- 62
- 135 693
Muzeul Virtual al Carpatilor Rasariteni
เข้าร่วมเมื่อ 19 มี.ค. 2020
Acesta este canalul TH-cam al Muzeului Național al Carpaților Răsăriteni. Aici găsiți materiale video sau multimedia despre colecțiile muzeului, despre cercetările arheologice, istorice și etnografice derulate de echipa MNCR, dar și alte resurse digitale (colecții de artefacte 3D, ateliere pentru copii, lecții deschise).
Experiment arheologic.
Extragerea sării cu ajutorul instalațiilor preistorice, de acum 3000 de ani.
Situl arheologic Băile Figa.2019.
Scurtă descriere:
Băile Figa este singurul sit de exploatare a sării cercetat vreodată în mod sistematic în Bazinul Carpatic și, în același timp, unul dintre cele mai relevante situri de acest gen din toată Europa. Potențialul arheologic al sitului și peisajului Băile Figa rezidă în principal în vestigii preistorice, protoistorice, medievale și post-medievale de exploatare a sării și lemnului și a altor ocupații complementare acestora. În cadrul acestui sit se păstrează, mult mai bine decât în cele mai multe situri arheologice, numeroase urme ale paleomediului din Holocenul mediu și târziu.
Acestea sunt excepțional de bine conservate, datorită mediului salin, anaerob, umed și izolat de lumină solară, pe care le asigură nămolul sărat, în care cele mai multe dintre acestea se află.
Astfel, salinitatea și lipsa oxigenului împiedică instalarea microbilor - agenți principali ai descompunerii substanțelor organice, lipsa luminii solare nu permite carbonizarea urmelor vegetale, iar umiditatea permanentă asigură elasticitatea și, respectiv integritatea fibrei și țesutului lemnului arheologic.
Potențialul sitului privind arheologia lemnului rezidă în structuri, instalații, unelte și ustensile de lemn bine conservate, adesea cu urme vizibile de prelucrare și utilizare.
În momentul de față, lotul artefactelor pre- și protoistorice de lemn de la Băile Figa reprezintă pe departe cea mai generoasă sursă din Europa de sud-est pentru reconstituirea diverselor aspecte ale exploatării pre- și protoistorice a lemnului.
După efectuarea lucrărilor de prelevare din sit a bunurilor, urmează ambalarea corespunzătoare pentru a le feri de lumina directă a razelor solare, şi menţinerea umidităţii iniţiale. Urmează apoi etapa în care specialiștii restauratori intervin cu tehnici specifice, precum desalinizarea și stabilizarea lemnului, respectiv restaurare (după caz) - chituire, finisare, impregnare cu ceară de antichizare, peliculizare finală cu șelac.
Colectivul implicat în cercetarea sitului din Băile Figa este format din: dr. Valerii Kavruk, responsabilul ştiinţific al şantierului arheologic, dr. Anthony F. Harding (Universitatea Exeter), arheolog expert, membru al Academiei Britanice; dr. Dan Buzea (MNCR); drd. Puskas Jozsef (MNCR), muzeograf Iuliana Bartok (MNCR), dr. Dan Ștefan (MNCR), dr. Radu Iustinian Zăgreanu (Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud).
Situl arheologic Băile Figa.2019.
Scurtă descriere:
Băile Figa este singurul sit de exploatare a sării cercetat vreodată în mod sistematic în Bazinul Carpatic și, în același timp, unul dintre cele mai relevante situri de acest gen din toată Europa. Potențialul arheologic al sitului și peisajului Băile Figa rezidă în principal în vestigii preistorice, protoistorice, medievale și post-medievale de exploatare a sării și lemnului și a altor ocupații complementare acestora. În cadrul acestui sit se păstrează, mult mai bine decât în cele mai multe situri arheologice, numeroase urme ale paleomediului din Holocenul mediu și târziu.
Acestea sunt excepțional de bine conservate, datorită mediului salin, anaerob, umed și izolat de lumină solară, pe care le asigură nămolul sărat, în care cele mai multe dintre acestea se află.
Astfel, salinitatea și lipsa oxigenului împiedică instalarea microbilor - agenți principali ai descompunerii substanțelor organice, lipsa luminii solare nu permite carbonizarea urmelor vegetale, iar umiditatea permanentă asigură elasticitatea și, respectiv integritatea fibrei și țesutului lemnului arheologic.
