi sa nu cadem si sa nu ne prapadim ..Va trebui sa stim din inainte sa ascultam invataturile Batranilor Preoti si Calugari care stiu Istoria Bisericii care au trecut prin multe incercari de la deavol ....😟😟😟
Va mulțumim, pentru un documentar foarte frumos și foarte interesant, de excepție ! Mulțumim, pentru frumoasa prezentare și argumentare a acestui material minunat de prețios !
ADEVARAT. DOAMNE ISUSE CRISTOASE FIUL LUI DUMNEZEU MILUESTENE PE NOI PACATOSII PENTRU RUGĂCIUNILE PREA SFINTEI NASCATOARE DE DUMNEZEU MILUESTENE PE NOI!
Ferească Dumnezeu! NU I ADEVĂRAT SIMT 3 FELURI DE VISE DIN IN MULTE GINDURILOR DE LA FIRE ȘI DE LA DOMNU ÎN PRIMUL RIND
Lam visat pe Isus Hristos dandumi mina si chiar in acest moment trece am printrun timp foarte greu In viata mea si stiu ca mía Dat de inteles ca este cu mine ca ma ajuta si e adevarat ptr ca ma salvat de o depresie mare mía pregatit viata Asa de bine ca dupa miam gasit un lic de munca unde lucrez cu drag si sefii Mei sunt foarte buni mereu zic ca DUMNEZEU mía Dat ingeri in viata mea... E adevarat DUMNEZEU stie ce ni se intampla si de ce avem nevoie...
Doamne ajuta amin
Știu ca acest video dacă ești înțelept te schimba, îți schimba starea te face sa te simți bine! Chair dacă după revii la normal.. dacă ar asculta multi asta ar fi cred, puțin lumea mai buna mai fericita! Eu sincer nu ma mai gândesc la nimic când ascult asta ma duce într-o lume liniștită într-o lume în care vreau sa aud cat mai multe. Păcat ca aceasta senzație nu tine mult..
Raymond Cafes nu stiu daca ai statia asta de radio ....dute pe Internet la K-Love si ai sa fi mai linist cu muzica care iti alina sufletul. .
Raymond Cafes Cauta-l pe Dumnezeu sincer și predați viața în mâna lui Dumnezeu și ai sa vezi ca aceasta stare de pace și liniste o S-o simți mai tot timpul!
Este adevart noi doar trebuie sa credem in Dumnezeu si o sa ne ajute
j024
Multumesc!
Doamne ai milă de noi Amin!
Eu nu am cum să nu cred în vise. Nu de puține ori s-a întâmplat să mi se arate sub formă de vise mesaje mai mult sau mai puțin codificate, care îmi prevesteau că o acțiune sau alta, pe care urma să le întreprind, aveau să nu se termine chiar bine. Pe unele(vise) le-am ascultat și bine am făcut, de altele,însă, nu am ținut cont, din păcate.
A crede în vise, nu înseamnă că nu-l iubesc pe Isus. Dimpotrivă!
Mulțumesc mult.
Doamne.ai.mila.de.noibinecubinteazane.si.pe.noi.Amin
O veni vremea sa Nu Mai credem pe nimeni Amin
Multumesc mult Doamna Amin
Foarte frumoase acestea 🙏
Doamne ajută la toată lumea
Vă mulțumim
Doamne ajută! Amin
MULTUMIM!
Tot ce visez sau când mi se fac semne mi se adeveresc
Doamne ajuta bodaproste Amin
foarte interesant!
Doamne ajuta !
: „Vezi că Dumnezeu vorbeşte când într-un fel, când într-alt fel,
dar omul nu ia aminte. Şi anume, El vorbeşte în vis, în vedeniile
nopţii, atunci când somnul se lasă peste oameni şi când ei dorm în
aşternutul lor. Atunci El dă înştiinţări oamenilor şi-i cutremură cu
arătările Sale. Ca să întoarcă pe om de la cele rele şi să-l ferească de
mândrie. Ca să-i ferească sufletul de prăpastie şi viaţa lui de calea
mormântului” (Iov 33, 14-18).
Clarissa Ferenczi
O fi?n-o fi?AȘA ESTE,sau așa am vrea sa fie,ar fi frumos...
..clarissa ferenczi este foarte bun acest citat din biblie ..!..
voi turma din duhul meu iar batrinii vise vor visa si tinerii viziuni vor avea ...asa graieste domnul savaot ..!..
Clarissa Ferenczi mm mm
cuvantul lui Dumnezeu ne spune ca visele sunt de 3 feluri dar lipsa de cunostinta duce la necredinta si dezamagire.......vise din multimea gandurilor,vise de la deavol si nici una nu se implineste dar visele care vin de la Dumnezeu se implinesc si transmit un mesaj ....unii oameni il limiteaza pe Dumnezeu dupa mintea,sau cunostinta lor . Nu uitati El este creator si vorbeste si azi ca si in vechime prin vise vedenii proroci ,dar daca nu ai darul Duhului Sfant de deosebire a duhurilor nu intelegi nimic si esti tulburat Cuvantul lui Dumnezeu vorbeste in multe feluri si in multe chipuri dar omul nu ia seama.......ce este mai important sa asculti de sfatul unui om asa zis ca este sfant sau sa asculti de cuvantul lui Dumnezeu .deavolul nu te trezeste la rugaciune,doar daca_l slujesti dar nu este interesat de rugaciune ci sa_l slujesti pe el in rau si nu in bine.STUDIATI CARTEA SFANTA BIBLIA SI VA VETI LUMINA IN SUFLET ,VETI DEOSEBI PRIN DUHUL SANT BINELE DE RAU SI ADEVARUL DE MINCIUNA
foarte frumos
Vă mulțumesc tare frumos 0:02
Doamne ajută Amin!
