Ștefan Miculaiciuc | Du-te, Iosife, pe câmp la frații tăi

แชร์
ฝัง
  • เผยแพร่เมื่อ 11 ม.ค. 2025

ความคิดเห็น • 6

  • @floricaseverea2688
    @floricaseverea2688 ปีที่แล้ว +2

    Domnu Isus Hristos sa va binecuvinteze frate Stefan cu viațä Vesnicä,😢😭😭

  • @MaricaSarca
    @MaricaSarca ปีที่แล้ว +1

    Domnul sa te binecuvinteze 2:45 2:46 2:47

  • @miriamchirita
    @miriamchirita ปีที่แล้ว +1

    Domnul Isus să vă binecuvânteze! 🙏🏻

  • @MaricaSarca
    @MaricaSarca ปีที่แล้ว +1

    Domnul sa te binecuvinteze

  • @MaricaSarca
    @MaricaSarca ปีที่แล้ว +1

  • @micfam
    @micfam  ปีที่แล้ว +2

    ''Du-te, Iosife, pe câmp la frații tăi
    Ca să-mi aduci ceva veste de la ei,
    Dacă-s bine, sănătoși, de mai trăiesc,
    Vreau să știu copiii mei cum se găsesc.''
    Așa Iacov către Iosif a grăit:
    ''Du-te, fiul meu, o, du-te mai grăbit!
    Că mi-i dor de Iuda și de Isahar,
    De Neftali, Zabulon și de Ruben.''
    R: ''Frații mei, o, frații mei,
    Unde-i pot găsi pe ei?
    Am să-i caut până-i găsesc,
    Câmpu-n lung să-l ocolesc,
    S-aduc știre de la ei,
    Înapoi la tatăl meu.''
    Frații lui Iosif cu oile erau,
    A lui Iacov oi cu toți ei le pășteau,
    Pe câmp, jos în vale la Sihem,
    Lângă ape, în ținutului lui Dotam.
    ''Iată, vine visătorul ce-a visat!''
    Unul dintre frații lui, iată, a strigat.
    Să-l omoare între ei s-au hotărât
    Și să spună că o fiară l-a ucis.
    R: ''Frații mei, o, frații mei'',
    Zisa Iosif către ei.
    ''Atât de mult v-am căutat,
    Până când eu v-am aflat!
    Pe câmpie-am rătăcit,
    Până când eu v-am găsit!''
    Fără milă, ei atunci l-au dezbrăcat
    Și într-o fântână l-au aruncat.
    Atunci, Dumnezeu pe Iuda l-a trezit,
    Căci Iosif de la moarte a fost păzit.
    ''Mai bine să-l vindem la ismaeliți.''
    Și atunci l-au dat cu douăzeci de-arginți.
    Bietul Iosif, ''vai, copilul meu iubit'',
    E vândut de frați, rob în Egipt.
    R: ''Frații mei, o, frații mei,
    Ce sunteți așa de răi?
    Ce va zice tatăl meu
    Când lipsi-voi dintre voi?
    Vai, părinții mei iubiți,
    Nu știu de mă mai vedeți!''
    Dumnezeu cu Iosif are-un mare plan,
    El ajunge în țara lui Faraon.
    Însă Iacov plânge foarte amărât,
    Crezând că Iosif, fiul său, a murit.
    Văzând cămașa lui Iosif toată ruptă
    Și muiată, și stropită în sânge,
    Atunci Iacov cu durerea se lupta,
    Foarte amărât și continuu plângea!
    R: ''Fiul meu, o, fiul meu,
    De-aș putea să mor și eu!
    Să plec de pe-acest pământ,
    Iosife, la-l tău mormânt!
    Chipul tău să-l mai privesc
    Și-apoi să mă răcoresc!''
    Dumnezeul lui Avraam, Cel minunat,
    Durerile lui Iacov El le-a legat.
    Mai înainte ca să intre în mormânt,
    El cu Iosif se-ntâlnește pe pământ.
    El, cu fiii lui, pleacă din Canaan
    Și se duce în țara lui Faraon,
    Unde se găsește Iosif, fiul său,
    Sprijinit și ocrotit de Dumnezeu.
    R: ''Fiul meu, o, fiul meu,
    Mare este Dumnezeu!
    Nu credeam că mai trăiești,
    Iosife, oare tu ești?
    Să mor de-acum liniștit,
    Că pe tine te-am găsit!''