Potențialul sitului privind arheologia lemnului rezidă în structuri, instalații, unelte și ustensile de lemn bine conservate, adesea cu urme vizibile de prelucrare și utilizare.
În momentul de față, lotul artefactelor pre- și protoistorice de lemn de la Băile Figa reprezintă pe departe cea mai generoasă sursă din Europa de sud-est pentru reconstituirea diverselor aspecte ale exploatării pre- și protoistorice a lemnului.
După efectuarea lucrărilor de prelevare din sit a bunurilor, urmează ambalarea corespunzătoare pentru a le feri de lumina directă a razelor solare, şi menţinerea umidităţii iniţiale. Urmează apoi etapa în care specialiștii restauratori intervin cu tehnici specifice, precum desalinizarea și stabilizarea lemnului, respectiv restaurare (după caz) - chituire, finisare, impregnare cu ceară de antichizare, peliculizare finală cu șelac.
Colectivul implicat în cercetarea sitului din Băile Figa este format din: dr. Valerii Kavruk, responsabilul ştiinţific al şantierului arheologic, dr. Anthony F. Harding (Universitatea Exeter), arheolog expert, membru al Academiei Britanice; dr. Dan Buzea (MNCR); drd. Puskas Jozsef (MNCR), muzeograf Iuliana Bartok (MNCR), dr. Dan Ștefan (MNCR), dr. Radu Iustinian Zăgreanu (Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud).
มุมมอง: 58
วีดีโอ
OIERITUL TRADIȚIONAL ÎN SUD-ESTUL TRANSILVANIEI /Iernatul oilor.Partea a doua.
มุมมอง 895 หลายเดือนก่อน
OIERITUL TRADIȚIONAL ÎN SUD-ESTUL TRANSILVANIEI este un proiect susținut de Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni. Alături de colegele: Florina Bănică și Cosmina Oltean ne-am propus să cercetăm, identificăm și să inventariem elementele peisajului pastoral carpatic, ignorat de cele mai multe ori și care, din cauza dinamicii sale, având în vedere starea actuală puternic fragmentată, se degrade...
OIERITUL TRADIȚIONAL ÎN SUD-ESTUL TRANSILVANIEI /Iernatul oilor, Valer Muntean, Voinești
มุมมอง 645 หลายเดือนก่อน
OIERITUL TRADIȚIONAL ÎN SUD-ESTUL TRANSILVANIEI este un proiect susținut de Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni. Alături de colegele: Florina Bănică și Cosmina Oltean ne-am propus să cercetăm, identificăm și să inventariem elementele peisajului pastoral carpatic, ignorat de cele mai multe ori și care, din cauza dinamicii sale, având în vedere starea actuală puternic fragmentată, se degrade...
OIERITUL TRADIȚIONAL ÎN SUD-ESTUL TRANSILVANIEI / Drumul oilor spre câmpie. Partea a Doua
มุมมอง 1295 หลายเดือนก่อน
OIERITUL TRADIȚIONAL ÎN SUD-ESTUL TRANSILVANIEI este un proiect susținut de Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni. Alături de colegele: Florina Bănică și Cosmina Oltean ne-am propus să cercetăm, identificăm și să inventariem elementele peisajului pastoral carpatic, ignorat de cele mai multe ori și care, din cauza dinamicii sale, având în vedere starea actuală puternic fragmentată, se degrade...
OIERITUL TRADIȚIONAL ÎN SUD-ESTUL TRANSILVANIEI /Drumul oilor spre câmpie
มุมมอง 9485 หลายเดือนก่อน
OIERITUL TRADIȚIONAL ÎN SUD-ESTUL TRANSILVANIEI este un proiect susținut de Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni. Alături de colegele: Florina Bănică și Cosmina Oltean ne-am propus să cercetăm, identificăm și să inventariem elementele peisajului pastoral carpatic, ignorat de cele mai multe ori și care, din cauza dinamicii sale, având în vedere starea actuală puternic fragmentată, se degrade...
