Felicitări Doamnei pentru prezentare. Impresionant profesionalismul, multitudinea cunoștințelor, informațiilor din domeniu, precum şi prezentarea lor. Mulțumiri!
Doamna Alexandra Negrila știe o gramada de lucruri interesante despre istoria și tradițiile portului național românesc din diferite regiuni geopolitice/zone din România pe care foarte puține persoane le mai cunosc in ziua de azi. Foarte interesanta discuția dintre Damian Anfile și doamna Alexandra Negrila despre istoria și tradițiile portului național românesc din diferite regiuni/zone geografice ale României: Banat, Maramureș, Bucovina, Moldova, Dobrogea, Muntenia, Oltenia, Crișana, Transilvania.
Deși sunt cunoscute simpatiile politice ale domnului Constantinescu, domnul Damian Anfile a stat departe de orice idee de politica actuală, în materialele pe care le-a realizat. Cred ca ar fi o dovadă de respect și apreciere pentru domnul Anfile și pentru munca sa, să nu se mai posteze comentarii din zona politică.
Tata a fost cojocar și a învățat meserie la Pitești in perioada 1950- 53 , de la 14 la 18 ani. Meșina era piele de pe care se dădea jos părul prin imbăiere in soluție cu var , apoi se vopsea. Se tăia in fâșii late de 4 cm si se tăiau in" oglindă" modele pe o margine apoi se cusea pe marginea deschiderii din față a pieptarului si la buzunarele laterale si pe piept pentru a întări marginea. Pe piept erau florării ornamentale tot din meșină. În ultima perioadă, cam de prin 1980 tata incepuse să folosească vinilin lipit pe o bază textilă , care imita meșina. După revoluție nu a mai lucrat cojocărie, nu mai era cerere . Suntem din judetul Tulcea si tata a murit in 2015. Printr-o ciudată întâmplare tata era originar din Uda de Sus prin mamă. Conacul Golescu a fost facut de Dinicu Golescu, iar străstrăbunicul meu Gheorghe Diaconu care a fost unul din căpitanii lui Tudor Vladimirescu, cand se intorcea de la București după terminarea revoluției, undeva pe toamnă, s-a oprit la conac pentru o cană de vin . Era o petrecere, o nuntă ceva și a lasat calul mai la o parte să pască vrând să se apropie de poartă, dar nu apucase să se depărteze prea mult că a auzit un zgomot ciudat plus un nechezat nervos de cal. Un grup de copii urcase într-o caleașcă si inhămaseră caii dar aceștia speriați au rupt-o la fugă la vale, iar hățurile căzuseră. Gheorghe Diaconu a sărit pe cal si a țâșnit după ei, a ajuns caleașca și a sarit pe caii din față oprindu-i. Era o râpă la vreo 10 -15 metri cu un podeț îngust si erau toate șansele să cadă alături de pod cu tot echipajul. Cei de la poartă cand au vazut că a fost evitată o tragedie, au izbucnit in urale . Cand s-a intors cu caleașca la locul ei a fost imediat curtat să fie angajat ca vizitiu si fiecare din boierii aceia oferea sume din ce in ce mai mari. Dinicu Golescu l-a chemat deoparte, l-a cinstit cu o cană de vin și pentru că auzise cât oferiseră ceilalți, i-a oferit triplu numai să vină la el. Un vizitiu bun însemna să-ți predai viața cuiva in care să ai încredere! Gheorghe Diaconu a fost foarte mulțumit de ofertă și s-a angajat vizitiu la boier. Nu de alta dar avea 18 copii și ceva pământ la deal , dar care nu era prea productiv . Cand s-a dat legea cu numele de familie unii din copiii lui au trecut Diaconu, alții Diaconescu și numai străbunicul Matei s-a trecut Poeniță, probabil poreclă de la locul unde-și făcuse casa. Ambii au fost haiduci in tinerețe, era un fel de militărie de pe la 14 ani până la căsătorie. Gheorghe Diaconu a rămas vizitiu acolo până pe la 80 de ani. Tot el împreună cu boieroaica au gasit-o pe străbunica, cea care urma să se căsătorească cu Matei, străbunicul meu. Au auzit plânset de copil puternic și au coborât, au intrat in casă si au găsit toți membrii familiei întinși pe paturi , bolnavi de lingoare, febră tifoida si erau pe moarte. Au luat fetița din copae și intreband in vecini au aflat că mai era un frate al ei , mai mare cu 7 ani , care se ducea in sat să caute de lucru si primea câte ceva de mâncare. Uneori găsea, alteori nu, ce putea să lucreze un copil de 8 ani .😢.. și atunci îi storcea zeamă de prune in gură. Până pe la 15 ani ai străbunicii au locuit amândoi la conac . Dar... strabunica a trăit 104 ani, a murit in 1954 si de la ea a aflat tata multe întâmplări "din vremea turcului" pe care mi le-a povestit și mie . Aici am povestit o parte.
