Multumesc foarte multttttttt pentru aceasta Predica,l-am cunoscut personal pe acest Frate,,este un om deosebit.Nu stiu daca mai traieste sau daca a plecat la Domnul Isus.
Fratilor crestini puneti mina cu mina, ajutati si luptati pentru adevar, si daca nu stiti cum; incepeti cu rugaciunea: Si Domnul va va ajuta, (va lucra El.) DOMNUL SA VA BINECUVINTEZE. Domnul este bun, Tot cei trecator trece, laudati pe Domnul, cind tot cei trecator va trece" ,atunci se va incepe (vesniciea) ; atunci chiar si de suferinta se va uita: si nuti va parea rau atunci ca- ai suferit. Dar uitate la tinta la care vei ajunge, caci frate drag si scump ;caci atunci cind vei vedea "RODUL suferintelor,, (ce vreau sa spun 'atunci vei avea fata senina: Luptativa pentru adevar, si daca vezi ca nu innaintezi (prin rugaciune vei birui); chiar daca no intelegi de multeori, sau daca trebuie sa astepti: Daca- L iubesti pe Domnul asteapta si nadajduieste ,, caci nu este zadarnic. Domnul sa va binecuvinteze - Rugativa pentru Ierusalim Amintitil pe Israel si pe poporul Domnului in rugaciunile voastre, - 'si Domnul va va rasplati DOMNUL poate sa le dea mini si piciore Dhovnicesti, dar si o inima noua -, Cei ce aveti mini DUHOVNICESTI dati mini de ajutor. (De ce nai vrea sa te bucuri impreuna cu fiul risipitor, care sa intors; si atit de mult doreste de casa parinreasca, si de Tatal:)
Dacă ați spus că nu știm “aproape” niciodată, eu am să întăresc spusele acestea afirmând că nu știm, cu certitudine, chiar niciodată. Iar asta este adevărat potrivit textului de la (folosind versiunea Cornilescu) 1 Corinteni 13:12: „Acum, vedem ca într-o oglindă, în chip întunecos; dar atunci, vom vedea faţă în faţă. Acum, cunosc în parte; dar atunci, voi cunoaşte deplin, aşa cum am fost şi eu cunoscut pe deplin.” Pe aceasta ați spus-o foarte corect: “Daca a fost iertat ulterior de Dl Isus, nu stiu” (noi obișnuim să scriem Domnul, în loc de Dl), iar eu tocmai aici am vrut să ajung. Noi nu știm și nici nu ne este dat să știm. Tranzacțiile acestea între om și Dumnezeu Îi sunt cunoscute Lui, dar nu întotdeauna și nouă. Se pare că prea ne place să ne atribuim câte o medalie pentru “aducerea unui suflet la Domnul”, și tocmai de aceea, câteodată, El vrea să facă lucrul acesta de unul singur. Și aici, din nou, ați spus un mare adevăr iar eu tocmai la aceasta mă refeream: “Am spus ce am vazut si auzit.” Dar, stimate domn, noi vorbim aici tocmai despre lucruri din celălalt tărâm, din domeniul sufletului și al duhului care nu sunt perceptibile cu niciunul din cele 5 simțuri prin care percepem lucrurile din lumea de mai jos de Soare. Și încă ceva. Îmi place să cred că v-ați rugat pentru mântuirea socrului dvs. Ei bine, îmi vine tare greu să cred (ca să nu zic imposibil) că un suflet pentru care s-a rugat cineva să ajungă, totuși, în iad. Rămânând credincios opiniei mele am să accept că, da, mântuirea este a lui Dumnezeu și numai acolo sus vom VEDEA deslușit ceea ce aici vedem în parte. Dar aici am încă dreptul ca nădăjduind împotriva oricărei nădejdi (Romani 4:18), să mă pot bucura anticipat de mântuirea a cât mai mulți. Și, știți ceva? Mai bine prefer să fiu înșelat, dacă se poate spune așa, cu privire la mântuirea a o mie de oameni pe care să nu-i găsesc în cer (dacă chiar ar fi posibil așa ceva), decât să găsesc acolo unul singur pecare l-aș fi crezut în iad.