Oieritul Tradițional în sud-estul Transilvaniei/ Stâna Pilis, jud. Covasna
มุมมอง 265 หลายเดือนก่อน
OIERITUL TRADIȚIONAL ÎN SUD-ESTUL TRANSILVANIEI este un proiect susținut de Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni. Alături de colegele: Florina Bănică și Cosmina Oltean ne-am propus să cercetăm, identificăm și să inventariem elementele peisajului pastoral carpatic, ignorat de cele mai multe ori și care, din cauza dinamicii sale, având în vedere starea actuală puternic fragmentată, se degrade...
Storsul cașului în crintă. Stâna Zăbala
มุมมอง 1.1K10 หลายเดือนก่อน
Păstoritul în Voinești, județul Covasna este un proiect susținut de Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni, care s-a desfășurat în două perioade: 21-24 iulie 2022 și 25-28 iunie 2023. David Lucian, alături de colegele: Carmen Marin de la Muzeul de Etnografie Brașov, Florentina Teacă și Florina Bănică de la Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni, și-au propus să surprindă câteva aspecte ale ...
Stâna Piliș
มุมมอง 32K10 หลายเดือนก่อน
Păstoritul în Voinești, județul Covasna este un proiect susținut de Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni, care s-a desfășurat în două perioade: 21-24 iulie 2022 și 25-28 iunie 2023. David Lucian, alături de colegele: Carmen Marin de la Muzeul de Etnografie Brașov, Florentina Teacă și Florina Bănică de la Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni, și-au propus să surprindă câteva aspecte ale ...
Cârd de oi la Stâna Elveș
มุมมอง 81110 หลายเดือนก่อน
Păstoritul în Voinești, județul Covasna este un proiect susținut de Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni, care s-a desfășurat în două perioade: 21-24 iulie 2022 și 25-28 iunie 2023. David Lucian, alături de colegele: Carmen Marin de la Muzeul de Etnografie Brașov, Florentina Teacă și Florina Bănică de la Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni, și-au propus să surprindă câteva aspecte ale ...
Hrana la stână. Stâna Reci, Covasna
มุมมอง 1K10 หลายเดือนก่อน
Păstoritul în Voinești, județul Covasna este un proiect susținut de Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni, care s-a desfășurat în două perioade: 21-24 iulie 2022 și 25-28 iunie 2023. David Lucian, alături de colegele: Carmen Marin de la Muzeul de Etnografie Brașov, Florentina Teacă și Florina Bănică de la Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni, și-au propus să surprindă câteva aspecte ale ...
Prelucrarea laptelui la Stâna Zăbala
มุมมอง 2K10 หลายเดือนก่อน
Păstoritul în Voinești, județul Covasna este un proiect susținut de Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni, care s-a desfășurat în două perioade: 21-24 iulie 2022 și 25-28 iunie 2023. David Lucian, alături de colegele: Carmen Marin de la Muzeul de Etnografie Brașov, Florentina Teacă și Florina Bănică de la Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni, și-au propus să surprindă câteva aspecte ale ...
Mulsul oilor la Stâna Zăbala
มุมมอง 9K10 หลายเดือนก่อน
Păstoritul în Voinești, județul Covasna este un proiect susținut de Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni, care s-a desfășurat în două perioade: 21-24 iulie 2022 și 25-28 iunie 2023. David Lucian, alături de colegele: Carmen Marin de la Muzeul de Etnografie Brașov, Florentina Teacă și Florina Bănică de la Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni, și-au propus să surprindă câteva aspecte ale ...
Incondeiatul Ouălor de Paști. Artă și tradiție.
มุมมอง 350ปีที่แล้ว
Atelier demonstrativ de încondeiat ouă la Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni. Artă de a încondeia ouă în zona Întorsura Buzăului. Tehnică și simboluri de încondeiat ouă.