@dreamofmirrors am uitat să spun că la unul din copii au uitat poarta cu zăvorul netras și fiind mic, de 4 ani a ieșit pe drum și s-a pierdut. Când și-au dat seama au ieșit să-l caute , dar nu l-au mai găsit. Pe vremea aceea copiii pierduți sau orfani ajungeau la înalta poartă și si-au dat seama că n-o să-l mai găsească. Strabunica îi povestea tatei că uneori soacra ei rămânea pe gânduri și spunea oftând: -- Ce o fi de băiatul ăla? O avea el pâine și apă pe-acolo pe unde-o fi ... ? Deci 17 copii au rămas... S-a întâmplat prin anii 30 ai secolului XIX. Străstrăbunicul a avut o parte din copii înainte de revoluția lui Tudor Vladimirescu și o parte după, avea cam 40 de ani la revoluție.
❤Aveti radacini adanci ,valoroase in pamant romanesc !❤ Ma tem insa ca florile falnicului arbore se desfata sub soarele altor meleaguri ...❤Multa sanatate si sper sa aveti o familie superba ! Va urez sanatate !❤ Sa scrieti amintirile ,macar pt familie !❤❤❤@@williamgabrielmortianu9873
Multumin pentru “poveste”.Am recitit’o de doua ori.Am ramas impresionat.Pacat ca ne pierdem traditiile,obiceiurile,iar bunul simt,a ajuns la….muzeu.Inca odata…multumim,de destanuirea ta,si s’ai parte numai de bine.Salutari din Phoneix-Arizona .
Total de acord cu datul creditului. Asta continui sa susțin și eu. Dacă vrei să te inspiri ETIC, trebuie sa precizei neapărat sursa inspirației. Oricine a fost în școală, macar așa un pic, a învățat această etică de a respecta munca altuia
Într-o lume în permanentă transformare, portul tradițional rămâne cel mai puternic simbol al identității noastre. Este mai mult decât o emblemă - reprezintă o veritabilă poveste împletită cu iscusință, fiecare fir purtând semnul obiceiurilor și moștenirii străbune.
Ultimul costum despre care doamna a spus ca este din Marginimea Sibiului, menționez ca în Valea Jiului, toți momarlanii băștinași poarta acel costum la sărbători.
Stimate domn Constantinescu, in urma deciziei de a invalida alegeriile , Romania este supusa UNEI LOVITURI DE STAT. Este inoportun momentul sa mai redati acest clip cu Damian atata timp cat , din pacate, tarisoara ...arde. Reconsiderati cu intelepciune momentul difuzarii, acum nu este momentul.... cu drag
Doamnă asistăm la un" documentar "care pune în evidență portul nostru strămoșesc,popular,tradițional. Acest lucru nu trebuie trecut cu vederea în aceste vremuri tulburi !!!! Sunt lecții autentice de istorie!!!! nu tâmpenii debitate de politicieni obscuri și analfabeți...de dinozauri comuniști în halate vișinii... sau lingăi părerologi si pupincuriști jurnaliști plătiți enorm ,realizatori tv.aserviți partidelor!
Eu n-am văzut vreun port care să înnobileze mai mult femeia decât portul acesta țărănesc. Spunea și dna Alexandra că un lucru distinctiv și în răspăr cu vremurile de acum este faptul că el nu scoate în evidență silueta femeii, nu se mulează pe corp, nu descoperă ci din contră. Și, paradoxal, prin asta nu face decât s-o pună in valoare. Pe mine mă fascinează cum același tip de costum poate să stea la fel de bine și pe o femeie mai slabă și pe una mai plinuță, și pe una mai tânără și pe una mai în vârstă, Și să-i confere eleganță, să-i confere feminitate. Amintea tot dna Alexandra despre acel șorțuleț care se purta peste fotă și în față și în spate "ca să acopere rușinea". Vă dați seama ce candoare aveau atunci oamenii? Și cât de mult am pierdut noi? Astăzi aproape toate hainele femeiești sunt croite să fie cât mai strâmte, cât mai mulate, cu decoltee cât mai mari, cât mai tăiate, cât mai descoperite. Pe sticlă și prin reclame femeile sunt puse în ipostaze care mai de care ... Practic în societatea contemporană femeia a devenit un obiect sexual și nimic mai mult. Și tocmai asta îi anulează feminitatea.