Nu am timpul necesar pentru dezbatere dar, intr-un principiu tot pot sa va luminez cred. Omul are libera vointa peste care Dumnezeu nu trece. De aceea si zice Pavel catre femeile care se pocaiesc si care vor sa se desparta de barbatul lor urmatoarele: "Caci ce stii tu femeie daca iti vei mantui barbatul?" ...deci daca o femeie nu poate fi sigura de acest lucru, dumneata poti sa fii sigur ca rugaciunile dumitale vor mantui un suflet anume pentru care te rogi? Marturia lui Gavril Barnutiu, Marietta Davis, Richard Eby...sunt toate niste marturii de dincolo de cortina, deci cuvantul "aproape" a fost folosit corect. Probabil nu cunoasteti aceste marturii deocamdata, dar puteti sa le consultati.
Să vedeți ce am găsit eu. Singura ființă umană, singurul om născut din Adam cel păcătos, care a fost “dincolo de cortină” și s-a întors pe Pământ, singurul om care deci a avut această experiență reală, confirmată de Scriptură și, prin urmare, autorizat să fie crezut în mărturia pe care ne-o aduce este, negreșit, marele Apostol Pavel. Ce a văzut și ce a auzit Apostolul Pavel acolo? El însuși ne spune, prin Duhul Sfânt, că acestea “sunt lucruri ... care nu se pot spune, şi pe care nu-i este îngăduit unui om să le rostească” (2 Corint. 12:4). Dacă domnia voastră aveți o altă părere, diferită de a Scripturii, potrivit căreia lucrurile care sunt acolo se pot totuși spune și i-ar fi îngăduit omului să le vorbească atunci, de, cine aș fi eu să vă contrazic? Dacă domnia voastră vreți să dați crezare lui Gavril Barnutiu, Marietta Davis, Richard Eby..., de, zic din nou, să vă fie de bine ș.a.m.d. - este dreptul dvs. să credeți și mărturii neconfirmate de Scriptură. În ceea ce mă privește eu prefer să rămân la mărturiile Scripturii.
Din pacate discutia se opreste aici pentru ca sesizez ca ati devenit ironic si rautacios. Probabil aveti motivele dvs. Nu veti mai primi nici un reply. O zi buna!
Mult stimate domn, Să ne fie cu iertare dar nu pot să văd deloc nota ironică și, nici atât, a fi fiind răutăcios. Desigur, aveți absolut toată libertatea să nu mai doriți continuarea unui dialog - drept și adevărat. Dar când această hotărâre are la bază o presupusă vină a mea, iertați-mă, dar atâta vreme cât eu nu am avut această intenție, este dreptul meu să vă rog frumos să o lămuriți. Spre exemplu, dacă eu v-am spus, simplu, ce am găsit eu în Biblia mea, de ce ar trebui să interpretați aceasta drept ironie? În zilele de azi circulă o sumedenie de versiuni ale Bibliei, care de care mai stranie și mai ciudată. Iar eu v-am făcut cunoscut că în Biblia pe care o folosesc eu am găsit acele adevăruri pe care vi le-am comunicat. Apoi, după ce am stabilit adevărul Bibliei potrivit căruia pentru realitățile care sunt "dincolo de cortină" nu există cuvinte în limbajul nostru să fie exprimate și nici măcar nu este îngăduit omului să le rostească chiar dacă ar fi, am arătat că, desigur, fiecare dintre noi avem dreptul să credem ce ne place. Eu v-am făcut astfel cunoscut că prefer să rămân la ceea ce spune Sfânta Scriptură, iar domnia voastră puteți tot atât de bine să alegeți să credeți că, totuși, unii oameni pot vorbi despre cele ce sunt "dincolo de