Păstrarea tradiției cucuteniene în arta încondeierii ouălor
มุมมอง 110ปีที่แล้ว
Arta decorativă cucuteniană și tradiția încondeiatului ouălor. Experiment de îndondeiat ouă cu motive cucuteniene. Cucuteni în arta încondeierii ouălor. Vasele și obiectele ceramice, destinate atât uzului casnic, cât și ritualurilor religioase, lucrate într-un stil unic în lume, dovedesc grija permanentă pentru frumos
Fligorn de origine germană, folosit în fanfare cu ocazia unor ceremonii
มุมมอง 171ปีที่แล้ว
Fligorn de origine germană, folosit în fanfare cu ocazia unor ceremonii
Povestirea ,,Prietenie” de Romulus Cioflec
มุมมอง 372 ปีที่แล้ว
Povestirea ,,Prietenie” de Romulus Cioflec
Călătoriile scriitorului Romulus Cioflec
มุมมอง 292 ปีที่แล้ว
Călătoriile scriitorului Romulus Cioflec
Omagierea scriitorului Romulus Cioflec la 140 de ani de la naștere
มุมมอง 462 ปีที่แล้ว
Omagierea scriitorului Romulus Cioflec la 140 de ani de la naștere
Călătorii în trecut. Arheologii și arheologia. Bloopers
มุมมอง 5052 ปีที่แล้ว
Călătorii în trecut. Arheologii și arheologia. Bloopers
Documentar arheologic: Păuleni Ciuc-Dâmbul Cetății.
มุมมอง 6213 ปีที่แล้ว
Documentar arheologic: Păuleni Ciuc-Dâmbul Cetății.
Animată 3D, moara lui Victor Cojan din Voineşti-Covasna a pornit din nou!
มุมมอง 7923 ปีที่แล้ว
Animată 3D, moara lui Victor Cojan din Voineşti-Covasna a pornit din nou!
Reportaj Casa Memoriala Romulus Cioflec
มุมมอง 3283 ปีที่แล้ว
Reportaj Casa Memoriala Romulus Cioflec
Formarea şi activitatea Gărzilor Naţionale în zona Trei Scaune, Ciuc şi Odorhei
มุมมอง 1403 ปีที่แล้ว
Formarea şi activitatea Gărzilor Naţionale în zona Trei Scaune, Ciuc şi Odorhei
Contribuția învățământului confesional românesc din Trei Scaune la Marea Unire
มุมมอง 1493 ปีที่แล้ว
Contribuția învățământului confesional românesc din Trei Scaune la Marea Unire
Marile Bătălii ale Primului Război Mondial din trecătorile Carpaților de Curbură. Tabla Buții 1916
มุมมอง 33K3 ปีที่แล้ว
Marile Bătălii ale Primului Război Mondial din trecătorile Carpaților de Curbură. Tabla Buții 1916
Obiecte cu poveste. Portul din Harghita
มุมมอง 1143 ปีที่แล้ว
Obiecte cu poveste. Portul din Harghita
Sincere felicitari din partea unui batran arheolog ardelean care stie sa aprecieze talentul si cunostiintele din spatele muncii tale migaloase!
Нормуминов Боборахмат Куй сути-Хозирги пандимия вактида инсонларни табиий иммунитетини оширадиган Табиий овкатдир Чункий куйлар турли хилдаги жойлардан:тоглардан,чуллардан,даштлардан,яйловлардан,урмонлардан ва бошка жойлардан турли хилдаги тог ут улан озикалардан,ёввойи ва маданий озикалардан,ёввойи ва маданий сабзавотлардан,мевалардан,хали фанга маьлум булмаган утларидан озикланиб юради. Натижада озикалар таркибидаги табиий химиявий моддалар куйнинг сутига утади ва куй сутининг химиявий табиий туйимлилик даражасини оширади. Агарда инсонлар ушбу сутдан турли хилдаги овкатлар таейрлаб исьтимол килиб хает кечириши лозимдир. Чункий куй сутида жуда куп микдордаги инсонлар учун зарур булган; 1. Табиий Антитаначалар 2. Аминокислотлар 3. Оксиллар 4. Витаминлар 5. Ёглар 6. Углеводлар 7. Гормонлар 8. Ферментлар 9. Макро ва микро элементлар ва бошка табиий химиявий моддалар мавжуд Натижада куй сути : 1. Инсонларни табиий иммунитетини оширади 2. Инсонларни иссик совукдан асрайди. 3. Инсонларни сувга булган чонкогини кондиради. 4.Инсонларни моддалар алмашинувини яхшилайди. 