Doamne
Ajuta
Daca Tata alege sa ne descopere anumite lucruri si sa ne vorbeasca sub felurite forme, SLAVA LUI, El ne-a ales, nu prin vrednicia noastra, ci prin indurarea Lui!!!! SUNT!!! VEDENII&VISE ce s-au adeverit in intregime, de-a lungul timpului!!!!! Cu iertare.... recuerdos(!)
e adevarat ce zici
e adevarat ce zici
Cata Adu & IOEL 2:28:DUPA aceea, VOI TURNA DUHUL MEU, peste orice faptura:fiii si fiicele voastre Vor proporciona, batranii vostri Vor VISA VISURI, si tinerii vostrii VOR AVEA VEDENII!!!! FI BINECUVANTAT!!!
paul a adevarat
Petru Dumitru
Iisus si scumpa lui maica sa ne pazeasca Amin
Tare frumoase pilde🙏🙏🙏🙏
„Şi stând Petru cu cei unsprezece, a ridicat glasul şi le-a vorbit:
Bărbaţi iudei, şi toţi care locuiţi în Ierusalim, aceasta să vă fie
cunoscută şi luaţi în urechi cuvintele mele; Că aceştia nu sunt beţi,
cum vi se pare vouă, căci este al treilea ceas din zi; Ci aceasta este
ce s-a spus prin proorocul Ioil: „Iar în zilele din urmă, zice Domnul,
voi turna din Duhul Meu peste tot trupul şi fiii voştri şi fiicele
voastre vor prooroci şi cei mai tineri ai voştri vor vedea vedenii şi
bătrânii voştri vise vor visa. Încă şi peste slugile Mele şi peste
slujnicele Mele voi turna în acele zile, din Duhul Meu şi vor prooroci” (Fapte 2, 14-18).
Doamne a grijà de noi
Fratilor aduceti-va aminte ca Dumnezeu poate vorbi si prin vise, si prin vedenii si prin oameni si prin Biblie, mie personal mi-a vorbit prin multe feluri, dar aduceti-va aminte cum Dumnezeu i-a vorbit lui Iosif in vis de noapte, sotul Mariei, sau cum le-a vorbit magilor tot intr-un vis de noapte, ca sa nu mai treaca pe la Irod, Dumnezeu ne vorbeste in multe feluri si asa scrie si in Biblie dar omul nu ia bine seama la faptul acesta... daca am cunoaste cu totii scripturile am intelege cand un vis sau o vedenie e de la Dumnezeu...
O ÎNTÂMPLARE DE AMĂGIRE DIN VREMEA NOASTRĂ
Sfântul Varsanufie spunea: "Nu are diavolul putere să arate nici pe Mântuitorul Hristos, nici Sfânta Împărtăşanie. Ci ne amăgeşte luând chipul unui anumit om sau forma pâinii obişnuite. Ia aminte însă că nu poate lua forma Sfintei Cruci, întrucât nu poate înfăţişa Crucea într-o formă diferită. Ştie că noi cunoaştem semnul adevărat şi tipul Crucii şi nu îndrăzneşte să-l folosească deoarece prin acesta şi-a pierdut puterea şi a fost rănit de moarte. Pe Mântuitorul Hristos nu L-am văzut şi nu L-am cunoscut întrupat şi Diavolul se străduieşte să ne înşele şi să ne convingă că este cel arătat de el, ca să credem adevărată această amăgire şi să pierim. Când vezi în visul tău forma Crucii, să ştii că visul este adevărat şi vine de la Dumnezeu. Ai grijă însă ca visul să-ţi fie tâlcuit de Sfinţii Părinţi şi să nu crezi în ce spune cugetul tău.
Fie ca Dumnezeu să-ţi lumineze mintea şi gândurile, frate, încât să te fereşti de orice cursă a vrăşmaşului".
O ÎNTÂMPLARE DE AMĂGIRE DIN VREMEA NOASTRĂ
“Printre fiii duhovniceşti ai părintelui Sava era şi un diacon român. Era încă tânăr şi vieţuia în linişte în pustia din jurul micului schit Sfânta Ana.
„Părinte - i-a zis diaconul părintelui Sava într-o zi, foarte întristat -, rogu-te să nu uiţi s-o pomeneşti pe mama mea la Liturghie. A murit acum trei zile.”
Aceste cuvinte i s-au părut părintelui Sava a fi dovadă unei biruinţe a diavolului. „Bătrânul” cu discernământ nu s-a tulburat. Aici, vrăjmaşul, se gândea el, face ceva urât. Vicleanul! Nu se dă înapoi de la nimic pentru a înşela şi a întuneca zidirea lui Dumnezeu.
Fără să-şi arate îngrijorarea, a încercat să pătrundă puţin mai adânc în problemă.
„- Copilul meu, spune-mi mai multe despre asta. Mâine e a treia zi de la moartea mamei tale - ceea ce înseamnă că a murit alaltăieri. Şi a murit în România. Cum ai putut afla de moartea ei în două zile?
