Mănăstirea Hurezi este unul dintre cele mai reprezentative monumente religioase atât din județul Vâlcea cât și din întreaga țară, un lăcaș plin de istorie ridicat de domnitorul Constantin Brâncoveanu la sfârșitul secolului al XVII-lea, aceasta fiind de altfel prima sa ctitorie, odată cu ea luând naștere și stilul care-i poartă numele. Atât mănăstirea cât și cele patru schituri ridicate în aceeași perioadă și dispuse către fiecare punct cardinal își au sălașul pe fosta moșie a Huhurezilor, loc unde nu era decât o mare pădure cu huhurezi, de la aceste păsări trăgându-și numele acest impresionant ansamblu monahal.
Fiind prima sa ctitorie, domnitorul a dorit să fie necropola familiei sale, de aceea pronaosul este larg construit cu pridvorul deschis (specific brâncovenesc). Deși și-a pregătit mormântul aici, acesta este însă gol, domnitorul fiind decapitat la Constantinopol în 1714 pentru că nu a renunțat la creștinism, iar atunci când soția i-a adus osemintele în țară în 1720, zona era ocupată de austrieci astfel că le-a înmormântat la biserica Sfântul Gheorghe din București.
Tot în pronaos se regăsește și tabloul votiv al domnitorului reprezentat aici pe peretele dinspre răsărit. Ca și elemente de noutate, în pridvor se regăsesc portretele artiștilor care și-au adus contribuția la acest sfânt lăcaș, iar în scena Judecății de Apoi, în partea inferioară a iadului, sunt reprezentate pedepsele păcătoșilor.
Mănăstirea cuprinde incinta principală cu biserica mare înconjurată de un zid spre răsărit, iar celelalte trei laturi sunt corpuri de clădiri care adăpostesc în partea de apus o trapeză (sala de mese) transformată în muzeu, paraclisul domnesc (biserica mai mică folosită pentru slujbele de iarnă), iar în aripa de sud este intrarea în incinta principală și clopotnița care adăpostește cele patru clopote dăruite tot de ctitor.
Ușile de la intrarea în biserică sunt cele originale din 1694 sculptate în lemn de nuc, la fel și catapeteasma sculptată în lemn de tei, dar aceasta a fost restaurată împreună cu pictura în jurul anilor 2000.
Ctitorul a mai înzestrat biserica cu sfinte moaște, dar și cu candelabre lucrate la Veneția și Viena împodobite cu ouă de struț în partea de jos. În prezent se regăsesc aici chiar și o parte din Sfintele Moaște ale însuși domnitorului Constantin Brâncoveanu, acesta fiind canonizat în 1992 de către Biserica Ortodoxă Română.
Până în 1872, doar călugării au slujit la sfântul lăcaș Hurezi însă, ulterior, acesta a devenit mănăstire de maici care, începând cu 1993, a intrat în Patrimoniul Mondial UNESCO. Vino și tu să descoperi acest impresionant lăcaș de cult!