5. Инсонларни сув балансини нормаллаштиришда ердам беради. 6.Инсонларни туклик хиссини беради. 7.Инсонларни турли хилдаги сурункали захарланишдан ва нурланишдан химоя килишда мухим роль уйнайди. 8. Инсонларни овкат хазм килишни яхшилайди. Хозирги замон пандимия вактида инсонлар хозирги замон овкатлари билан куй сутдан таейрланган овкатлардан исьтимол килиши:Инсонларни узок умр куришининг асосий йулидир. Хозирги замонда Инсонлар табиий иммунитетини ошириб яни куй сутдан исьтимол килиши-Вируслардан химояланиш дейилади. Инсонлар "Вируслардан химояланиб" хозирги замон пандимия вактида "Вирусларни улдириш "зарурдир. Натижада вирусларни дуне буйлаб таркалиши камайади. Вирусларни улдиришнинг 2-хил тавсияларим мавжуд. 1.2020 йил 16 октябрда ёзилган"Вирусларни тутиб улдириш "тугрисидаги тавсияларим 2. 2021 йил 21 январь куни езилган "Вирусларни куйдириб улдириш "тугрисидаги тавсияларим. Бутун дуне инсонлари "Инсонларни табиий иммунитетини ошириш ва вирусларни улдириш тугрисидаги тавсияларим амал килиб яшаша вирусларни албатта енгамиз. Узбекистан республикаси Кашкадаре вилояти Чирокчи туманидаги Районобод кишлок
Sunteti.oameni.buni.dumezeu.sa.va.pazeasca.de.rele
Țigaie ruginie ,super !
Oi de rasă țigaie ruginie.
Dog argentinian la stână. Mai rar.
Exceptional!
Propaganda creata de jeguri...nu mancati ckt minciuni
Ppppp
🕊⚘🕊
Recunoștință tuturor celor care cercetează, sunt un profesor de istorie, născut la Maneciu Ungureni, lângă Tabla Butii
Ce rost aveau aceste crime?
Va mulțumim pentru munca depusă, foarte bine făcută, proiectul este ușor de înțeles și aduce lumină asupra faptelor petrecute!!
O poveste despre statuetele cucuteniene descoperite la Păuleni Ciuc Dâmbul Cetății puteți citi aici muzeu.mncr.ro/index.php/artefacte/colectii/arheologie/item/88-statuete-cucuteniene-de-mari-dimensiuni
Un documentar frumos si util. Felicitari! Pacat, insa, ca unele dintre comentarii insista sa mute discutia pe terenul defaimarii istorice, nu intotdeauna corect argumentata, sau al defaimarii generalizate a Romaniei.
Istoria Armatei Romane...asta nu e politica. Soldatii romani luptau pt dobandirea pamantului ce li se cuvenea de drept.
F. frumos.
Continuați vă rog!
srabunici,bunici au murit pt.acest pământ trădători de Țară il vînd acum.Jos MAFIA SUS PATRIA.
Conducatorii armatelor?...Niste tradatori...Mai avem armata?...Vrajeala si-n trecut si in prezent...Istoria este falsa...Adevarul este cenzurat...
Great job! De-abia am descoperit documentarul! Le voi cauta si pe restul sau viitoarele.. Domnilor, Doamnelor Doctor, Felicitari!
Alții au murit datorită unor porci de la conducerea Romania....au murit degeaba....
Nu, dragă doamnă! Nu Carol i-a lăsat fără dotări și echipament militar modern, ci politicienii noștri care erau preocupați de afacerile lor corupte, ca și în cel de-al doilea război mondial și ca și astăzi când nu sunt niciodată bani pentru dotările armatei care se fac cu picătura.
Ba da Carol I a furat tot ce se putea fura... a fost CALIC a deschis două bănci la DUSSELDORF private tot ce a făcut în România au fost plătite de sute de ori mai mult ...erau analfabeți peste 85% din populație...nu a dotat armata....dar a ştiut să o scoată impotriva studenților si a țăranilor...a si ABDICAT dar s-a tinut ascunsă ABDICAREA pentru că a murit la câteva zile....şi aşa am rămas cu familia regală pe cap si cu tot dezastrul ce a urmat...şi-au făcut doar propiile interese...