cortină". Mult prea stimate domn, care este problema? În ce am greșit eu aici? Nu este adevărat că fiecare dintre noi avem deplina libertate din partea lui Dumnezeu să credem ceea ce ne place? Și pentru că așa este, în ce am greșit eu făcându-vă cunoscut că, da, înțeleg, s-ar prea putea ca domnia voastră să vă folosiți libertatea în a crede și alte mărturii ale oamenilor, în timp ce eu aleg să rămân numai la ale Scripturii? Nu suntem noi în democrație? Nu se vorbește peste tot locul de drepturile noastre? Nu ne-a făcut chiar Dumnezeu cu deplină libertate de alegere? Binevoiți, vă rog frumos, să-mi dovediți obrăznicia de care mă acuzați și, vă promit solemn, sunt gata să-mi cer scuzele cuvenite. Iar dvs., la rândul dvs., potrivit înțeleptei spuse române că "a greși este omenește iar a ierta este dumnezeiește", vă revine partea dumnezeiască de onoare să-mi acordați iertarea. Dar așa cum am spus, numai după ce-mi veți dovedi în mod expres unde am greșit. Mulțumesc anticipat.
Domnule Ariel Neamț, După ce faci cunoscut că socrul d-tale a murit "câteva ore mai târziu", ți-ai luat o mare, foarte mare îndrăzneală să decizi că "sufletul său e în iad". Hm! Interesant! Vrei adică să spui că d-ta cunoști exact ce s-a petrecut cu omul acesta pe parcursul acelor "câteva ore mai târziu" cât a mai zăbovit încă aici, pe Pământ, unde Fiul Omului are putere să ierte păcatele (Marcu 2:10)? Nu mă înțelege greșit. Eu nu vreau să spun că omul acesta a fost mântuit. Dar dacă eu nu pot spune că omul acesta a fost mântuit, nici d-ta nu poți spune că a mers în iad. Da, putem spune că dacă nu a primit pe Domnul Iisus, s-a dus în iad; dacă L-a primit, s-a dus în cer. Dar a face o afirmație fără a cunoaște ceea ce nu ne este dat să cunoaștem, înseamnă o îndrăzneală mult prea mare.
Moartea e o cortina pentru noi cei in viata. Nu stim aproape niciodata ce se afla in spatele ei. Dar socrul meu era ingrozit cum nu l-am mai vazut niciodata in viata mea contrar felului sau de a fi, maret impunator si respectat de toti care il cunosteau. Daca a fost iertat ulterior de Dl Isus, nu stiu, insa stiu ca a plecat cu o mare frica, ar fi dat orice sa il duc la doctor crezand pana in ultima clipa ca poate fugi de ceea ce l-a ingrozit in asa hal la ora 2 dimineata. In jur de ora 6 dimineata a venit preotul din sat la el si socrul i-a spus preotului urmatoarele cuvinte: "L-am vazut..., am vazut moartea...a venit dupa mine." Daca nu ne-ar fi dat sa cunoastem aceste lucruri, ar fi murit fara sa mai apuce sa spuna ce a vazut. "Indrazneala" mea e de fapt o constatare. Am spus ce am vazut si auzit. Fiecare e liber sa ia ce crede de cuviinta. Va salut!
Ariel Neamt Evreule, daca tu inca mai crezi si azi că nepriceputul d-zeu biblic abrahamitic a facut uşchitura lui de om din ŢĂRÎNĂ si scuipat, femeia din coasta barbatului, apoi le-a cusut haine din piele fara ac si fara aţă, dupa care i-a mai si imbracat pe cei doi, cu mînuţele lui alea micuţe de piticanie, te rog sa-mi explici si mie, care sînt apele de deaspra TARIEI CERULUI despartite de nestiutorul vostru d-zeu abrahamitc cu TARIA lui prosteasca facuta de el in Geneza 1:6-8? Astept explicatia ta competenta......
