Peștera Părintelui Ambrozie - Sfinți din zilele noastre
ฝัง
- เผยแพร่เมื่อ 4 ก.ย. 2024
- România este plină de sfinti necunoscuți!
Am urcat la peștera unui sihastru undeva lângă Mizil-Prahova! O minunăție de loc! Vă recomand sa mergeți și sa va bucurați sufletele!
După zece ani petrecuţi la Muntele Athos, călugărul Ambrozie Rizea a ales să trăiască în sihăstrie. A petrecut cinci ani la Schitul Cetăţuia din Buzău, după care, intrat în conflict cu mai-marii bisericii, şi-a construit o chilie într-o stâncă din apropierea localităţii buzoiene Breaza. Ştiri pe aceeaşi temă FOTO Mănăstirea Ciolanu, principalul complex monahal din Buzău. Aici s... Bătrânii din satele de la poalele dealului Istriţa, din judeţul Buzău, îşi aduc şi acum aminte de călugărul care trăia într-o chilie săpată în stâncă, pe Culmea Şoimilor, grotă care în prezent este monument istoric. Călugărul Ambrozie a trăit în pustnicie şase decenii şi a murit în 1980. A fost la Muntele Athos, iar când a revenit în ţară a luat calea sihăstriei, găsindu-şi adăpost într-o grotă pe care o descoperise în timpul copilăriei. „Cânta îngereşte“ Părintele Ambrozie Rizea s-a născut în 1889 şi se trăgea dintr-un neam vechi de moşneni din localitatea Greceanca, judeţul Buzău. S-a născut într-o familie cu mulţi copii, iar la vârsta de 15 ani a intrat ca frate în obştea Mănăstirii Ciolanu, din judeţul Buzău. Ajunsese să fie iubit de toţi monahii din jurul său, în mod deosebit, pentru două daruri duhovniceşti, spune părintele Mihail Stanciu, din Săhăteni, autor al unei biografii a pustnicului Ambrozie: „citea la strană foarte frumos, clar şi fără nicio greşeală şi cânta îngereşte, de mişca inimile tuturor“. După şase ani de la sosirea în Mănăstirea Ciolanu, Ambrozie Rizea a fost tuns în monahism sub numele de Teodor, iar mai târziu a plecat la Schitul Prodromul de la Muntele Athos, pentru a învăţa rânduiala schimniciei. A revenit după zece ani la Mănăstirea Ciolanu, unde i s-a încredinţat sarcina de a creşte turmele de oi ale mănăstirii. După o scurtă vreme, a ajuns ieroschimonah, călugăr cu funcţie de preot, şi s-a retras la Schitul Cetăţuia, lăcaş administrat tot de Mănăstirea Ciolanu, unde a vieţuit sub numele de Ambrozie. Aici, în mica mănăstire cocoţată în vârful unei coline împădurite, a stat cinci ani, până în 1925 când, după schimbarea calendarului ortodox, a fost dat afară de episcopul locului, deoarece a preferat să rămână fidel ritului vechi ortodox. Smerit şi supus canoanelor bisericii strămoşeşti, s-a retras în apropierea satului natal. Întrucât averea bătrânilor săi fusese împărţită, scrie preotul Mihail Stanciu în lucrarea sa, a urcat pe Culmea Şoimilor, acolo unde se juca pe vremea când era copil şi păştea oile şi caprele părinţilor şi sătenilor. Avea doar schima (n.r. - haină preoţească ) în spate şi toiagul în mână, cu câteva unelte de la rudele rămase în viaţă. Ştia că acolo, pe Culmea Şoimilor, exista o scobitură în munte, cam la zece metri înălţime, datând cam de pe vremea tătarilor. A cioplit mult în piatră ca să o adâncească, astfel că în scurt timp i-a dat forma unei case ţărăneşti. „Chilia sa era săracă şi avea doar cele necesare. Era prieten cu vulturii şi şoimii, cu vrăbiile, căprioarele şi urşii. Până şi lupii i se supuneau“, scrie Mihail Stanciu. Aici a sălăşluit pustnicul Ambrozie aproape 55 de ani în post şi rugăciune. Cântările şi rugăciunile monahului se auzeau până jos în vale, astfel încât vestea despre un sfânt pustnic în viaţă ajunsese departe de graniţele comunelor de la poalele Istriţei, spune legenda. Meşterea coşuri de răchită În perioadele de rugăciune se ocupa cu împletirea coşurilor de răchită, cioplirea lingurilor de lemn şi a fuselor, pe care le vindea în satele din apropiere. În zilele de post nu cobora din chilia sa decât după asfinţitul soarelui, pentru a se aproviziona cu hrană, care consta din buruieni, rădăcini şi apă. În restul anului, cobora după rugile de dimineaţă, pentru a-şi vinde creaţiile, iar din banii obţinuţi îşi cumpăra hrana pentru o scurtă perioadă de timp. Ca să aibă din ce supravieţui, deseori ajuta lumea la muncile agricole. Localnicii din Breaza îşi aduc şi acum aminte că pustnicul îi ajuta la tăiatul viei, curăţatul pomilor sau aratul ogorului. „Muncea cot la cot cu oamenii satului şi primea ba de mâncare, ba nişte bănuţi, şi în timp ce muncea ne povestea viaţa sa şi ne învăţa cum să fim buni creştini. Când îl ascultam, eram toţi foarte atenţi. Unii dintre oamenii de atunci îl considerau ca fiind un om cu harul lui Dumnezeu“, ne-a spus Irina Zidărescu, o bătrână din Breaza.
Toti Sfintii Parinti Stiuti de noi si cei ne stiuti impreuna cu Parintele Ambrozie 🙏rugativa pt noi pacatosii 🙏 🙏 🙏 🌹🌹🌹
Rugați-vă și pentru noi părinte. Amin.
Să fiți binecuvântat părinte Vasile. Mulțumim pentru toate frumusețea pe care o transmiteți.
Impresionant ...
Apreciem cu toată afecțiunea inițiativele, creativitatea subiectelor pe care ni le propuneți și multitudinea Noutăților cu care veniți mereu in Întâmpinarea noastră.
Mereu PREZENT in rezolvarea problemelor noastre, mereu cu un RĂSPUNS constructiv și benefic întrebărilor noastre, și mângâietor de cate ori este nevoie.
MULȚUMIM
BUNULUI DUMNEZEU pentru inspirația pe care ve - o Oferă permanent!
Slăvit să fie DOMNUL
și MĂICUȚA DOMNULUI
in veci AMIN!
Părintele nostru drag - Tot ceea ce este mai Bun și Sfânt să vă umple Sufletul și Viața. Să ne trăiți Părinte!
Să fiți binecuvântat părinte Vasile. Mulțumim pentru toate aceste frumuseții pline de liniște.
Da...amin.multymim frumos sf.Parinte.sanatate si mantuire.Doamne ajuta!
Amin!
Doamne sfinte Ambrozie închinate pentru noi păcătoși AMIN 🤲🙏🙌⛪💐💒🌺🤲
Bună ziua Părinte Vasile Ioana.Fiti binecuvântat , pentru minunatele explicații ce le dăruiți.
Hristos a înviat 🇷🇴❤️🇬🇷
Binecuvintat este cel ce vine în numele Domnului România profunda
Bună părite foarte frumos 🙂👍
Sfjnte Parinte Ambrozie, roaga.te ptr.noi pacatosii...
Foarte frumos