Felicitări Doamnei pentru prezentare. Impresionant profesionalismul, multitudinea cunoștințelor, informațiilor din domeniu, precum şi prezentarea lor. Mulțumiri!
Felicitări domnului Damian Anfile un potcast interesant despre costumul populare/tradițional românesc .
Admirabila sinteza, ati reusit sa daruiti publicului o munca de cercetare culturala imensa 👏
Doamna Alexandra Negrila știe o gramada de lucruri interesante despre istoria și tradițiile portului național românesc din diferite regiuni geopolitice/zone din România pe care foarte puține persoane le mai cunosc in ziua de azi. Foarte interesanta discuția dintre Damian Anfile și doamna Alexandra Negrila despre istoria și tradițiile portului național românesc din diferite regiuni/zone geografice ale României: Banat, Maramureș, Bucovina, Moldova, Dobrogea, Muntenia, Oltenia, Crișana, Transilvania.
Felicitări dragilor, un material de mare factură, culturală!
Deși sunt cunoscute simpatiile politice ale domnului Constantinescu, domnul Damian Anfile a stat departe de orice idee de politica actuală, în materialele pe care le-a realizat.
Cred ca ar fi o dovadă de respect și apreciere pentru domnul Anfile și pentru munca sa, să nu se mai posteze comentarii din zona politică.
Când eram în școala generală, undeva în anii '80,aveam un joculeț de cărți, cu imagini de costume naționale. Erau împărțite pe județe.
Foarte fain și plăcut de urmărit acest material video! :)
Felicitări, Alexandra!
Minunată si extrem de amplă prezentarea doamnei
Mulțumesc. Minunat, ca întotdeauna.
Felicitări!❤ Ce interesant ar fi un podcast cu tradițiile de înmormântare/ căsătorie.😊
Felicitari Alexandra! 🤗
Punem pariu ca Damian inregistreaza totul .Va sti tot ce aude acum !❤ Ce bogatie de om !❤Multumim !❤
Imi cer iertare, dar acest video trebuie trecut la nivelul de documentar. Felicitari!!!
Tata a fost cojocar și a învățat meserie la Pitești in perioada 1950- 53 , de la 14 la 18 ani.
Meșina era piele de pe care se dădea jos părul prin imbăiere in soluție cu var , apoi se vopsea. Se tăia in fâșii late de 4 cm si se tăiau in" oglindă" modele pe o margine apoi se cusea pe marginea deschiderii din față a pieptarului si la buzunarele laterale si pe piept pentru a întări marginea. Pe piept erau florării ornamentale tot din meșină. În ultima perioadă, cam de prin 1980 tata incepuse să folosească vinilin lipit pe o bază textilă , care imita meșina. După revoluție nu a mai lucrat cojocărie, nu mai era cerere . Suntem din judetul Tulcea si tata a murit in 2015.
Printr-o ciudată întâmplare tata era originar din Uda de Sus prin mamă. Conacul Golescu a fost facut de Dinicu Golescu, iar străstrăbunicul meu Gheorghe Diaconu care a fost unul din căpitanii lui Tudor Vladimirescu, cand se intorcea de la București după terminarea revoluției, undeva pe toamnă, s-a oprit la conac pentru o cană de vin . Era o petrecere, o nuntă ceva și a lasat calul mai la o parte să pască vrând să se apropie de poartă, dar nu apucase să se depărteze prea mult că a auzit un zgomot ciudat plus un nechezat nervos de cal. Un grup de copii urcase într-o caleașcă si inhămaseră caii dar aceștia speriați au rupt-o la fugă la vale, iar hățurile căzuseră. Gheorghe Diaconu a sărit pe cal si a țâșnit după ei, a ajuns caleașca și a sarit pe caii din față oprindu-i. Era o râpă la vreo 10 -15 metri cu un podeț îngust si erau toate șansele să cadă alături de pod cu tot echipajul. Cei de la poartă cand au vazut că a fost evitată o tragedie, au izbucnit in urale . Cand s-a intors cu caleașca la locul ei a fost imediat curtat să fie angajat ca vizitiu si fiecare din boierii aceia oferea sume din ce in ce mai mari. Dinicu Golescu l-a chemat deoparte, l-a cinstit cu o cană de vin și pentru că auzise cât oferiseră ceilalți, i-a oferit triplu numai să vină la el. Un vizitiu bun însemna să-ți predai viața cuiva in care să ai încredere! Gheorghe Diaconu a fost foarte mulțumit de ofertă și s-a angajat vizitiu la boier. Nu de alta dar avea 18 copii și ceva pământ la deal , dar care nu era prea productiv . Cand s-a dat legea cu numele de familie unii din copiii lui au trecut Diaconu, alții Diaconescu și numai străbunicul Matei s-a trecut Poeniță, probabil poreclă de la locul unde-și făcuse casa.