A urmat o clipă de tăcere.
- Cum? Cum am aflat? - a început cu sfială diaconul. Păi, mi-a spus el…
- Cine ţi-a spus?
- Îngerul meu păzitor mi-a spus.
Îngerul tău păzitor? Ţi-ai văzut îngerul?
- Mi s-a dat să-l văd; nu doar o dată sau de două ori, asta se întâmplă de doi ani. Mi se arată şi e alături de mine la rugăciune. Cântăm Acatistul împreună, facem metanii şi avem convorbiri duhovniceşti…”
Aceşti „doi ani” l-au îndurerat foarte mult pe părintele Sava. Doi ani de amăgire demonică nu sunt o problemă uşoară. Să-l laşi pe vrăjmaş să lucreze netulburat la propria ta distrugere, timp de doi ani, este într-adevăr dureros:
„- Şi de ce, copilul meu, nu mi-ai spus nimic în tot acest timp?
- Îngerul mi-a spus că nu e nevoie!”
Părintele Sava a înţeles că avea de dus o luptă mare. Mai întâi trebuia să-l convingă pe sărmanul diacon că nu i se arată un înger, şi apoi să fie gata să înfrunte mânia demonului. „Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-ne şi mântuieşte-ne pe noi”, se ruga el în taină, din adâncul inimii.
„- Copilul meu, eşti sigur că cel ce ţi se arată este înger?
- Sunt absolut sigur, preacuvioase părinte. Cu adevărat ne rugăm împreună şi facem mii de mătănii în fiecare zi. Vorbim despre viaţa viitoare şi despre rai. Este îngerul meu păzitor.”
Diaconul părea neclintit în această convingere, totuşi, avea încredere şi în de Dumnezeu luminatul său „bătrân”, lucru care l-a determinat să se mai gândească.
„- Dar - a zis el - cum poate demonul să mă încurajeze la rugăciune? Diavolul luptă împotriva celor ce se roagă.”
În cele din urmă s-au înţeles să-l încerce pe „îngerul păzitor.”
„- Îndată ce va veni la tine - a zis părintele Sava - roagă-l să spună «Născătoare de Dumnezeu, Fecioară, bucură-te» şi să facă semnul Crucii.”
Dar n-a fost atât de simplu. După ce ai fost învăluit în amăgire de cel rău timp de doi ani de zile, atunci chiar şi ochii şi urechile îţi sunt înşelate. Te poate face să-ţi închipui că auzi „Născătoare-de-Dumnezeu, Fecioară” şi că vezi semnul Crucii.
La următoarea vizită, diaconul a spus duhovnicului cu o bucurie lăuntrică ascunsă:
„- Cuvioase părinte, totul s-a întâmplat precum ai spus. Este un înger al lui Dumnezeu, îngerul meu păzitor. A spus «Nascătoare de Dumnezeu, Fecioară» şi a făcut semnul Crucii.”
Părintele Sava a înţeles foarte bine acest lucru - doi ani în slujba vicleanului vrăjmaş nu puteau fi zădărniciţi uşor, însă, chiar dacă diavolul ştia multe vicleşuguri, el nu putea să întreacă înţelepciunea lui Dumnezeu care strălucea în de Dumnezeu purtătorul „bătrân.” Acesta s-a întors către diacon:
„- Ascultă aici, copilul meu! Fii cu băgare de seamă vom mai face o ultimă încercare, care va lămuri problema. Îngerii lui Dumnezeu pot să ştie orice, pentru că le descoperă Dumnezeu. Dar demonii nu pot, şi multe lucruri le sunt ascunse. Eşti de acord?
- De acord.
- Dacă eşti de acord, fii atent ce trebuie să faci. Chiar acum mă voi gândi la ceva - şi s-a gândit la ceva împotriva diavolului - şi voi lăsa acest gând ascuns în mintea mea. În seara asta, roagă-l pe înger să-ţi spună la ce m-am gândit. Dacă-ţi răspunde corect, atunci el este, fără îndoială, de la Dumnezeu. Să vii să-mi spui ce s-a întâmplat.”
Întorcându-se la „coliba” sa, diaconul avea un sentiment de nelinişte şi o presimţire neplăcută. În acelaşi timp însă se minuna de excelenta idee a bătrânului. Acum întreaga poveste va trece printr-un moment hotărâtor.
În noaptea aceea, când diaconul i-a cerut îngerului să rezolve problema, faţa lui luminoasă de înger i-a fost brăzdată de o uşoară tulburare. Părea că se află în încurcătură.
„- Dar, iubitul meu părinte, de ce te interesează pe tine, care eşti un om superior, gândurile unui muritor? Te înjoseşti pe tine însuţi - este o dorinţă nedemnă. Nu vrei mai bine să-ţi arăt în seara asta iadul şi raiul sau slava Maicii Domnului?
Însă, diaconul, care începuse să bănuiască ceva, a stăruit:
- Fac ascultare faţă de duhovnicul meu. Spune-mi la ce s-a gândit.”
Îngerul o sucea şi o învârtea, încercând să schimbe vorba, însă diaconul îl întorcea cu insistenţă la subiect. În plus, această eschivare nu făcea deloc impresie bună.