Socrate Seneca Socrul meu a murit in 2013 la 1 dec. Cand a murit a zis (foarte speriat) ca a venit MOARTEA la el, apoi a murit. O luna mai tarziu am vazut filmarea pe care te invit sa o vizionezi, cu Gavril Barnutiu. Eu am fost la el dar nu l-am mai gasit in viata, apoi am vb cu sotia, copiii si vecinii lui. Totul e adevarat. Apoi, in limba engleza poti cerceta marturiile doctorului Richard Eby si Marietta Davis.
Ariel Neamt Evreule, e greu de crezut ca inca mai sînt in mileniul III niste unii care inca mai sînt speriati, "fericiti", dominati, stapîniti, de ideile ilogice, nestiintifice, ireale, neadevarate, irationale, ale religiilor, cu toate autoproclamate ca detin adevarul absolut, de necontestat, in care trebuie sa se creada orbeste-prosteste. Sînt peste 1000 de zei in peste 5000 de religii numai si numai pămîntene si deloc universale. De unde stii tu sigur ca INEXISTENTUL d-zeu abrahamitic este cel adevarat sau ca religia ta INVENTATA, VOTATA si APROBATA cu doar 35% din voturile popilor din sala consiliului de la Niceea din anul 325 e.n, este cea adevarata? Sa stii ca nu ma sperii tu pe mine cu niste tîmpenii popesti-babesti-prostesti. Lavoisier a spus : "In natura nimic nu se pierde, nimic nu se cîstiga, totul se transforma." Responsabilul cu toate transformarile din Univers este micutul electron. Asadar, ce intra in compunere, vine un timp cînd va intra si-n descompunere. Lucru care mi se va intîmpla si mie. Mare şmecherie!
Multumesc foarte multttttttt pentru aceasta Predica,l-am cunoscut personal pe acest Frate,,este un om deosebit.Nu stiu daca mai traieste sau daca a plecat la Domnul Isus.
Fratilor crestini puneti mina cu mina, ajutati si luptati pentru adevar, si daca nu stiti cum; incepeti cu rugaciunea: Si Domnul va va ajuta, (va lucra El.) DOMNUL SA VA BINECUVINTEZE.
Domnul este bun,
Tot cei trecator trece, laudati pe Domnul,
cind tot cei trecator va trece" ,atunci se va incepe (vesniciea) ; atunci chiar si de suferinta se va uita: si nuti va parea rau atunci ca- ai suferit. Dar uitate la tinta la care vei ajunge, caci frate drag si scump ;caci atunci cind vei vedea "RODUL suferintelor,, (ce vreau sa spun 'atunci vei avea fata senina:
Luptativa pentru adevar, si daca vezi ca nu innaintezi (prin rugaciune vei birui); chiar daca no intelegi de multeori, sau daca trebuie sa astepti: Daca- L iubesti pe Domnul asteapta si nadajduieste ,, caci nu este zadarnic.
Domnul sa va binecuvinteze -
Rugativa pentru Ierusalim
Amintitil pe Israel si pe poporul Domnului in rugaciunile voastre, - 'si
Domnul va va rasplati
DOMNUL poate sa le dea mini si piciore Dhovnicesti, dar si o inima noua -,
Cei ce aveti mini DUHOVNICESTI dati mini de ajutor.
(De ce nai vrea sa te bucuri impreuna cu fiul risipitor, care sa intors; si atit de mult doreste de casa parinreasca, si de Tatal:)
Dacă ați spus că nu știm “aproape” niciodată, eu am să întăresc spusele acestea afirmând că nu știm, cu certitudine, chiar niciodată. Iar asta este adevărat potrivit textului de la (folosind versiunea Cornilescu) 1 Corinteni 13:12: „Acum, vedem ca într-o oglindă, în chip întunecos; dar atunci, vom vedea faţă în faţă. Acum, cunosc în parte; dar atunci, voi
cunoaşte deplin, aşa cum am fost şi eu cunoscut pe deplin.”