Ambii au fost haiduci in tinerețe, era un fel de militărie de pe la 14 ani până la căsătorie.
Gheorghe Diaconu a rămas vizitiu acolo până pe la 80 de ani. Tot el împreună cu boieroaica au gasit-o pe străbunica, cea care urma să se căsătorească cu Matei, străbunicul meu. Au auzit plânset de copil puternic și au coborât, au intrat in casă si au găsit toți membrii familiei întinși pe paturi , bolnavi de lingoare, febră tifoida si erau pe moarte. Au luat fetița din copae și intreband in vecini au aflat că mai era un frate al ei , mai mare cu 7 ani , care se ducea in sat să caute de lucru si primea câte ceva de mâncare. Uneori găsea, alteori nu, ce putea să lucreze un copil de 8 ani .😢.. și atunci îi storcea zeamă de prune in gură. Până pe la 15 ani ai străbunicii au locuit amândoi la conac . Dar... strabunica a trăit 104 ani, a murit in 1954 si de la ea a aflat tata multe întâmplări "din vremea turcului" pe care mi le-a povestit și mie . Aici am povestit o parte.
18 copii?!? meama...
@dreamofmirrors am uitat să spun că la unul din copii au uitat poarta cu zăvorul netras și fiind mic, de 4 ani a ieșit pe drum și s-a pierdut. Când și-au dat seama au ieșit să-l caute , dar nu l-au mai găsit. Pe vremea aceea copiii pierduți sau orfani ajungeau la înalta poartă și si-au dat seama că n-o să-l mai găsească. Strabunica îi povestea tatei că uneori soacra ei rămânea pe gânduri și spunea oftând:
-- Ce o fi de băiatul ăla? O avea el pâine și apă pe-acolo pe unde-o fi ... ?
Deci 17 copii au rămas...
S-a întâmplat prin anii 30 ai secolului XIX. Străstrăbunicul a avut o parte din copii înainte de revoluția lui Tudor Vladimirescu și o parte după, avea cam 40 de ani la revoluție.
@@williamgabrielmortianu9873 Fascinant sa ai asa povesti in familie. Multumesc pt raspuns!
❤Aveti radacini adanci ,valoroase in pamant romanesc !❤ Ma tem insa ca florile falnicului arbore se desfata sub soarele altor meleaguri ...❤Multa sanatate si sper sa aveti o familie superba ! Va urez sanatate !❤ Sa scrieti amintirile ,macar pt familie !❤❤❤@@williamgabrielmortianu9873
Multumin pentru “poveste”.Am recitit’o de doua ori.Am ramas impresionat.Pacat ca ne pierdem traditiile,obiceiurile,iar bunul simt,a ajuns la….muzeu.Inca odata…multumim,de destanuirea ta,si s’ai parte numai de bine.Salutari din Phoneix-Arizona .
Foarte interesant. Mulțumim mult !
Total de acord cu datul creditului. Asta continui sa susțin și eu. Dacă vrei să te inspiri ETIC, trebuie sa precizei neapărat sursa inspirației. Oricine a fost în școală, macar așa un pic, a învățat această etică de a respecta munca altuia
Mulțumim!❤
Sigur va fi interesant, vă așteptăm. 👍
Foarte frumos! In final, un domeniu in care domnul Anfile nu e actor principal. Dar curiozitatea e mare. Felicitări!
felicitari!
Într-o lume în permanentă transformare, portul tradițional rămâne cel mai puternic simbol al identității noastre. Este mai mult decât o emblemă - reprezintă o veritabilă poveste împletită cu iscusință, fiecare fir purtând semnul obiceiurilor și moștenirii străbune.