„- Trebuie să-mi spui la ce s-a gândit duhovnicul. E un lucru simplu. Nu ştii?
- Ai grijă, diacone. Cu acest moft eşti în primejdie de a pierde bunăvoinţa mea.
- Nu ştiu, eu te întreb ceva uşor. Pentru ultima dată te întreb: ştii sau nu ştii la ce s-a gândit părintele Sava?”
În clipa aceea şi-a lepădat înfăţişarea strălucitoare şi a luat o formă înfricoşătoare. Scrâşnea din dinţi şi urla cu o voce de fiară sălbatică turbată:
„- Eşti pierdut, ticălosule! Mâine pe vremea asta vei arde în focul iadului! Te vom chinui şi te vom distruge!”
După acestea diaconul a rămas singur, singur şi dărâmat. Toată dulceaţa celor doi ani de vedenii pe care le avusese nu putea acoperi durerea de acum. Dacă n-ar fi fost sprijinit de rugăciunile duhovnicului său, care în acel moment priveghea şi se ruga pentru el, şi-ar fi ieşit din minţi. Abia după câteva ore a putut să se adune şi să stea în picioare. Nu mai putea rămâne în colibă. Nu se mai simţea în siguranţă nicăieri decât numai lângă duhovnicul său. Tot timpul îi răsuna în urechi ameninţarea: «Mâine pe vremea asta vei fi în iad.» Groaza i-a pătruns până în măduva oaselor.
A reuşit să ajungă la „coliba” Învierii. S-a agăţat de rasa «bătrânului» şi nu-i mai dădea drumul nici măcar o clipă. Chiar şi atunci când „bătrânul” era nevoit să doarmă puţină vreme, diaconul cel îngrozit se afla lângă el!
„- Nu te teme, copilul meu. Linişteşte-te.
- Cum să nu mă tem, părinte, când ceasul se apropie? Vai, ceasul când mă vor lua e aproape! Oh! Se apropie ceasul când mă vor lua, Hristoase al meu, scapă-mă!”
Şi, într-adevăr, la ora stabilită duhurile rele au năvălit cu violenţă. Strigăte de groază şi disperare se auzeau din gura diaconului:
„- Scapă-mă, părinte! Sunt pierdut, mă iau cu ei! Scapă-mă!”
Părintele Sava a căzut cu faţă la pământ şi s-a rugat Domnului cu durere şi lacrimi să miluiască pe robul Său şi să certe pe demonii cei răi. Rugăciunea lui a fost ascultată şi nefericitul diacon a fost salvat «din gura leului».
Astfel s-a încheiat tragedia - o tragedie foarte instructivă, într-adevăr, vedeniile şi apariţiile ascund multe primejdii! Atunci când nu descoperim la spovedanie întreaga noastră lume interioară, vrăjmaşul poate face cu noi tot ce îi place. Cât de preţios e un duhovnic iscusit!
Dar povestea încă nu s-a terminat: Cu timpul, cu ajutorul poveţelor părintelui Sava, diaconul s-a liniştit. Viaţa lui duhovnicească a evoluat normal. Mai târziu a fost hirotonit preot şi s-a distins mereu prin evlavia sa. Cu toate acestea, anii de înşelare demonică au lăsat urme neplăcute. Vedeţi, diavolul dobândise un anumit drept asupra lui. Oare degeaba îi oferise acele vedenii încântătoare? Astfel, chiar dacă venise la Sfântul Munte din tinereţe şi crescuse într-un mediu îngeresc - cum se zice - a fost chinuit tot restul vieţii sale de felurite şi grele ispite. Toţi părinţii cei cu discernământ au văzut în acestea urmele celor doi ani de colaborare cu îngerul închipuit”.
Predici adventiste
Asa crezi tu? Daca intr-adevar ti-a vb cineva,nu a fost El. Ai grija cu visele astea.
Intotdeauna Domnul Isus Hristos Dumnezeu VORBESTE ( fiindca este VIU din veci in veci ) numai prin SFINTII PROOROCI ai Lui ,asa cum sint Eu robul Lui, care NU pacatuiesc DELOC NICIODATA ,cu ajutorul Domnului. D
Acelea sunt dela diavol
Doamne, ce povestioare înfricoșătoare, și totodată adevărate! Dumnezeu sa va dea sănătate pentru ca ati postat acest video!
Iuu
Ho
Binecuvântați fiți oamenii Amin
Măi oameni buni nu mai credeți în vise și vedenii numai bunul Dumnezeu știe ce ne așteaptă
Foarte frumos
Este adevarat. Visele te distrug daca te stapanesc si te gandesti tot timpul la ce ai visat. Este foarte adevarat,deci,ADIO VISE!
Amin Doamne Ajuta la toata lumea Amin
Va multumesc pentru sfat pentru ca tocmai azi noapte l-am visat pe Iisus, am crezut in el si i-am spus daca putea sa ma vindece(aveam temperatura)mai si tremuram.M-a pus sa ii imbratisez pe ucenicii lui.Asta a fost visull,dar totusi chiar daca-l visasem tot imi era frica.Sigur voi visa iarasi,dar acum stiu ce sa-i zic iti multumesc mult!!!!!
NicoCursiera
U
@Lumina Cunostintei de Dumnezeu Doamne ce poveste si cata invatatura se poate trage din ea.
S
Doamne-ajută!