Pe aceasta ați spus-o foarte corect: “Daca a fost iertat ulterior de Dl Isus, nu stiu” (noi obișnuim să scriem Domnul, în loc de Dl), iar eu tocmai aici am vrut să ajung. Noi nu știm și nici nu ne este dat să știm. Tranzacțiile acestea între om și Dumnezeu Îi sunt cunoscute Lui, dar nu întotdeauna și nouă. Se pare că prea ne place să ne atribuim câte o medalie pentru “aducerea unui suflet la Domnul”, și tocmai de aceea, câteodată, El vrea să facă lucrul acesta de unul singur.
Și aici, din nou, ați spus un mare adevăr iar eu tocmai la aceasta mă refeream: “Am spus ce am vazut si auzit.” Dar, stimate domn, noi vorbim aici tocmai despre lucruri din celălalt
tărâm, din domeniul sufletului și al duhului care nu sunt perceptibile cu niciunul din cele 5 simțuri prin care percepem lucrurile din lumea de mai jos de Soare.
Și încă ceva. Îmi place să cred că v-ați rugat pentru mântuirea socrului dvs. Ei bine, îmi vine tare greu să cred (ca să nu zic imposibil) că un suflet pentru care s-a rugat cineva să
ajungă, totuși, în iad. Rămânând credincios opiniei mele am să accept că, da, mântuirea este a lui Dumnezeu și numai acolo sus vom VEDEA deslușit ceea ce aici vedem în parte. Dar aici am încă dreptul ca nădăjduind împotriva oricărei nădejdi (Romani 4:18), să mă
pot bucura anticipat de mântuirea a cât mai mulți.
Și, știți ceva? Mai bine prefer să fiu înșelat, dacă se poate spune așa, cu privire la mântuirea a o mie de oameni pe care să nu-i găsesc în cer (dacă chiar ar fi posibil așa ceva), decât să găsesc acolo unul singur pecare l-aș fi crezut în iad.
Nu am timpul necesar pentru dezbatere dar, intr-un principiu tot pot sa va luminez cred. Omul are libera vointa peste care Dumnezeu nu trece. De aceea si zice Pavel catre femeile care se pocaiesc si care vor sa se desparta de barbatul lor urmatoarele: "Caci ce stii tu femeie daca iti vei mantui barbatul?" ...deci daca o femeie nu poate fi sigura de acest lucru, dumneata poti sa fii sigur ca rugaciunile dumitale vor mantui un suflet anume pentru care te rogi? Marturia lui Gavril Barnutiu, Marietta Davis, Richard Eby...sunt toate niste marturii de dincolo de cortina, deci cuvantul "aproape" a fost folosit corect. Probabil nu cunoasteti aceste marturii deocamdata, dar puteti sa le consultati.
www.scribd.com/document/100564873/Viziunile-Mariettei-Davis#from_embed
Să vedeți ce am găsit eu.
Singura ființă umană, singurul om născut din Adam cel
păcătos, care a fost “dincolo de cortină” și s-a întors pe Pământ, singurul om care deci a avut această experiență reală, confirmată de Scriptură și, prin urmare, autorizat să fie crezut în mărturia pe care ne-o aduce este, negreșit, marele Apostol Pavel.
Ce a văzut și ce a auzit Apostolul Pavel acolo? El însuși
ne spune, prin Duhul Sfânt, că acestea “sunt lucruri ... care nu se pot spune, şi pe care nu-i este îngăduit unui om să le rostească” (2 Corint. 12:4).
Dacă domnia voastră aveți o altă părere, diferită de a
Scripturii, potrivit căreia lucrurile care sunt acolo se pot totuși spune și i-ar fi îngăduit omului să le vorbească atunci, de, cine aș fi eu să vă contrazic? Dacă domnia voastră vreți să dați crezare lui Gavril Barnutiu, Marietta Davis, Richard Eby..., de, zic din nou, să vă fie de bine ș.a.m.d. - este dreptul dvs. să credeți și mărturii neconfirmate de Scriptură.
