Imi cer scuze in avans daca s a mentionat dar pe cei care considera medicina de laborator la rezidentiat ii rog sa consulte pagina ministerului sanatatii (partea de curricula) : incepand cu generatia 2022 microbiologia este scoasa din programa ( ea fiind oricum specialitate separata) deci medicul de laborator are drept de parafa pe hematologie imunologie si biochimie.
O mențiune: microbiologia nu este scoasa cu totul din curicula. Exista 3 luni de microbiologie. Chiar si asa, observatia este pertinenta: cel mai probabil, medicii de laborator care vor intra in rezidentiat incepand cu noiembrie 2022, nu vor avea drept de parafa pentru microbiologie. Este bine de luat in considerare pentru cei care doresc aceasta specialitate. Pe de alta parte, un al doilea rezidentiat (Microbiologie) dupa finalizarea rezidentiatului de Medicina de laborator, este scurtat la jumatate (aprox. 2 ani din 4, prin recunoasterea stagiilor deja efectuate). Astfel, dupa 6 ani de rezidentiat, un medic de laborator poate avea parafa si pe Microbiologie.
Bună ziua! Analiza morfologică a sângelui se face prin examinarea unui fortiu de sânge periferic, de obicei colorația fiind May Grunwald-Giemsa. Această colorație pune foarte bine în evidență structura celulară și permite diferențierea tipurilor de leucocite. Frotiurile periferice pot fi folosite și în scop cantitativ (numărarea celulelor pentru stabilirea formulei leucocitare), însă aparatele moderne sunt mult mai precise și rapide în această privință. De aceea, frotiul periferic are cu precădere importanță calitativă: se pot observa dimensiunile, colorația și formele celulelor sanguine; forma, dimensiunea, localizarea și anumite particularități (dacă este cazul) ale nucleilor celulari; dar și alte elemente citoplasmatice (fiziologice sau patologice). Prin analiza aceasta morfologică, medicul de laborator poate afla informații prețioase în vederea stabilirii unui diagnostic sau a investigațiilor ulterioare. Exemple de patologii care pot fi suspectate/ detectate/ diagnosticate în urma unei analize morfologice a sângelui: anemii, infecții, limfoame, leucemii etc.
@@risteadaniela5586 nu există o analiză care să determine cantitatea de vitamine și minerale din tot corpul și nici care să le determine pe toate simultan. Cred ca va referiți la determinarea concentratiei din sânge, caz in care exista cate o analiza separat pentru fiecare vitamina/ substanta minerala de interes.
Bună. Pentru a putea fi laborant pentru specializarea anatomie patologica, ce rezidențiat trebuie făcut? :) cel de anato-pat sau se poate face specializarea aceasta după rezidențiatul de medicină de laborator ? Mulțumesc anticipat!
![[FINALE] 💸ที่แท้พ่อเป็นผู้ถือหุ้นบริษัทพันล้าน เขากลับใจตอนนี้ก็สายไปแล้ว🙇🏻♂️#ละครคุณธรรม #short](http://i.ytimg.com/vi/yFwgjTFISUI/mqdefault.jpg)
Imi cer scuze in avans daca s a mentionat dar pe cei care considera medicina de laborator la rezidentiat ii rog sa consulte pagina ministerului sanatatii (partea de curricula) : incepand cu generatia 2022 microbiologia este scoasa din programa ( ea fiind oricum specialitate separata) deci medicul de laborator are drept de parafa pe hematologie imunologie si biochimie.
O mențiune: microbiologia nu este scoasa cu totul din curicula. Exista 3 luni de microbiologie. Chiar si asa, observatia este pertinenta: cel mai probabil, medicii de laborator care vor intra in rezidentiat incepand cu noiembrie 2022, nu vor avea drept de parafa pentru microbiologie. Este bine de luat in considerare pentru cei care doresc aceasta specialitate.
Pe de alta parte, un al doilea rezidentiat (Microbiologie) dupa finalizarea rezidentiatului de Medicina de laborator, este scurtat la jumatate (aprox. 2 ani din 4, prin recunoasterea stagiilor deja efectuate). Astfel, dupa 6 ani de rezidentiat, un medic de laborator poate avea parafa si pe Microbiologie.
De ce sa le faci pe amandoua? Cu ce ajuta?
Buna ziua va rog să-mi spuneți ce arata analiza morfologică a sângelui? Mulțumesc.
Bună ziua! Analiza morfologică a sângelui se face prin examinarea unui fortiu de sânge periferic, de obicei colorația fiind May Grunwald-Giemsa. Această colorație pune foarte bine în evidență structura celulară și permite diferențierea tipurilor de leucocite. Frotiurile periferice pot fi folosite și în scop cantitativ (numărarea celulelor pentru stabilirea formulei leucocitare), însă aparatele moderne sunt mult mai precise și rapide în această privință. De aceea, frotiul periferic are cu precădere importanță calitativă: se pot observa dimensiunile, colorația și formele celulelor sanguine; forma, dimensiunea, localizarea și anumite particularități (dacă este cazul) ale nucleilor celulari; dar și alte elemente citoplasmatice (fiziologice sau patologice). Prin analiza aceasta morfologică, medicul de laborator poate afla informații prețioase în vederea stabilirii unui diagnostic sau a investigațiilor ulterioare. Exemple de patologii care pot fi suspectate/ detectate/ diagnosticate în urma unei analize morfologice a sângelui: anemii, infecții, limfoame, leucemii etc.
Buna ziua va mulțumesc pt.raspuns mai am o întrebare cum se numește analiza sângelui care arata cate vitamine și minerale avem în corp?
@@risteadaniela5586 nu există o analiză care să determine cantitatea de vitamine și minerale din tot corpul și nici care să le determine pe toate simultan. Cred ca va referiți la determinarea concentratiei din sânge, caz in care exista cate o analiza separat pentru fiecare vitamina/ substanta minerala de interes.
Da la asta mă refeream mulțumesc mult acum am înțeles perfect explicați f.bine ,va urez toate cele bune.
Bună. Pentru a putea fi laborant pentru specializarea anatomie patologica, ce rezidențiat trebuie făcut? :) cel de anato-pat sau se poate face specializarea aceasta după rezidențiatul de medicină de laborator ?
Mulțumesc anticipat!