Dumnezeu ma ajuta!
multumim foarte frumos Amin
Depărtează Răul de pe întreg globul pământesc DOAMNE AJUTĂ 🥀🙏🥀
Eu tot visez sfârșitul lumi :((
Fiti atenti de invatatura care o dati. Contraziceti cuvintul lui Dumnezeu,va jucati cu vietile oamenilor . Cititi scriptura si Domnul va vorbeste ,nu va luati dupa un muritor. In scriptura Dumnezeu ne vorbeste si ne spune adevarul nu povesti. Se contrazice singur este scris ca Domnul ne vorbeste prin vise si vedenii
Dumnezeu vorbeşte însă, cînd într-un fel, cînd într-altul. dar omul nu ia seama.
15. El vorbeşte prin visuri, prin vedenii de noapte, cînd oamenii sînt cufundaţi într-un somn adînc, cînd dorm în patul lor.
16. Atunci El le dă înştiinţări, şi le întipăreşte învăţăturile Lui,
17. ca să abată pe om de la rău, şi să-l ferească de mîndrie,
18. ca să-i păzească sufletul de groapă şi viaţa de loviturile săbiei. (Iov 33: 14-18).
Legenda spune ca Sluga tot Sluga a ramas, in veci si-n pururea
Am avut si eu un vis..am visat ca am murit..si dupa moarte era totul negru,in fata mea mi sa deschis o usa si a aparut o lumina alba stralucitoare si chipul lui Dumnezeu.El mia întins mina cu degetul aratator la mine si mia aratat in aer mai multe carti,in final mia lasat doar doua una moartea si alta viata,eu am ales viata fara a ma gindi mult.Dupa asta am reînviat si ma simteam liber fericit si cu un suflet curatit.dupa aia mam trezit simi batea inima doarte tate dar eram bucuroa..ce inseamna asta
Preutii la condamnat pe Iisus
Doamne ajutane si nu ne lasa amin
Este bine sa facem rugăciuni devine ne trezim din somn și pina ne culcam și să mai citim și viteza pagini din Biblie
Visele si mai ales vedeniile e xista, Maica Domnului le vorbeste la multi oameni chiar si.n zilele noastre, sub diferite forme, chiar si.n mod vazut la cei mai credinciosi. Dar in acelasi exista si diavolul care se poate transforma in inger luminos. Prin post si rugaciune vom reusi insa sa facem deosebirea .Amin
asa de frumos era pana la urama iese la lumina! CINE
Amin!🙏❤❤❤❤❤❤
Şi totuşi în biblie D-ZEU spune că ne va da vise când sfârşitul e aproape.
Când a venit şi mi-a arătat o uşă care era în aer,mi-a spus;
"E timpul să mergi acasă".
Nu eram în somn,am deschis ochii în loc să merg spre uşă.
Acela a fost satana?
Greu de crezut ,pentru că în interiorul uşii era o imagine a cerului cu un albastru mai purificat decât ceea vedem noi zi de zi.
Acum ,ce să mai credem?
Și eu am visat un vis în timp ce aveam temperatura f mare era f frumos visul se. Făcea ca 2 batrini m au primit în casa lor sa ma adăpostească de o ploaie torențială da era de la febra aceea visele vin și din corpul nostru sunt niște arătări da zici ca s reale m a tulburat visul acela de l țin minte toată viata sunt 3 ani de atunci
Amin
Si despre visele din Sf Scripura care le intrepeta Iosif cum era ?
Totul Vine de la dumnezeu.omul nu face nimic,decat inventeaza.fara dumnezeu noi nu suntem nimic.e dumnezeu care stie de noi.el nea creat si nimeni altul.
Urban Tereza
Urban Trezeay
Dumnezeu a creat mai intai lumia nevazuta si ingerii apoi pe noi oamenii ingerii cazuti din cer adica ingerii necurati pot influenta asupra vietii noastre ei fac orisice ca sa cadem din credinta si deaceea ne intunica mintea prin vise si vedenii . Cine nu crede in vise si vedenii e credinciis cu adevarat
@@alexandruarapan3677 va rataciti pentru că nu cunoasteti nici scripturile nici puterea lui Dumnezeu !
bai sa stiti ca asa este are foarte mare dreptate eu nu stiu ce sa ma fac nam somn de atatea vise care le visez noaptea 😰😰😰
Roagate domnului inainte de culcare si spunei tot ce te apasă
Dar poate ca tiai revenit dupa un an
Dacă țin eu bine minte, Noe a visat cum Dumnezeu î-l avertiza ca va veni potopul! Şi aşa a fost! Rog pe cineva să imi explice acest exemplu, in raport cu acest video!
Nu pe nNoe l-a avertizat direct nu in vis .
nicu cristea ...Noe nu dormea atunci când i-a spus Dumnezeu că va veni Potopul
Noè nu a visat ! Bunul Dumnezeu ia vorbit în direct !
