วีดีโอ

Țițica 😂

Nu le pot pune chiar "la liber", aici, dar pentru cine este interesat pot face un share in privat ;) :)

Deocamdata inca e bine, dar stiu din turele trecute ca o sa fie dureros incepand de maine pana pe joi-vineri :)

Multumesc. Unii dintre colegi au reusit sa ajunga pe Negoiu, eu nu am mai facut fata, fizic, decat pana la 2100m, dupa care m-am intors. Dar sunt multumit, mi-am atins limita. A fost un exercitiu de vointa destul de dificil pentru mine, chiar si pana acolo :)

Salut, da, asa este, ai dreptate, in capul de tabel Qi1 e inversat cu Qi2, din neatentie, nici nu am observat pana acum :). Legat de impartirea la 4.18 de la Qi1 (desi in video este Qi2) am facut-o pentru a transforma unitatea de masura de la Cp (caldura specifica a aerului) din kJ/kg*K in KCal/kg*K. In SR1907 spune ca nao ar trebui introdus in (m3/s)/m3 si Cp in J/kg*K. Daca le foloseam asa, era totul in regula si ajungeam in final la W (J/s). Dar eu am ales sa folosesc nao in (m3/h)/m3 (pentru ca este mult mai sugestiv asa.. oamenii isi pot imagina mai usor ce se intampla intr-o ora decat intr-o secunda) si Cp in kJ/kg*K. Astfel, nu mai rezulta rezultatul final in W (ci kJ/h). Asa ca nu am cum sa ajung la W decat daca transform acei kJ/kg*K in KCal/kg*K prin impartire la 4.18 dupa care inmultesc rezultatul cu 1.163 ca sa ajung din KCal/h in W. Poate ca nu este cea mai adecvata varianta de calcul asa cum am facut-o eu... in mod normal e bine sa respectam unitatile de masura din Standarde... dar totul e pentru acel nao, care daca este pus in (m3/s)/m3 adica 0.33*10^-3.. parca nu inseamna nimic.. dar daca punem 1.19 (m3/h)/m3 are mai mult sens, asta ar insemna ca tot volumul de aer din incapere se schimba de 1.19 ori la fiecare ora, din conditii de confort fiziologic (adica sa avem suficient aer proaspat in incapere) si acest volum trebuie incalzit pentru ca intra in incapere la temperatura exterioara. Astfel, acest nao influenteaza foarte mult pierderile de caldura si de cele mai multe ori este mai mare decat pierderile prin transmisie. Sper ca nu te-am confuzat mai tare, dar daca nu intelegi, putem discuta in continuare :). In orice caz.. foarte buna observatia si foarte fireasca intrebarea. Ar fi fost bine sa explic putin in video transformarea asta, insa trecusem deja de o ora si parca nu mai aveam rabdare.. :)) eu speram sa nu depasesc o jumatate de ora cu acest video.. insa am ales gresit incaperea pentru exemplu.. cu foarte multi pereti..

Da, da.. rezistă la 10 m sub apă😉

Multumesc!

Multumesc frumos !

Multumesc frumos ! Sa stii ca eu cred ca ai deja suficienta experienta incat sa facem un episod ;)

@@cilibiu.constantin perioada aceasta sunt destul de prins, dar ne putem auzi după Paști 😁

:) Sincer nu m-am gandit la el pana acum... dar ar putea fi o varianta. E om serios si un viitor inginer de succes ;)

Inca nu divulg secretul... dar... ar putea fi si Trif Bogdan... ;)

Da, ar fi o idee buna, insa aceste ventiloconvectoare le folosim doar pentru incalzire la proiect, nu si pentru aportul de aer proaspat. Nu pot sa tratez partea de aer proaspat pentru ca "intru" peste colegii de la Instalatii de ventilare si conditionare a aerului, trebuie sa ma limitez doar la partea de incalzire, pentru ca eu asta predau ;). Insa discutand la modul general, aceste ventiloconvectoare pot avea si aport de aer proaspat pe un racord cu DN 150 mm, ceea ce ar insemna cca. 100 m3/h, la o viteza a aerului de 1.5 m/s. Acest debit de aer proaspat ar fi undeva la 30% din debitul de aer total interior vehiculat de aparat pe prima treapta de functionare (310 m3/h). Cu alte cuvinte poate avea si aport de aer proaspat, 30%, care il "amesteca" cu aerul interior recirculat in incapere (70%).

Multumesc frumos !