În ceea ce mă privește eu prefer să rămân la mărturiile
Scripturii.
Din pacate discutia se opreste aici pentru ca sesizez ca ati devenit ironic si rautacios. Probabil aveti motivele dvs. Nu veti mai primi nici un reply. O zi buna!
Mult stimate domn,
Să ne fie cu iertare dar nu pot să văd deloc nota ironică și, nici atât, a fi fiind răutăcios. Desigur, aveți absolut toată libertatea să nu mai doriți continuarea unui dialog - drept și adevărat. Dar când această hotărâre are la bază o presupusă vină a mea, iertați-mă, dar atâta vreme cât eu nu am avut această intenție, este dreptul meu să vă rog frumos să o lămuriți.
Spre exemplu, dacă eu v-am spus, simplu, ce am găsit eu în Biblia mea, de ce ar trebui să interpretați aceasta drept ironie? În zilele de azi circulă o sumedenie de versiuni ale Bibliei, care de care mai stranie și mai ciudată. Iar eu v-am făcut cunoscut că în Biblia pe care o folosesc eu am găsit acele adevăruri pe care vi le-am comunicat.
Apoi, după ce am stabilit adevărul Bibliei potrivit căruia pentru realitățile care sunt "dincolo de cortină" nu există cuvinte în limbajul nostru să fie exprimate și nici măcar nu este îngăduit omului să le rostească chiar dacă ar fi, am arătat că, desigur, fiecare dintre noi avem dreptul să credem ce ne place. Eu v-am făcut astfel cunoscut că prefer să rămân la ceea ce spune Sfânta Scriptură, iar domnia voastră puteți tot atât de bine să alegeți să credeți că, totuși, unii oameni pot vorbi despre cele ce sunt "dincolo de cortină".
Mult prea stimate domn, care este problema? În ce am greșit eu aici? Nu este adevărat că fiecare dintre noi avem deplina libertate din partea lui Dumnezeu să credem ceea ce ne place? Și pentru că așa este, în ce am greșit eu făcându-vă cunoscut că, da, înțeleg, s-ar prea putea ca domnia voastră să vă folosiți libertatea în a crede și alte mărturii ale oamenilor, în timp ce eu aleg să rămân numai la ale Scripturii? Nu suntem noi în democrație? Nu se vorbește peste tot locul de drepturile noastre? Nu ne-a făcut chiar Dumnezeu cu deplină libertate de alegere?
Binevoiți, vă rog frumos, să-mi dovediți obrăznicia de care mă acuzați și, vă promit solemn, sunt gata să-mi cer scuzele cuvenite. Iar dvs., la rândul dvs., potrivit înțeleptei spuse române că "a greși este omenește iar a ierta este dumnezeiește", vă revine partea dumnezeiască de onoare să-mi acordați iertarea. Dar așa cum am spus, numai după ce-mi veți dovedi în mod expres unde am greșit.
Mulțumesc anticipat.
Domnule Ariel Neamț,
După ce faci cunoscut că socrul d-tale a murit "câteva ore mai târziu", ți-ai luat o mare, foarte mare îndrăzneală să decizi că "sufletul său e în iad".
Hm! Interesant! Vrei adică să spui că d-ta cunoști exact ce s-a petrecut cu omul acesta pe parcursul acelor "câteva ore mai târziu" cât a mai zăbovit încă aici, pe Pământ, unde Fiul Omului are putere să ierte păcatele (Marcu 2:10)?
Nu mă înțelege greșit. Eu nu vreau să spun că omul acesta a fost mântuit. Dar dacă eu nu pot spune că omul acesta a fost mântuit, nici d-ta nu poți spune că a mers în iad. Da, putem spune că dacă nu a primit pe Domnul Iisus, s-a dus în iad; dacă L-a primit, s-a dus în cer. Dar a face o afirmație fără a cunoaște ceea ce nu ne este dat să cunoaștem, înseamnă o îndrăzneală mult prea mare.