De ce dacă visez ceva la cîteva zile se întîmplă exact asa Cine stie sa spuna
@@dumitrurusu6468 O ÎNTÂMPLARE DE AMĂGIRE DIN VREMEA NOASTRĂ
Sfântul Varsanufie spunea: "Nu are diavolul putere să arate nici pe Mântuitorul Hristos, nici Sfânta Împărtăşanie. Ci ne amăgeşte luând chipul unui anumit om sau forma pâinii obişnuite. Ia aminte însă că nu poate lua forma Sfintei Cruci, întrucât nu poate înfăţişa Crucea într-o formă diferită. Ştie că noi cunoaştem semnul adevărat şi tipul Crucii şi nu îndrăzneşte să-l folosească deoarece prin acesta şi-a pierdut puterea şi a fost rănit de moarte. Pe Mântuitorul Hristos nu L-am văzut şi nu L-am cunoscut întrupat şi Diavolul se străduieşte să ne înşele şi să ne convingă că este cel arătat de el, ca să credem adevărată această amăgire şi să pierim. Când vezi în visul tău forma Crucii, să ştii că visul este adevărat şi vine de la Dumnezeu. Ai grijă însă ca visul să-ţi fie tâlcuit de Sfinţii Părinţi şi să nu crezi în ce spune cugetul tău.
Fie ca Dumnezeu să-ţi lumineze mintea şi gândurile, frate, încât să te fereşti de orice cursă a vrăşmaşului".
O ÎNTÂMPLARE DE AMĂGIRE DIN VREMEA NOASTRĂ
“Printre fiii duhovniceşti ai părintelui Sava era şi un diacon român. Era încă tânăr şi vieţuia în linişte în pustia din jurul micului schit Sfânta Ana.
„Părinte - i-a zis diaconul părintelui Sava într-o zi, foarte întristat -, rogu-te să nu uiţi s-o pomeneşti pe mama mea la Liturghie. A murit acum trei zile.”
Aceste cuvinte i s-au părut părintelui Sava a fi dovadă unei biruinţe a diavolului. „Bătrânul” cu discernământ nu s-a tulburat. Aici, vrăjmaşul, se gândea el, face ceva urât. Vicleanul! Nu se dă înapoi de la nimic pentru a înşela şi a întuneca zidirea lui Dumnezeu.
Fără să-şi arate îngrijorarea, a încercat să pătrundă puţin mai adânc în problemă.
„- Copilul meu, spune-mi mai multe despre asta. Mâine e a treia zi de la moartea mamei tale - ceea ce înseamnă că a murit alaltăieri. Şi a murit în România. Cum ai putut afla de moartea ei în două zile?
A urmat o clipă de tăcere.
- Cum? Cum am aflat? - a început cu sfială diaconul. Păi, mi-a spus el…
- Cine ţi-a spus?
- Îngerul meu păzitor mi-a spus.
Îngerul tău păzitor? Ţi-ai văzut îngerul?
- Mi s-a dat să-l văd; nu doar o dată sau de două ori, asta se întâmplă de doi ani. Mi se arată şi e alături de mine la rugăciune. Cântăm Acatistul împreună, facem metanii şi avem convorbiri duhovniceşti…”
Aceşti „doi ani” l-au îndurerat foarte mult pe părintele Sava. Doi ani de amăgire demonică nu sunt o problemă uşoară. Să-l laşi pe vrăjmaş să lucreze netulburat la propria ta distrugere, timp de doi ani, este într-adevăr dureros:
„- Şi de ce, copilul meu, nu mi-ai spus nimic în tot acest timp?
- Îngerul mi-a spus că nu e nevoie!”
Părintele Sava a înţeles că avea de dus o luptă mare. Mai întâi trebuia să-l convingă pe sărmanul diacon că nu i se arată un înger, şi apoi să fie gata să înfrunte mânia demonului. „Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-ne şi mântuieşte-ne pe noi”, se ruga el în taină, din adâncul inimii.
„- Copilul meu, eşti sigur că cel ce ţi se arată este înger?
- Sunt absolut sigur, preacuvioase părinte. Cu adevărat ne rugăm împreună şi facem mii de mătănii în fiecare zi. Vorbim despre viaţa viitoare şi despre rai. Este îngerul meu păzitor.”
Diaconul părea neclintit în această convingere, totuşi, avea încredere şi în de Dumnezeu luminatul său „bătrân”, lucru care l-a determinat să se mai gândească.
„- Dar - a zis el - cum poate demonul să mă încurajeze la rugăciune? Diavolul luptă împotriva celor ce se roagă.”
În cele din urmă s-au înţeles să-l încerce pe „îngerul păzitor.”
„- Îndată ce va veni la tine - a zis părintele Sava - roagă-l să spună «Născătoare de Dumnezeu, Fecioară, bucură-te» şi să facă semnul Crucii.”
Dar n-a fost atât de simplu. După ce ai fost învăluit în amăgire de cel rău timp de doi ani de zile, atunci chiar şi ochii şi urechile îţi sunt înşelate. Te poate face să-ţi închipui că auzi „Născătoare-de-Dumnezeu, Fecioară” şi că vezi semnul Crucii.
La următoarea vizită, diaconul a spus duhovnicului cu o bucurie lăuntrică ascunsă:
„- Cuvioase părinte, totul s-a întâmplat precum ai spus. Este un înger al lui Dumnezeu, îngerul meu păzitor. A spus «Nascătoare de Dumnezeu, Fecioară» şi a făcut semnul Crucii.”