Multumesc ! Da, sunt exemple de calcul pentru anul III de la Facultatea de Inginerie a Instalatiilor din Cluj-Napoca. Partea de AllPlan e pentru anul II, dar ce tine de instalatii de incalzire e pentru anul III. Am actualizat acum si in descrierea canalului. Urmeaza si o serie de filmulete pentru anul IV, respectiv pentru studentii ce ii conduc la diploma. Asa e, consuma ceva timp, dar sunt foarte utile si pentru mine, pentru ca nu mai trebuie sa explic acelasi lucru de foarte multe ori la orele de proiect. Acum cativa ani faceam pe tabla exemplele de calcul.. care nu numai ca durau foarte mult si erau destul de greu de urmarit...dar o data ce erau introduse datele in excel apareau alte intrebari si alte provocari (erori de sintaxa, celule formatate incorect etc).. Am observat ca functioneaza mult mai bine asa, pentru ca multi fie nu au chef la scoala sau poate le e mai greu sa se concentreze sau poate lucreaza cel mai bine de acasa cand sau cum pot ,in functie de cum se simte fiecare mai motivat. In felul asta pot face asta avand un exemplu concret in care vad exact cum face cineva. Mai avem si o echipa in Teams pe care le partajez documentele pe care lucrez cand fac video-urile ca sa fie "pachetul" complet :). Totul a inceput de cand cu "pandemia"... de nevoie.. pe Teams...si vazand ca merge.. m-am gandit sa continui.. pe TH-cam.. pentru ca oricum asta e viitorul.. sau eu de mult timp caut prima data aici, atunci cand vreau sa inteleg ceva...

@@cilibiu.constantin AllPlan ?? Pff....nu prea foloseste nimeni software-ul asta. Toate marile companii folosesc Revit 3D (daca stii Autocad e super simplu de invatat), si pentru calcule se foloseste un plug`in MagiCAD( tot ce tine dimensionare si pierderi de presiune atat pe teava cat si pe tubulatura). Nu mai face nimeni de mana. Dar sunt de acord pentru anii 2-3 trebuie sa inteleaga de unde si cum se selecteaza toate cele.

In regula, multumesc de sfat, acum am vazut doar mesajul si tocmai ce am terminat inca un video, dar asa este... trebuie sa "ma misc" putin mai incet.. am observat si eu ca in video apare o sacadare a imaginii care nu e tocmai placuta. O sa fiu atent la urmatorul 👍

Felicitari pentru faptul ca stii a lua o critica constructiva in modul bun, si ca nu "sari in sus ". Desi nu s pe domeniu inca, ai un subscribe ! @@cilibiu.constantin

@@rommelerwin3463 Multumesc frumos !

Chiar acum postez un video cu calculul hidraulic. Am facut un exemplu pentru un circuit, dar in mod normal trebuie calcul pentru fiecare circuit de pe planul de situatie. Intr-adevar, se reduce numarul de utilizatori pe fiecare circuit, insa este vorba de un proiect didactic care se continua cu o centrala termica de zona unde trebuie sa avem toate elementele, la momentul de fata fiind importanta existenta unui distribuitor-colector in CT. Asta ar fi principalul motiv pentru care am mers cu trei ramuri de puteri relativ apropiate, pentru a putea dimensiona ulterior D-C si cele trei pompe, cate una pentru fiecare ramura. Pe de alta parte ideea de a alimenta grupuri de cladiri ofera o oarecare flexibilitate in general, poate nu in cazul de fata unde este vorba de acelasi tip de consumator, dar daca ar fi vorba de cladiri cu functiuni diferite (gen locuinte, scoala, spital, birouri etc) alimentarea prin ramuri separate ar putea fi un plus. In orice caz observatia este foarte pertinenta si sincer nici nu m-am gandit la asta pana in acest moment. Prin aceste tutoriale incerc sa ajut studentii sa calculeze ceva mai usor si sa prindem cat mai multe elemente de calcul, de preferat care sa se si repete de cateva ori (mai multe tronsoane, mai multe pompe, mai multe echipamente etc.) pe ideea ca se vor "intipari" mai usor in memorie aceste calcule. Legat de Danish Standard 439, acum l-am vazut pentru prima data, dar din ce observ se refera la instalatiile sanitare, mai precis la alimentarea cu apa rece si calda a cladirilor, unde sunt perfect de acord ca daca avem cat mai multi consumatori se uniformizeaza consumul de apa rece si calda. La instalatiile de incalzire nu cred ca se mentine acest principiu cu exceptia situatiilor cand functiunile cladirilor alimentate cu agent termic sunt foarte diferite.

@@cilibiu.constantinDidactic e foarte foarte interesant ceea ce faci, si meriti toate felicitarile. La retele tipul predominant de consumator conteaza in identificarea profilului de utilizator. Dar nu este o problema daca ai diferiti consumatori. Important e Dt pe fiecare cladire si determinarea necesarului de caldura in Kg/s( in functie de Dt utilizat *** F important aspectu asta). La final cand aduni valorile adunate dp fiecare cladire nu va fi egal cu valoarea din CT(datorita diversitatii care se aplica in fiecare nod ). Daca esti interesat de subiect cauta CIBSE Journal - Heating Network, sau CP1 2020(standard folosit in UK pentru genu asta de proiecte). Cauta FairHeat - Compania asta a scris mare parte din Ghid si "Best Practice". Ar trebui sa gasesti materiale gratuite in limba engleza

@@tudorsotuha7564 OK, chiar sunt interesat de subiect, o sa caut standardele si compania mentionate mai sus. Multumesc pentru apreciere si feedback 👌

Acum am postat un exemplu de calcul pentru reteaua exterioara, iar in playlisturi (Instalatii de Incalzire I si Instalatii de Incalzire II) sunt deja postate tutorialele pentru dimensionarea intregului sistem 😉

Buna ziua, prin e-mail - cilibiu.constantin@gmail.com

Yes, very nicely stated ! The main human problem is that we are afraid to be afraid :)