Horea film complet

Rascoala condusa de Horea, Closca si Crisan (1784-1785): Cauzele rascoalei: -Agravarea sarcinilor taranilor serbi catre nobilime;
-Sporirea numarului de zile de robota la aproape intreaga saptamana;
-Conditiile de munca inumane;
-Inegalitatea politica pentru romani;
-Obligarea motilor mineri la munci auxiliare si rapirea drepturilor de care s-au bucurat.
Actiuni premergatoare:
-Incidentul de la Campeni din 24 mai 1782;
Prinşi prin trădare la 27 decembrie 1784, Horia şi Cloşca, mai apoi Crişan - la 30 ianuarie 1785 - au fost excortaţi şi închişi în cetatea Alba Iulia. Deţinuţii sub strictă pază militară, în celule separate: Horea la Poarta a III-a a cetăşii, Cloşca la Poarta a IV-a, iar Crişan în corpul principal de gardă, o clădire ce se afla în incinta Catedralei Ortodoxe, urmau să compară într-un simulacru de proces. Nu a fost nici un proces ci doar o anchetă în urma căreia s-a dat o condomnare. Ancheta a început la 26 ianuarie 1785 în clădirea Judecătoriei de ocol, aflată în interiorul cetăţii pe locul unde astăzi se află un teren de sport provizoriu. În vederea probării faptelor, au fost aduşi 26 martori iar în închisorile din Alba Iulia se mai aflau încă 120 de căpitani şi iobagi între aceia care s-au remarcat în timpul răscoalei, dintre aceştia 36 au fost condamnaţi la moarte. Lui Horea i s-au pus 118 întrebări, lui Cloşca 134 întrebări iar lui Crişan 47 întrebări. În faţa anchetatorilor, Horea s-a comportat mai sigur, Cloşca a fost mai ezitant, dar amândoi au adoptat aceeaşi atitudine negând sistematic acuzaţiile, ceea ce denotă că ei şi-au stabilit o tactică comună. Crişan în schimb a răspuns clar şi răspicat la toate întrebările având îndrăzneala să acuze tirania nobilimii şi munca istovitoare pe care iobagii trebuia s-o presteze toată săptămâna pe domeniile nobililor, “de la o duminică la alta, fără a primi o bucată de pâine”, ceea ce i-a determinat să se ridice la luptă. Înţelegând, într-un fel sau altul, că Horea şi Cloşca, camarazii săi de înalte idealuri, n-au mărturisit nimic, Crişan a avut tăria extraordinară de a se ştrangula în închisoare, spre stupefacţia comisiei de anchetă şi spre mânia neînduplecată a nobilimii.
Considerând încheiată procedura, la 26 februarie 1785, contele Iankovitch, după relatările martorilor oculari din Alba Iulia, profesorul Iosif Gabri şi Johann Metz, Horea şi Cloşca au fost aduşi în faţa gărzii principale unde li s-a citit sentinţa în limba germană fiind tradusă în limba română de domnul Eckard translator contelui Iankovitch.
În conformitate cu articolul 62 din Codul teresian, cei vinovaţi de rebeliune erau executaţi prin decapitare, dar, pentru a da execuţiei un cadru spectacular, cu scop de intimidare a celor prezenţi, contele a adăugat la sentinţă şi articolul 90, referitor la tâlhărie şi astfel au putut fi executaţi prin zdrobire cu roata.
În ziua de 28 februarie, orele 900, a început procesiunea execuţiei. Horea şi Cloşca au fost transportaţi în două care separate, având alături până în momentul execuţiei pe preotul Raţiu din Maierii Bălgradului care a încercat să le aline suferinţele. Procesiunea era încadrată de un escadron de cavalerie de Toscana şi aproximativ de 300 de pedestraşi şi husari. Pe Dealul Furcilor, în jurul podiumului amenajat, au fost aduşi cu forţa între 2500-3000 de iobagi români, câte trei tineri şi trei bătrâni, din peste 400 de sate din cele patru comitate apropiate, unde s-au desfăşurat principalele evenimente ale răscoalei.