Părintele Sava a înţeles foarte bine acest lucru - doi ani în slujba vicleanului vrăjmaş nu puteau fi zădărniciţi uşor, însă, chiar dacă diavolul ştia multe vicleşuguri, el nu putea să întreacă înţelepciunea lui Dumnezeu care strălucea în de Dumnezeu purtătorul „bătrân.” Acesta s-a întors către diacon:
„- Ascultă aici, copilul meu! Fii cu băgare de seamă vom mai face o ultimă încercare, care va lămuri problema. Îngerii lui Dumnezeu pot să ştie orice, pentru că le descoperă Dumnezeu. Dar demonii nu pot, şi multe lucruri le sunt ascunse. Eşti de acord?
- De acord.
- Dacă eşti de acord, fii atent ce trebuie să faci. Chiar acum mă voi gândi la ceva - şi s-a gândit la ceva împotriva diavolului - şi voi lăsa acest gând ascuns în mintea mea. În seara asta, roagă-l pe înger să-ţi spună la ce m-am gândit. Dacă-ţi răspunde corect, atunci el este, fără îndoială, de la Dumnezeu. Să vii să-mi spui ce s-a întâmplat.”
Întorcându-se la „coliba” sa, diaconul avea un sentiment de nelinişte şi o presimţire neplăcută. În acelaşi timp însă se minuna de excelenta idee a bătrânului. Acum întreaga poveste va trece printr-un moment hotărâtor.
În noaptea aceea, când diaconul i-a cerut îngerului să rezolve problema, faţa lui luminoasă de înger i-a fost brăzdată de o uşoară tulburare. Părea că se află în încurcătură.
„- Dar, iubitul meu părinte, de ce te interesează pe tine, care eşti un om superior, gândurile unui muritor? Te înjoseşti pe tine însuţi - este o dorinţă nedemnă. Nu vrei mai bine să-ţi arăt în seara asta iadul şi raiul sau slava Maicii Domnului?
Însă, diaconul, care începuse să bănuiască ceva, a stăruit:
- Fac ascultare faţă de duhovnicul meu. Spune-mi la ce s-a gândit.”
Îngerul o sucea şi o învârtea, încercând să schimbe vorba, însă diaconul îl întorcea cu insistenţă la subiect. În plus, această eschivare nu făcea deloc impresie bună.
„- Trebuie să-mi spui la ce s-a gândit duhovnicul. E un lucru simplu. Nu ştii?
- Ai grijă, diacone. Cu acest moft eşti în primejdie de a pierde bunăvoinţa mea.
- Nu ştiu, eu te întreb ceva uşor. Pentru ultima dată te întreb: ştii sau nu ştii la ce s-a gândit părintele Sava?”
În clipa aceea şi-a lepădat înfăţişarea strălucitoare şi a luat o formă înfricoşătoare. Scrâşnea din dinţi şi urla cu o voce de fiară sălbatică turbată:
„- Eşti pierdut, ticălosule! Mâine pe vremea asta vei arde în focul iadului! Te vom chinui şi te vom distruge!”
După acestea diaconul a rămas singur, singur şi dărâmat. Toată dulceaţa celor doi ani de vedenii pe care le avusese nu putea acoperi durerea de acum. Dacă n-ar fi fost sprijinit de rugăciunile duhovnicului său, care în acel moment priveghea şi se ruga pentru el, şi-ar fi ieşit din minţi. Abia după câteva ore a putut să se adune şi să stea în picioare. Nu mai putea rămâne în colibă. Nu se mai simţea în siguranţă nicăieri decât numai lângă duhovnicul său. Tot timpul îi răsuna în urechi ameninţarea: «Mâine pe vremea asta vei fi în iad.» Groaza i-a pătruns până în măduva oaselor.
A reuşit să ajungă la „coliba” Învierii. S-a agăţat de rasa «bătrânului» şi nu-i mai dădea drumul nici măcar o clipă. Chiar şi atunci când „bătrânul” era nevoit să doarmă puţină vreme, diaconul cel îngrozit se afla lângă el!
„- Nu te teme, copilul meu. Linişteşte-te.
- Cum să nu mă tem, părinte, când ceasul se apropie? Vai, ceasul când mă vor lua e aproape! Oh! Se apropie ceasul când mă vor lua, Hristoase al meu, scapă-mă!”
Şi, într-adevăr, la ora stabilită duhurile rele au năvălit cu violenţă. Strigăte de groază şi disperare se auzeau din gura diaconului:
„- Scapă-mă, părinte! Sunt pierdut, mă iau cu ei! Scapă-mă!”
Părintele Sava a căzut cu faţă la pământ şi s-a rugat Domnului cu durere şi lacrimi să miluiască pe robul Său şi să certe pe demonii cei răi. Rugăciunea lui a fost ascultată şi nefericitul diacon a fost salvat «din gura leului».
Astfel s-a încheiat tragedia - o tragedie foarte instructivă, într-adevăr, vedeniile şi apariţiile ascund multe primejdii! Atunci când nu descoperim la spovedanie întreaga noastră lume interioară, vrăjmaşul poate face cu noi tot ce îi place. Cât de preţios e un duhovnic iscusit!
Dar povestea încă nu s-a terminat: Cu timpul, cu ajutorul poveţelor părintelui Sava, diaconul s-a liniştit. Viaţa lui duhovnicească a evoluat normal. Mai târziu a fost hirotonit preot şi s-a distins mereu prin evlavia sa. Cu toate acestea, anii de înşelare demonică au lăsat urme neplăcute. Vedeţi, diavolul dobândise un anumit drept asupra lui. Oare degeaba îi oferise acele vedenii încântătoare? Astfel, chiar dacă venise la Sfântul Munte din tinereţe şi crescuse într-un mediu îngeresc - cum se zice - a fost chinuit tot restul vieţii sale de felurite şi grele ispite. Toţi părinţii cei cu discernământ au văzut în acestea urmele celor doi ani de colaborare cu îngerul închipuit”.