Moartea e o cortina pentru noi cei in viata. Nu stim aproape niciodata ce se afla in spatele ei. Dar socrul meu era ingrozit cum nu l-am mai vazut niciodata in viata mea contrar felului sau de a fi, maret impunator si respectat de toti care il cunosteau. Daca a fost iertat ulterior de Dl Isus, nu stiu, insa stiu ca a plecat cu o mare frica, ar fi dat orice sa il duc la doctor crezand pana in ultima clipa ca poate fugi de ceea ce l-a ingrozit in asa hal la ora 2 dimineata. In jur de ora 6 dimineata a venit preotul din sat la el si socrul i-a spus preotului urmatoarele cuvinte: "L-am vazut..., am vazut moartea...a venit dupa mine."
Daca nu ne-ar fi dat sa cunoastem aceste lucruri, ar fi murit fara sa mai apuce sa spuna ce a vazut.
"Indrazneala" mea e de fapt o constatare. Am spus ce am vazut si auzit. Fiecare e liber sa ia ce crede de cuviinta. Va salut!
Părinte cînd a apărut ortodoxsia.Tu chear nu înțelegi ce a spus acest om al lui Dumnezeu.
Ariel Neamt
Evreule, daca tu inca mai crezi si azi că nepriceputul d-zeu biblic abrahamitic a facut uşchitura lui de om din ŢĂRÎNĂ si scuipat, femeia din coasta barbatului, apoi le-a cusut haine din piele fara ac si fara aţă, dupa care i-a mai si imbracat pe cei doi, cu mînuţele lui alea micuţe de piticanie, te rog sa-mi explici si mie, care sînt apele de deaspra TARIEI CERULUI despartite de nestiutorul vostru d-zeu abrahamitc cu TARIA lui prosteasca facuta de el in Geneza 1:6-8? Astept explicatia ta competenta......
Socrate Seneca Socrul meu a murit in 2013 la 1 dec. Cand a murit a zis (foarte speriat) ca a venit MOARTEA la el, apoi a murit. O luna mai tarziu am vazut filmarea pe care te invit sa o vizionezi, cu Gavril Barnutiu. Eu am fost la el dar nu l-am mai gasit in viata, apoi am vb cu sotia, copiii si vecinii lui. Totul e adevarat. Apoi, in limba engleza poti cerceta marturiile doctorului Richard Eby si Marietta Davis.
Tu esti.....????
Ariel Neamt
Evreule, e greu de crezut ca inca mai sînt in mileniul III niste unii care inca mai sînt speriati, "fericiti", dominati, stapîniti, de ideile ilogice, nestiintifice, ireale, neadevarate, irationale, ale religiilor, cu toate autoproclamate ca detin adevarul absolut, de necontestat, in care trebuie sa se creada orbeste-prosteste. Sînt peste 1000 de zei in peste 5000 de religii numai si numai pămîntene si deloc universale. De unde stii tu sigur ca INEXISTENTUL d-zeu abrahamitic este cel adevarat sau ca religia ta INVENTATA, VOTATA si APROBATA cu doar 35% din voturile popilor din sala consiliului de la Niceea din anul 325 e.n, este cea adevarata? Sa stii ca nu ma sperii tu pe mine cu niste tîmpenii popesti-babesti-prostesti. Lavoisier a spus : "In natura nimic nu se pierde, nimic nu se cîstiga, totul se transforma." Responsabilul cu toate transformarile din Univers este micutul electron. Asadar, ce intra in compunere, vine un timp cînd va intra si-n descompunere. Lucru care mi se va intîmpla si mie. Mare şmecherie!
Faci de Rușine numele Socrate & Seneca cu gândirea ta. E de compătimit