@@eleonoraciorba6679 Corect așa este
Dragii noştri soldați ce sacrificiu imens din partea lor...Carol I şi -a făcut numai propriile interese...lăsând țara...şi armata română intr-o situație de dotare DE ZASTROASĂ. Pomenire VEŞNICĂ EROILOR
Carol 1 a murit in 1914, razboiul a inceput tot in acelasi timp, te referi ca a murit si i-a lasat ? sau ? a fost vina lui ca a murit... Noi oricum n-am fost si nici nu vom fii o putere, am fost dupa cum a batut vantu, nu suntem si nu am fost in stare de nimic ca natie, a trebuit sa vina strainii sa ne faca "tara" ca noi eram prea incapabilii, daca noi am pierdut multi soldati,care si aia nu aveau nicio pregatire, de armament nu mai spun, in plus chiar au murit degeaba soldatii nostrii , intereseza-te si de altii, ex: anglia, cand ii punea efectiv sa iasa din garnizoana/sant si sa se duca in prima linie drept direct in gloantele adversarilor aia eroi, se duceau la moarte sigura, dar asa avansau,se facea o scara, mureau si veneau altii si tot asa pana avansau, vezi cati morti au aia.. Ei ca natie nu au uitat asta niciodata, eram in anglia cand odata la ora 12 prin noiembrie, s-a oprit traficu, oamenii toti au iesit din casa si au tinut un moment de reculegere si era pentru ce-i cazuti in WW1. Plus multe mesaje pe strazi, nume etc.
@@catalinardeleanu7130 Carol I a domnit 48 de ani. a fost unul dintre cei mai CALIC REPREZENTANT al monarhiei. După 48 de ani a lăsat România cu armata cel mai prost DOTATĂ desi a folosito la înăbuşirea a sute de răscoale țărăneşti si greve studențeşti ...ordinind sa traga asupra lor. Analfabetism era de 85 % cel mai mare din Europa sărăcie si batjocură. Toate constructiile si modernizarea făcute in timpul lui au fost plătite de până la 600 de ori mai mult la companiile străine pe care le-a contractat furând personal atât de mult România incât îşi deschide două bănci private la Dusseldorf sub alt nume. În 1914 ABDICĂ ca să nu fie obligat să lupte impotriva germanilor....dar este ținut ascuns acest lucru pentru că moare la doar câteva zile după ABDICARE....aşa am rămas noi cu monarhia HOHENZOLER pe cap...cu 2 abdicari a lui CAROL II...apoi cu trădătorul de Mihai...Nu văd rostul comparației făcute de dumneavoastră a britanicilor în confrunt cu sacrificiul soldaților românii ÎMPINŞII mereu în prima linie de toți STRĂINII si interesele lor...poate nu ştiți că la indemnul lui Churchill...Mihai a intors armele fără a semna ARMISTIȚIU sau măcar să il anunte...fiind apoi premiat de ruşii....sau că SOARTA ROMÂNIEI a fost HOTĂRÂTĂ apoi de doi ALCOLISTI CHURCHILL SI STALIN....pe o bucată de şervețel ...cică îi expusă la nu ştiu care muzeu...britanic. Zi bună
@@eleonoraciorba6679 mda, eu ti-am scris comentariu' dar se pare ca cineva sterge pentru ca nu este de acord cu ceea ce spun, am inteles :) Multumim pentru libera exprimare Draga "Muzeul Virtual al carpatilor Rasariteni cu 203 abonati" probabil tot cu atat o sa ramaneti
@@catalinardeleanu7130 nu de la mine este stergerea...si mie mi s-a întâmplat....dar eu am apucat să vă citesc comentariul de aceea v-am şi răspuns. Îmi pare rău, nu am asemenea veleități...dar se pare că încet încet nu mai putem nici discuta. O zi bună
Cu respect :Eşti un om minunat, cu un suflet atât de frumos desenat, un om plin de vise şi de principii, un om plin de amintiri magice clădite numai cu oameni la fel de frumoşi ca tine, un om încărcat de seninătate şi poftă de viaţă, un om plămădit din bunătate şi frumuseţe sufletească fără margini, un om pe care viaţa l-a supus la sute de teste, dar pe care le-a trecut de fiecare dată cu capul sus, un om plin de râsete senine şi zâmbete calde, un om care pune problemele şi nevoile lui pe locul doi, un om aparent simplu, dar atât de special. Ceva deosebit !
Minunat!
Felicitări, D-na profesoară Dr Luminița Cornea pentru pertinenta prezentare a celor din neamul Cioflec... Romulus, Virgil...