Mi-am schimbat mesajul de două ori . Am rămas pe gânduri când am auzit că a venit cu mireasma cea bună...Nu aș dori să duc pe nimeni în eroare!
eu uneori am visuri care prezic viitorul şi nu numai eu şi alții cum se poate întâmpla asta? . Am avut un vis acum câteva săptămâni şi s-a întâmplat. Este foarte ciudat.😄😄😄
Ana Goga Asta este un dar minunat! Continua sa te rogi ca Domnul să-ți dea putere să-l cauți tot mai mult
Ana Maria
Ana Maria
Hhvxvj
De foarte multe ori ce am visat sa antamplat
O data am visat ca camera lui fratele meu era portocalie
Si astazi am dat camera cu portocaliu dar nu am deciz eu culoarea pentru ca am vasat
Fratele meu a zis ca vrea portocaliu 🙏🥰
Este foarte adevarat sa luati aminte
Visele vin din ingrijorarea zilei sau saptaminii trecute,de la diavol si de la Domnul Dumnezeu.
Eu am visat o data ca am vb cu Iisus la telefon nu știu ce mia zis dar eram foarte speriata și în timpul convorbiri și după ce m-am trezit..Am mai avut eu vise din astea care s-au adeverit dar nu le-am dat importanta..prea mare..Deoarece nu consider ca e așa important și de unde știu eu ca nu sunt de la cel rău. .Consider ca ar trebui sa le ignoram..Sa nu credem în ele..Și sa ne rugam lui Dumnezeu sa ne lumineze..
depinde ce iti spunea Isus la telefon
explica mai amanuntit visul
Eu în tot timpul ma visaz pe lumea ceilalta parca zbor si vad animale erau niste tigre unul din ei vroia sa ma manance dar altul o zis dai pace ca femeia aceasta e de la Dumnezeu eu am auzit vocea luia adica de la tigru si mam mirat cum animalul o vorbit si mia zis ca va veni timpul ca animalile vor vorbi erau paduri poene verzi plini cu flori de papadii frumoase si stiam ca trebue sa man torc înapoi pe pamant si ma rugam sa man toarca si mam trezit pe urma am visat alta seara în casa la mine parca era potopul lumi si fugeam cadea din ceruri sagete de foc crapa pamantul ardea focuri dar eu cum paseam ma apara Dumnezeu si ma rugam sa ajung mai repede acasa la copii mei dar din cer mea raspuns cand va fii sfarsitul lumii nu vei fi langa copii tai vei fi departe tu vei scapa dar eu iam raspuns doar eu sunt o femee pacatoasa cum voi scapa mea zis sa ma rog sa ma pocaesc ca pacatele mele vor fi ertate si vei trai si mam trezit de multe ori mi țe arata visuri cu Isus Hristos am visat si iadul si raiul numai ca în rai mea zis ca nu întra nimeni de pe pamant ca suntem pacatos
Eu visez in fiecare noapte si se intampla tot de bine si de rau ceea ce visez
Eu nu as vrea sa visez dar asta am de copil si Ma rog si dimineata si seara
Aveau lupte ca NU erau după voia Domnului !!
Frumos documentar! Ce melodie este pe fundal?
Și eu vreau sa stiu piesa
Primul la acest video !!! :-)
Dar ai inteles și ceva ?
Doame-Ajuta !
Pentru că aşa zice Domnul Savaot, Dumnezeul lui Israel: Să nu vă
lăsaţi amăgiţi de proorocii voştri şi de ghicitorii voştri care sunt în
mijlocul vostru, şi să nu ascultaţi visele voastre, pe care le veţi
visa, căci vă proorocesc minciună şi Eu nu i-am trimis, zice Domnul!” (Ieremia 29, 8-9).
Clarissa Ferenczi ,
va spun adevarat ...aveti grija la subconstiient ce vezi ziua creierul inregistreazza povesti sunt multe ..feritiva de clipa ca atunci se intampla tot
Unde pot gasi melodia de pe fundal?
O ador
Si eu o vreau dar nu o gasesc n am habar ce melodie E 😥😔
Gresit.VISURILE DE MULTE ORI TE AVERTIZEAZA.
Istorisiri închipuite ! Întâmplări neintamplate sau mai pe interesul omului de rând le putem spune si minciuni spiritualizate .
Dumnezeu sa ne păzească de astfel de învățători mincinoși .
De astfel de învățători îl avertiza apostolul Pavel pe Timotei sa se ferească 2Timotei 4 : 4
Citeodata visez aiurea ,însă unele vise au semnificație a ceea ce urmează sigur .E ciudat cu visele, însă as fi vrut sa pot desluși ce visez,și faptul cind bate ochiul sting sau drept are semnificație. Mi sa întâmplat personal să-mi bata ochiul sting înaintea morții Mamei mele.Prqctic mia bătut ochiul sting aproape 2 saptamini continuu pina în ziua de a murit apoi sa oprit .Ceva cumplit ptr mine
💕💕💕💓