Supeeeeeeeeer tare..!!!
Felicitări! Bănuiesc că ați vizitat și Vila Florica și capela funerară a Brătienilor.
Felicitari Alexandra!
Puteati sa ii adaugati si in titlu numele doamnei...Brava
Foarte greu materialul pentru unul ca mine, vazut in 6 ore cu multe derulari sa pot intelege informatiile si termenii!
Oare ministrul culturii știe 0.01% din cât știe Alexandra?
Superbe costume si foarte interesant si fascinant ce prezentati.
Daaaaaar… acum tara rocmai arde 😢
SUPERB. HAI CONSTANTINESCU SI CU JICOL!!!
Buna seara
😢trebuia filmat pe lumina ,reflectoare puternice !... .Insertia de fotografii este o idee buna .❤
Ultimul costum despre care doamna a spus ca este din Marginimea Sibiului, menționez ca în Valea Jiului, toți momarlanii băștinași poarta acel costum la sărbători.
moncher .... c e la vie ... felicitari ca exixtati ...
Stimate domn Constantinescu, in urma deciziei de a invalida alegeriile , Romania este supusa UNEI LOVITURI DE STAT.
Este inoportun momentul sa mai redati acest clip cu Damian atata timp cat , din pacate, tarisoara ...arde.
Reconsiderati cu intelepciune momentul difuzarii, acum nu este momentul....
cu drag
N-arde nimic, dna. Colonia e tot colonie.
Dar nici în stradă nu iesim…
Georgescu a zis tot timpul sa fim calmi și să nu ieșim în stradă! De fapt tu poți să ieși, sa votezi cu hoții de la putere care fac ce vor.
Doamnă asistăm la un" documentar "care pune în evidență portul nostru strămoșesc,popular,tradițional. Acest lucru nu trebuie trecut cu vederea în aceste vremuri tulburi !!!!
Sunt lecții autentice de istorie!!!! nu tâmpenii debitate de politicieni obscuri și analfabeți...de dinozauri comuniști în halate vișinii... sau lingăi părerologi si pupincuriști jurnaliști plătiți enorm ,realizatori tv.aserviți partidelor!
Dumnezeu cu noi
Va vrem pe d. voastra in direct, sa vorbiti oamenilor in momentele acestea
Damian cum ai dat de această Veneră!?
Eu n-am văzut vreun port care să înnobileze mai mult femeia decât portul acesta țărănesc. Spunea și dna Alexandra că un lucru distinctiv și în răspăr cu vremurile de acum este faptul că el nu scoate în evidență silueta femeii, nu se mulează pe corp, nu descoperă ci din contră. Și, paradoxal, prin asta nu face decât s-o pună in valoare. Pe mine mă fascinează cum același tip de costum poate să stea la fel de bine și pe o femeie mai slabă și pe una mai plinuță, și pe una mai tânără și pe una mai în vârstă, Și să-i confere eleganță, să-i confere feminitate.
Amintea tot dna Alexandra despre acel șorțuleț care se purta peste fotă și în față și în spate "ca să acopere rușinea". Vă dați seama ce candoare aveau atunci oamenii? Și cât de mult am pierdut noi? Astăzi aproape toate hainele femeiești sunt croite să fie cât mai strâmte, cât mai mulate, cu decoltee cât mai mari, cât mai tăiate, cât mai descoperite. Pe sticlă și prin reclame femeile sunt puse în ipostaze care mai de care ... Practic în societatea contemporană femeia a devenit un obiect sexual și nimic mai mult. Și tocmai asta îi anulează feminitatea.
Restaurarea Monarhiei in Romania ar fi ultima solutie pentru noi, amarat popor. Faceti ceva
Frumos!!! Doar că românii nu prea aveau MIZERIA aia mică de păr de pe scăfârlia lui Damian...
O nouă Lovitură de Stat! ...Anca Alexandrescu singura care s-a opus din toți jurnaliștii tv ,și un pic Ciutacu.
“s-a”
Armata e in stradă,
E pericol mare,
Dă cu tunu'-n muncitoare,
Dar Rodica e-n picioare.
Anca Alexandrescu merită o migdalie.
Felicitări Anca Alexandrescu,!! Felicitări realitatea plus!! Singura televiziune în care am încredere!!
@ginaapostol1220 atâta minte ai?
Asta cu coada Femeie
Ceva imi spune ca Berbecu ala sa transformat in Berbecuț la groapa :))